174,775 matches
-
socotit cel mai mare compozitor român după G. Enescu, a murit după un deceniu de "suferință îngrozitoare", "abandonat de toți (în afara surorii sale)", "cu o pensie de mizerie, neavînd bani nici de medicamente". Iar remarcabilul interpret și compozitor Emanoil Elenescu, cadru universitar la Conservatorul bucureștean, ca și Olah, și-a sfîrșit zilele "nu oricum", ci "de inaniție" (înfometare)". Acestor cutremurătoare circumstanțe care vădesc în chip indenegabil divorțul dintre oficialitatea "nouă" și conștiința culturală (altă situație transferată fără jenă din dosarul ideologiei
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
3 s-a ales cu capul spart în ambuscadă?, încît se anunță un proces judiciar, iar prefectul regiunii Alpii Maritimi s-a simțit obligat să-și ceară scuze, invocînd situația dramatică în care se află, de a trebui să asigure cadrul pentru o mare manifestare internațională, și, simultan, de a permite unui conflict național să se exprime! în ce an au mai fost molestați diverși jurnaliști, dacă au avut imprudența să se apropie de locul încăierării dintre forțele de ordine și
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
trebuie să se odihnească decât pentru a-și aduna forțele pentru o nouă secvență, nu pentru a crea o imagine frumoasă. Cel care a rupt-o cu regulile rigide în această privință a fost Godard: în Weekend, el are un cadru panoramic foarte lung, fără tăieturi, în care camera se rotește peste 360 de grade, adică limita permisă. Scorsese năzuiește la această performanță de continuitate, dar, după cum mărturisește, nu avea la dispoziție mijloacele tehnice: deoarece vroia să filmeze alb-negru, 35 mm
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
se pare și inserția de dialog interactiv cu spectatorii. O formă ușoară de dezinhibare, un deget care zgîrîie delicat conștiința la o autoanaliză. Punerea în scenă este alertă, dinamică, turbionară, uneori, și, în același timp, cu scene ca un stop cadru cinematografic, în care se pătrunde profund într-o temă, într-o problematică, într-un personaj, de la aparențe spre esențe. Aerul spectacolului pare unul mai lejer, cu un limbaj liber, colocvial, direct, cu o muzică pe măsură, antrenantă, cu stropi de
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
surprinderea exclusivă a procesului de producere a textelor nu suplinește importanța, rolul contextului socio-cultural. În lipsa lui, orice clasificare păstrează o sterilitate de laborator. Rigorile evoluției cronologice și ideea de succesiune a textelor pot fi, într-adevăr, ignorate, nu însă și cadrul apariției și funcționalității lor. Și Eugen Negrici oricum admite, indirect, că "felul cum sunt satisfăcute ele șvocațiileț de produsele creativității noastre e marcat de circumstanțialitatea istorică, politică și socială." Textele sunt, așadar, clasificate conform criteriului "slab" al vocațiilor destinatarilor din
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
economice și spirituale. Pe teren filosofic, Fondane era, pe de altă parte, suficient de pregătit pentru a repudia "adevăruri" și "evidențe", "legi" și "determinisme" pe care doctrina marxistă în lectură leninist-stalinistă, adoptată atunci de comunismul european, le servea în chiar cadrul lucrărilor Congresului parizian. Unul dintre acestea era mult vehiculatul determinism al vieții spirituale de către factorul economic sau - cum se va repeta mereu în comentariile la marxism - a suprastructurii de către baza economică. Ceea ce îl deranjează pe autorul "discursului nerostit" este mai
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
a pus punctul pe "i" - lipsește aristotelica necesitate: această formă de colaj e ok, dar la fel ar fi fost o mie altele. Iar bombardamentul cu imagini nu mai reprezintă demult o noutate. Pretențioasa afirmație de pe genericul de sfârșit ("Fiecare cadru din acest film are o poveste, detalii pe site...") e irelevantă, tocmai pentru că documentarul ar trebui să aibă relevanță în sine. Scuza e că filmul a fost dezvoltat simultan ca documentar, website și instalație. Scopul declarat, acela de a reasambla
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
eroii echinoxismului, pus în chestiune, prin urmare, și din interior. Astfel, în loc de-a le spulbera, criticul confirmă suspiciunile unor adaptări conștiente, unor nu tocmai inocente consimțiri în direcția ,conviețuirii pașnice" a intelectualilor în chestiune cu sistemul abuziv. într-un cadru în care sechelele totalitarismului, inclusiv cele din sfera mentalului, pernicioase cu osebire, se arată imprevizibil rezistente, dl Poantă socotește că ,deconstrucția miturilor comuniste riscă să devină o altă ficțiune în care realității unui sistem politic i se substituie o metafizică
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
