241 matches
-
mixte, constituite de acestea, cum și în genere după orice alte dovezi concludente în cauză, ale autorităților românești, precum Ministerul Agriculturii și Domeniilor, Ministerul Finanțelor, etc. Articolul II Comisiunile de lichidare vor proceda la reevaluarea bunurilor abandonate de evacuați în Cadrilater, după următoarele norme: a) Valoarea recoltelor se va stabili după prețul oficial în vigoare la data apariției prezentei legi, la recolta medie pe hectar, adică de 200 kg pentru bumbac, 600 kg pentru floarea soarelui și 1.000 kg pentru
LEGE nr. 715 din 7 septembrie 1946 privind stabilirea despăgubirilor cuvenite populaţiei evacuate din Dobrogea de Sud, în urma tratatului Româno-Bulgar din 7 Septemvrie 1940 ( Decretul Nr. 2.723 din 4 Septemvrie 1946 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203620_a_204949]
-
1.600, la livezile de pomi fructiferi pe rod 2.000 și la viile nobile pe rod 2.500. ... Articolul III Prin aceeași decizie, comisiunile de lichidare vor stabili și consistența și valoarea bunurilor primite dela Stat de evacuații din Cadrilater, după cum urmează: a) Valoarea cerealelor primite în natură la prețul oficial în vigoare la data publicării prezentei legi; ... b) Ajutoarele în bani se vor reactualiza prin înmulțirea cu coeficientul de 50; ... c) Valoarea inventarului agricol viu și mort primit dela
LEGE nr. 715 din 7 septembrie 1946 privind stabilirea despăgubirilor cuvenite populaţiei evacuate din Dobrogea de Sud, în urma tratatului Româno-Bulgar din 7 Septemvrie 1940 ( Decretul Nr. 2.723 din 4 Septemvrie 1946 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203620_a_204949]
-
Valoarea inventarului agricol viu și mort primit dela fostul Comisariat General al Dobrogei se va calcula prin reactualizarea debitului rezultat din ratele restante la data apariției prezentei legi cu coeficientul 50. ... d) Valoarea terenurilor de cultură primite de evacuații din Cadrilater în virtutea legilor de colonizare sau recolonizare în virtutea legii de reformă agrară din 23 Martie 1945, se va stabili înmulțindu-se cu 800 arenda stabilită pe regiuni de Ministerul Agriculturii și Domeniilor pentru anul 1938-1940; e) Valoarea clădirilor, inclusiv terenul aferent
LEGE nr. 715 din 7 septembrie 1946 privind stabilirea despăgubirilor cuvenite populaţiei evacuate din Dobrogea de Sud, în urma tratatului Româno-Bulgar din 7 Septemvrie 1940 ( Decretul Nr. 2.723 din 4 Septemvrie 1946 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203620_a_204949]
-
reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, un reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului***), un reprezentant al Ministerului Justiției, un reprezentant al Arhivelor Naționale și 2 reprezentanți ai Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secția Cadrilater (județele Durostor și Caliacra).**** **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului București pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor
LEGE nr. 9 din 8 ianuarie 1998*) (**republicată**)(*actualizată*) privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249395_a_250724]
-
reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, un reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, un reprezentant al Ministerului Justiției, un reprezentant al Arhivelor Naționale și 2 reprezentanți ai Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secția Cadrilater (județele Durostor și Caliacra). (2) Președintele Comisiei centrale pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 este un secretar de stat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, numit prin ordin al ministrului. ... (3) În termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a
HOTĂRÂRE nr. 286 din 4 martie 2004(*actualizată*) privind unele măsuri referitoare la funcţionarea Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249398_a_250727]
-
dovada dreptului de proprietate. ... Articolul 6 Comisiile județene și a municipiului București, constituite în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 , republicată, au competența de a soluționa și cererile depuse de persoanele îndreptățite, în temeiul prezentei legi. Reprezentantul Secției "Cadrilater" a Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participă la soluționarea cererilor depuse de persoanele îndreptățite, potrivit prezentei legi. Articolul 7 (1) Comisiile județene și a municipiului București primesc, verifică și rezolvă cererile de acordare a compensațiilor sau a
LEGE nr. 393 din 30 octombrie 2006 (*actualizată*) privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249397_a_250726]
-
din Legea nr. 9/1998 , republicată, se vor completa pentru aceste cazuri, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu câte un reprezentant și al celorlalte ministere cu atribuții în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secției Cadrilater a Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participă la soluționarea cererilor depuse de persoanele îndreptățite, potrivit prezentei legi. ... (2) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 ... primesc, verifică și rezolvă cererile de atribuire
LEGE nr. 290 din 27 iunie 2003 (*actualizată*) privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249396_a_250725]
-
26 octombrie 2007. Articolul 35^2 (1) Propunerile de invalidare, precum și propunerile de plată, cu ori fără rectificarea hotărârii comisiei județene sau a municipiului București, se transmit vicepreședintelui însoțite de avizul consultativ al Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secția Cadrilater. ... (2) Asociația prevăzută la alin. (1) desemnează 2 reprezentanți care își desfășoară activitatea la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. ... (3) Avizul Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secția Cadrilater este acordat în termen de 24 de ore de la consultarea
NORME METODOLOGICE din 26 octombrie 1998 (*actualizate*) pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249400_a_250729]
-
avizul consultativ al Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secția Cadrilater. ... (2) Asociația prevăzută la alin. (1) desemnează 2 reprezentanți care își desfășoară activitatea la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. ... (3) Avizul Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secția Cadrilater este acordat în termen de 24 de ore de la consultarea dosarului și a propunerii de plată sau invalidare, neacordarea în termen echivalând cu avizul favorabil. ... (4) Avizul consultativ nefavorabil se motivează. ... (5) Pe baza propunerii Serviciului pentru aplicarea Legii nr.
