195 matches
-
plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: capul talusului și de o cavitate formată de calcaneu și osul navicular. Mijloacele de unire: - capsula articulară ce nu comunică cu articulațiile învecinate, - liaamentele: - talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face parte din categoria articulațiilor în șa. Suprafețele articulare sunt: fața anterioară a calcaneului și fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face parte din categoria articulațiilor în șa. Suprafețele articulare sunt: fața anterioară a calcaneului și fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale tarsului posterior se formează o articulație complexă medio-tarsiană sau articulația lui Chopart
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în raport de axul piciorului); - a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. Inervația provine din nervul plantar lateral. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția de origine este la nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantara; inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul primei falange a degetului mic. Acțiunea este în principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima. Intervine și în menținerea bolții plantare în sens longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ischioanele se sudează la coloana vertebrală. Membrele posterioare: Femurul face un unghi aproape drept cu coloana vertebrală, iar tibia are o dezvoltare completă și peroneul este redus la un filet osos. Tarsul preizintă trei șiruri de oase, dintre oasele tarsiene, calcaneul prezintă o apofiză numită pinten și lung adesea cât gamba, situat în grosimea marginii uropatagiului, asigurându-i extensia. La unele specii, la exteriorul pintenului se găsește un lob tegumentar numit epiblemă (în interiorul acestuia există uneori o ramificație a pintenului). Metatarsienele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
autori au încercat clasificarea artropatiei Charcot în funcție de articulațiile afectate. Există astfel 5 tipuri de artropatie Charcot (I-V) (38): tipul I afectează articulațiile metatarsofalagiene și interfalangiane; tipul II - articulațiile tarsometatarsiene; tipul III - articulațiile tarsiene; tipul IV - articulațiile subtalare; tipul V - calcaneul. În faza acută, piciorul este edemațiat, temperatura locală este crescută, există și eritem. Diagnosticul diferențial în aceste cazuri include celulita, guta și entorsa. Radiologic, inițial se pot observa fracturi (pot fi urmarea unui eveniment traumatic minor, frecvent neobservat de pacient
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
simplă metodă și mai rapidă metodă de exploare a măduvei osoase. Locurile de elecție pentru puncție la adult sunt sternul (Fig. 81), creasta iliacă și apofizele vertebrale lombare. La copil este preferabilă puncționarea platoului tibial, a crestei iliace sau a calcaneului. Puncția necesită un ac special numit trocar, prevăzut cu mandren și opritor reglabil pentru adaptarea lungimii de pătrundere. Aspiratul medular este etalat pe lamă și examinat la microscop (mielograma). Se urmărește evaluarea semicantitativă a celularității medulare, depistarea celulelor anormale, studiul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ce folosesc bandelete specifice și permit dozarea glicemiei capilare la un moment dat. Cele mai multe glucometre nu sunt precise la valori foarte scăzute sau foarte crescute ale glicemiilor. În funcție de tipul de glucometru folosit, zona testată este variabilă: vârful degetelor, lobul urechii, calcaneu, zonele tenară sau hipotenară la nivel palmar. Important de reținut este faptul că fiecare cutie de teste are un cod de verificare propriu, astfel încât, pentru a obține o valoare reală a glicemiei este necesară setarea glucometrului cu același cod (lucru
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sudează la coloana vertebrală. Membrele posterioare: Femurul face un unghi aproape drept cu coloana vertebrală, iar tibia a are o dezvoltare completă și peroneul este redus la un fi filet osos. Tarsul preizintă trei șiruri de oase, dintre oasele tarsiene, calcaneul prezintă o apofiză numit numită pinten pinten și lung adesea cât gamba, situat în grosimea marginii uropatagiului, asigurându-i e extensia. La unele specii, la exteriorul pintenului se găsește un lob tegumentar numit epiblemă (în interiorul acestuia există uneori o ramificație
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
intraosos reprezintă o alternativă rapidă, sigură și ușor realizabilă a accesului vascular atunci când acesta este esențial, dar deseori extrem de greu de realizat (fie periferic, fie centrală datorită colabării sistemului venos. Locul de inserție diferă în funcție de vârsta pacientului. La adult: sternul, calcaneul, stiloidul radial, humerus, creasta iliacă. La copil: tibia proximală, tibia distală, femurul distal. Complicațiile sunt rare și sunt asociate fie unei tehnici deficitare, fie accidentelor care apar după extragerea acului. Material și metodă. Am luat în observație 4 cazuri internate
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Liana Horea, Ioana Bența () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1095]
-
în ceea ce privește greutatea corporală), parametrul cel mai frecvent utilizat în practica zilnică pentru evaluarea și clasificarea statusului pon - deral. În aceste condiții, se poate estima înălțimea reală utilizând un alt parametru antro - pometric, și anume lungimea tibiei măsurată între genunchi și calcaneu (se consideră că este un parametru puțin susceptibil de variație de‑a lungul vieții). Astfel, calculul IMC reprezintă doar prima etapă în evaluarea clinică, permițând estimarea globală a statusului ponderal (18). Pentru populația adultă, există date în literatura de specialitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]