și de fluxul gîndirii autorului (vag narator, pentru că multe fapte sunt reproduse tel quel). Într-un roman, fie el și postmodern, toate aceste colaje din presă și judecăți metatextuale asupra religiei, istoriei, politicii și științei ar fi putut fi, eventual, cadrul menit să acorde veridicitate unei acțiuni fictive (cum face, să zicem, Dumitru Țepeneag în trilogia începută cu Hotel Europa). Or, la Constantin Virgil Negoiță, ele reprezintă însăși inima cărții pentru că nu există o acțiune fictivă propriu-zisă. Rămîne în discuție, eventual
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
imagine José Luis Alcaine, cu care filmase Leagă-mă!): există și un moment anacronic de suprarealism (secvența în care capul lui Ignacio se frânge în două pe traiectul unei picături de sânge care i se prelinge pe frunte), un fascinant cadru panoramic în care băieții fac exerciții în curtea bisericii, cadru care face aluzie la punctul de vedere al unui Dumnezeu absent, și imagini în slow motion cu preoții în sutane care joacă fotbal sau cu băieții care înoată, imagini care
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
și un moment anacronic de suprarealism (secvența în care capul lui Ignacio se frânge în două pe traiectul unei picături de sânge care i se prelinge pe frunte), un fascinant cadru panoramic în care băieții fac exerciții în curtea bisericii, cadru care face aluzie la punctul de vedere al unui Dumnezeu absent, și imagini în slow motion cu preoții în sutane care joacă fotbal sau cu băieții care înoată, imagini care sugerează încărcătura erotică pe care le-o atribuie privirea lui
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
Ungaria și-apoi și mai departe, în Germania. Să plece de la ei de-acasă cu speranța de-a ajunge pînă la urmă undeva tot acasă" (p. 114). Dumitru Țepeneag este scriitorul român cel mai bine adaptat la problematica lumii contemporane. Cadrul romanelor sale îl constituie Europa unită, cu granițele ei fictive, cu oameni care circulă nestingheriți dintr-o țară în alta și cu români care apar vijelios cu deplină familiaritate în toate colțurile continentului. Nimic din ce se întîmplă în lumea
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
lumea interlopă pînă la problemele de ecologie și de disputele estetice din viața literară la problemele politice, economice și sociale ale Uniunii Europene, totul își găsește loc în romanele sale. La belle Roumaine este o carte a timpului nostru prin cadrul de desfășurare a acțiunii și prin problematică, dar și prin tehnicile (post)moderne ale scriiturii. O carte care se citește cu sufletul la gură, dar pe care, după ultima pagină, nu ai deloc sentimentul că ai înțeles-o. Acesta este
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
istoric. Efectul cu adevărat puternic ar fi ieșit tocmai din totala detașare ironică, printr-un discurs meta, autoreferențial, polifonic-exclamativ. Povestitorul pare că insistă a ne convinge uneori de gravitatea faptelor, încearcă să obțină o adeziune de principiu insistând cumva pe cadrul convențional realist. Or cititorul tot așteaptă ca naratorul să-și "trădeze" personajele, să-i facă cu ochiul, în fine, să împingă povestirea definitiv în burlescul fără limite, mai ales că Bogdan Suceavă imprimă romanului o adevărată vervă a derizoriului. Cu
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
ales când se utilizează fill light (lumină menită să evidențieze obiecte, chipuri, etc.): în scena apariției Anei, vezi întâi buze care abia se disting de sub umbrelă în întunericul nopții, apoi - fără să fi existat vreun alt mijloc de luminare în cadru - se face zi pe chipul ei; bănuiesc că i-au băgat vreo lanternă în față... Mai e și Orient Expresul care scoate fum de două culori - fiindcă s-a folosit și trenul autentic, și garnitura de tren cu aburi de la
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
clasicilor (coerent, sistematic, eficient). Începând din 1999 și până la mijlocul acestui an, au apărut 47 de volume, într-un format stil "Pleiade", pe o hârtie foarte bună, la Editura Univers enciclopedic, căreia i s-a asociat din 2003 Editura Academiei Române. Cadrul instituțional favorizant este completat de Fundația Națională pentru Știință și Artă, înființată după privatizarea neinspirată a Editurii Minerva, cu scopul de a prelua gestionarea patrimoniului clasic al literaturii române. În "România literară", numai în 2004, au mai apărut cronici foarte
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
chiar defini prin asimilarea acestor puseuri de autonegație la care poate duce în chip firesc libertatea de conștiință. N-ar trebui, prin urmare, să ne oripileze opiniile individualiste a căror manifestare naturală se produce periodic spre a pune în discuție cadrul comunitar căruia i se opun, opinii și ele discutabile, într-un climat caracterizat prin pluralitatea opiniilor ce au latitudinea de-a se confrunta, însă nu și pe aceea de a-și suprima unele altora dreptul la expresie. Neșansa lui Nae