NORME METODOLOGICE din 26 octombrie 1998 (*actualizate*) pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249400_a_250729]
-
din Legea nr. 9/1998 , republicată, se vor completa pentru aceste cazuri, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu câte un reprezentant și al celorlalte ministere cu atribuții în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secției Cadrilater a Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participă la soluționarea cererilor depuse de persoanele îndreptățite, potrivit prezentei legi. ... (2) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 ... primesc, verifică și rezolvă cererile de atribuire
LEGE nr. 290 din 27 iunie 2003 (*actualizată*) privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256315_a_257644]
-
reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, un reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului***), un reprezentant al Ministerului Justiției, un reprezentant al Arhivelor Naționale și 2 reprezentanți ai Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secția Cadrilater (județele Durostor și Caliacra).**** **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului București pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa��ii
LEGE nr. 9 din 8 ianuarie 1998*) (**republicată**)(*actualizată*) privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256314_a_257643]
-
constănțene din acea vreme. Cu prilejul inaugurării, Tache Bănică, directorul de atunci al școlii, a fost desconcentrat pentru o lună de zile, la intervenția lui Mihail Valaori, de la Regimentul 38 Infanterie care, la data aceea, se afla la Enigea, în Cadrilater, pentru a pregăti festivitatea. Învățătorul Tache Bănică povestea că Mihail Valaori a refuzat să-l plătească pe Episcopul Gherontie al Tomisului pentru slujba de sfințire a lăcașurilor amintite, considerând că este de datoria înaltei fețe bisericești să contribuie la oficierea
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
Durostor a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea. Reședința județului era orașul Silistra. Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Actualmente teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Silistra, mai puțin estul județului, care făcea parte din plasa Silistra și care a rămas în componența teritoriului României. Este vorba despre teritoriul din jurul actualei comune Ostrov din județul
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
Caliacra a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea. Reședința județului era orașul Bazargic. Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Actualmente teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Dobrici. Câteva sate din sud sunt incluse în Regiunea Varna. Se învecina la nord cu județul Constanța, la nord-vest cu județul Durostor, la sud cu Bulgaria, iar la est
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
în jurul orășelului Prototsani din Tracia de vest grecească, unde pot fi întâlnite, autodescriindu-se ca „eleni vlahofoni” (aromâni asimilați). Mocanii, păstori români transilvăneni, care, după cum am văzut mai sus ajungeau -de regulă- în decursul transhumanței la sud de Dunăre, și în Cadrilater sau în împrejurimile Varnei, iar uneori în Rodopi și în Rumelia Orientală, i-au intâlnit adesea în peregrinările lor pe aromâni, mai ales ramura grămușteană a acestora. Se pare că uneori au coabitat, iar grupuri de aromâni s-au întors
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
tensiuni permanente s-au repercutat asupra relațiilor dintre grămușteni și mocani, încât unii grămușteni au ajuns să folosească termenul „mocan” în sens peiorativ. Mocanii, pe de altă parte, aveau pretenția de a fi „autohtoni”, ei având rădăcini mai vechi în Cadrilater. Aceste vechi fricțiuni își găsesc expresia până în ziua de astăzi, când o parte a aromânilor din România folosesc în continuare termenul peiorativ „mucan”, spre a-i desemna colectiv pe toți românii din România. Prezența mocanilor la sud de Dunare a
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Macedonia (s-a născut lângă lacul Ohrida, dar casa lui, a familiei, era la Skopje). Fiind intelectual, câștiga din cărți și din gazetărie. A publicat un roman, "Haiducii Pindului" prin subscripție, cărți despre macedoneni, un dicționar bulgaro-româno-turc pentru funcționarii din Cadrilater, o monografie a Salonicului. Mama, Julieta (născută Pop), era româncă. Urmează școala elementară de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. Ca membră a
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
emigrării în România. Unii dintre fruntașii lor deja emigrați aici în urma persecuțiilor anterioare au susținut această idee, alții au fost împotriva ei. Emigrația a început în 1925 și a culminat în 1926. Cei sosiți în România au fost așezați în Cadrilater, partea de sud a Dobrogei anexată în urma Războaielor Balcanice, și de unde populația turcă emigra treptat. Așezarea meglenoromânilor a decurs greoi, isuficient organizat. Ei ajungeau cu greu la pământurile ce li se promiseseră. Imigrarea a continuat totuși, chiar și în 1938
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
ajungeau cu greu la pământurile ce li se promiseseră. Imigrarea a continuat totuși, chiar și în 1938 fiind meglenromâni care ar fi vrut să vină, dar n-au mai reușit, din cauza complicării din nou a situației internaționale. În 1940, în Cadrilater trăiau 3.332 de persoane recenzate ca macedoneni, majoritatea fiind meglenoromâni. În 1940, România a fost nevoită să cedeze Cadrilaterul Bulgariei, ceea ce a adus după sine un schimb de populație obligatoriu între românii de acolo și bulgarii din Dobrogea. Procesul
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
a produs această dislocare a nântenilor, ca și greutatea de răspuns a autorităților de la București, a făcut ca aceștia să se îndrepte spre Turcia, parteneră în schimbul de populație cu Grecia. Este trist însă că nu au fost preluați ulterior în Cadrilater. „Nântenii, conștienți de naționalitatea lor, mai mult de cât comunitatea religioasă ce-i lega de turci, au cerut, prin consulat, să fie colonizați în România, dar, neprimind un răspuns favorabil, s-au hotărât pentru Turcia”, relatează A. Hâciu, din cele
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
de a emigra și ei în țara lor, în România.” (Noe, 1938: 125) S-au dus tratative îndelungate în anii 1923-1925 cu autoritățile de la București pentru a se primi aprobarea și garanția de sprijin a statului român în privința colonizării în Cadrilater. La 30 noiembrie 1924, s-a desfășurat în Veria un mare congres, cu peste 400 de delegați, în chestiunea emigrării. Reprezentanții mecedoromânilor din România, la solicitarea comunităților din Grecia, au mărit presiunea asupra autorităților în vederea luării unei decizii favorabile colonizării
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
Asia Centrală, în special în Uzbekistan. Există estimări care spun că sunt aproximativ 5 milioane de tătari crimeeni care trăiesc în Turcia, descendenți ai tătarilor care au emigrat în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În Dobrogea (România) și Cadrilater (Bulgaria) trăiesc aproximativ 50.000 de tătari(conform cercetărilor de teren pe care le-am efectuat în perioada 2000-2008), dintre care numai 6.000( conform datelor de pe site-urile referitoare la Tătarii Crimeeni) în Bulgaria. sunt descendenții unor popoare turcice
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
argint în greutate de 561 de grame, decorată cu 307 pietre prețioase, înfășurată de fii săi Carol și Nicolae în drapelele României și Angliei și depusă în biserica ortodoxă Stella Maris din grădina palatului de la Balcic, pe litoralul Mării Negre, din Cadrilater. După ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, inima a fost adusă de principesa Ileana la castelul regal din Bran, loc ales în mare secret. Mai târziu directorul castelului a găsit inima ascunsa în stâncă și din 1970 caseta se află la
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
fugind de năvălirea lui Tahmaz Șah în Asia Mică, pentru a veni în număr mai mare la începutul secolului nostru, astăzi formînd a doua mare colonie a armenilor din țară, după cea din București. Pe fostul teritoriu românesc al Dobrogei (Cadrilater), armenii au avut colonii puternice la Silistra și Bazargic. În toate cele trei provincii românești, au ființat Companiile Armenilor, organe civile de reglementare a problemelor comercianților și meseriașilor armeni, precum și a relațiilor dintre coloniile armenești și administrația românească. Pe lîngă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din 1913, în urma căruia teritoriul a fost anexat de România, au fost obligați să își abandoneze locuințele din sudul Dobrogei și să se așeze în nord, în timp ce 65.000 de bulgari din nordul regiunii au fost obligați să așeze în Cadrilater. În final, din întreaga Bulgarie s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români, iar din România au plecat 77.000 bulgari.
Tratatul de la Craiova () [Corola-website/Science/303631_a_304960]