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
acuzat că nu cunoști îndeajuns subiectul care cere neapărat experiență personală. O soluție rezonabilă, din acest punct de vedere, ar fi convenția aleasă de Dragoș Bucurenci, numai că între cele două motivații de mai sus, foarte puternice de altfel, acest cadru narativ funcționează destul de neconvingător.Și nu neapărat pentru că cititorul contemporan nu ar mai fi demult un naiv (schematismul artificiului este aproape rizibil), dar pentru că însăși verosimilitatea este forțată. Cam greu de crezut că un junkie care tripuiește nopțile prin cluburi
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
mod simetric, îl dublează adăugând la stilul major atmosfera de concert foto, în afișul mediocru al unui spectacol vechi.Modernism- Nostalgie. Generația în blugi printr-un reprezentant tributar stilului unei epoci, prinsă în geometria actuală prin asimetria interioară: cap și cadru, bust neimportant ca detaliu, căci ceea ce contează aici este expresia candidă, formula, rezervarea proprie a spațiului, narcisismul adolescentin gătit în savoarea compasului din aparat (Geometrical bullcrap). Mâinile prinse la spate și dolarii de pe piept merg în amprenta dusă până la tulburare
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
și ale plăcerii. Ulițele mari și mici erau măturate și stropite cu apă; prăvăliile negustorilor și casele boerilor erau împodobite cu ramuri de salcie și de iarbă verde. Un cer senin și un soare dulce, primăvăratec, veneau să completeze acest cadru magnific... Rânzei azi face parte din P.F.I. ceea ce înseamnă partidul foștilor informatori aflați la putere, aliat recent cu un alt partid, nou, mic, dar bătăios, supranumit PSIVIR... adică partidul intelectualilor veșnic înșelați din România, gata să treacă pragul necesar intrării
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
o ,aparatură" de ultimă generație, care permite ,investigări" noi, iar rezultatele sunt deosebite. Și, cel mai important, această parte a lucrării te poate face să te întorci la lectura textelor avangardei românești cu impresia că le vei revedea într-un cadru mult mai larg și din unghiuri la care nu te gândisei. Analiza tematică și comentariile stilistice, delimitarea migăloasă a ecourilor cel mai evident futuriste, operarea foarte atentă cu termeni ca modernism, modernism moderat, suprarealism, decadentism, urmuzianism etc., compararea lucrărilor celor
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
un caracter documentar, întrucât ziarele nu puteau s-o publice, dar în literatură izbutea să treacă, devine neinteresant în concurența cu presa orală și scrisă. Apoi, cultura are nevoie de o anume distanță reflexivă. După cum cultura are nevoie de un cadru organizat, stabil, fie și pentru a-și manifesta neliniștea sau revolta. cred că avea dreptate. Dovada este că, în foarte multe din țările estice, literatura trece printr-un moment de cumpănă. De dezorientare. M.I.: Când v-am întrebat dacă revista
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
de aceea și înșir însemnările de față despre Puterea nevăzută, după ce am comentat la apariție romanele anterioare din tetralogie, Ziua și noaptea și Voința de putere. Toate trei comunică destul de strâns prin rețeaua deasă de nervuri epice, prin elemente de cadru și prin câteva personaje ce pot fi în toate regăsite. Dar să amintesc pe scurt despre ce era vorba în primele două romane din ciclu, pentru a mă opri apoi ceva mai mult la Puterea nevăzută. În Ziua și noaptea
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
nemeritată, de multe ori, a unui gen lînced, plicticos. Ei bine, nu. Știe pe dinafară, oricine a fost elev, formulele de rigoare prin care i se făcea, în comentariul vreunei ,bucăți", dreptate sărmanei still life : natura nu este un simplu cadru, ea participă etc. Să le scriu, acum, din nou, ar însemna să stîrnesc amintiri care n-au, cu textul lui Petru Creția, nici o legătură. Nici nu e vorba, măcar, despre vreun șevalet împroșcat cu cerneală. Sau despre nori migăliți în
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
lui Sebastian s-a implicat și criticul literar Alexandru George, care într-o serie de articole publicate în ,Adevărul literar și artistic", ca și ,Luceafărul" a pus în lumină relațiile scriitorului ,evreu de la Dunăre" cu intelighenția vremii sale, ca și cadrul politic al acelei perioade. Căci tâlharii și jidanii/ Ne tot sug, ne sug mereu", cântau în gura mare legionarii ,simpli", dar ,antisemitismul nu era întotdeauna o ură generală și indistinctă față de evrei, ci împăca acest sentiment cu amabilitatea și prietenia
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]