4,540 matches
-
de ce-ai făcut? Așa e. Sînt o femeie rea! Zău, țațo! Parcă mă-ncearcă niște friguri! Nu da! Nu da că fac scandal! Ai uitat că sînt fiică din popor. Că sînt violentă. Ai puțintică răbdare. Viceversa! Viceversa! Ce cald mi-e. Lucrează magnetismul. Viceversa, boule! Vino tu la cocoșelul tău! Ia să mai ciupim și noi ceva de la onorabilul, că nu strică. Atît mi-a fost. Nu te mișca. Mor...mor... fii fericit... scăpați-mă. Halal să-ți fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un polițist, o servitoare. Lăsînd la o parte mura din gură, ar fi de spus cîte ceva și despre această distribuție (din nou) "originală". Unchiul Vania este cine bănuiți, dar nu este numai cine bănuiți (și ciudat! nici nu-i cald în Africa!), el visează la o livadă de vișini cum n-a avut nimeni niciodată. Nora ("n-auzi că eu sînt un pescăruș?) visează, firește, marea, dar se va mulțumi cu o inundație, cu un furtunar (tot o pasăre) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Alin.E pe post de frapieră. Costel:A! A spart gheața.( Apar Alin și Nelu cu frapiera și vinul.) Alin:Așa cum spunea Topârceanu: ”N-are rost să o mai scald, Nici să mint nu-i manieră: Eu prefer muza la cald, Păstorel la...frapieră!”. Atmosfera se încinge) Scena 3 Costel,Alin,Monica,Dorin și Augusta sunt dispuși prin toată camera. Au câte un pahar în mână.Nelu se chinuie să fixeze un tablou pe perete. Nelu:Vă rog,să-mi dați
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
aibă casă, mașină etc., care muncește în continuu pentru acestea, le are sau ele îl au pe el? Supunerea naturii o realizăm predominant prin intermediul energiei, transformând continuu natura în energie. Natura se lasă transformată în energie să ne fie nouă cald, să putem bea liniștiți bere în fața televizorului, să ne putem deplasa rapid dintr-un punct în altul. Zic punct deoarece pierdem treptat sensul cuvântului loc. Locurile devin simple puncte de reper în continua noastră deplasare. Începem să fim peste tot
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Platon poate fi biciuitor de persiflant. Are știința unui sarcasm vituperant și înțepător, ca în toate cazurile în care inteligența se asociază cu o înnăscută umoare mucalită. Istoricul acesta poate fi usturător de ironic atunci cînd vrea și fermecător de cald atunci cînd își propune. Și totuși nu are nimic belicos sau agasant în tonul scrierilor sale. E tranșant fără să fie agresiv și nu are grosolănia polemiștilor care atacă mai mult dintr-o tresărire temperamentală decît în virtutea unei arte a
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
fel tratează politicienii occidentali superputerea ce comandă asupra zonei sale de influență; și cu totul altfel abordează problemele "naționale", dacă nu "individuale", ale românilor, cehilor și slovacilor, polonezilor, ungurilor... Într-o primă etapă (cea mai teribilă) a istoriei consemnate la cald de jurnalul lui }epeneag, logica războiului rece, din care Cehoslovacia vrea să iasă și pe care tânărul Ceaușescu pare s-o respingă, ține într-un "echilibru" absolut sinistru cele două părți ale Europei. Firicelul schimbării, apărut în Uniunea Sovietică la
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
invalid, incomod, incomparabil etc.). O simplă pauză introdusă între prefix și restul cuvântului transformă radical enunțurile, elementul de referință devenind planta folosită în industria textilă: "in accesibil tuturor (dacă se-nduplecă să-l poarte); in apt să țină când de cald, când să proteguie de soare; un in tratabil, actualmente cu diferite chimicale (ca, de altminteri, - cu expresia ilustrului humuleștean - și Ťsora cânepăť și Ťfratele bumbacť); un in actual (căci, precum bănui, dintr-o cultură nu prea veche); un, ca să zic
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
ne-au ajutat să transmitem informații de calitate pe suport scris (“Ghidul studentului”) privind viața de student și ofertele educaționale academice, să realizăm prezentări orale, interactive despre posibilitățile și facilitățile continuării studiilor universitare, ne-au permis împărtășirea unor mărturii “la cald”, experiențe inedite despre viața studențească, despre bursele în străinătate, maturizarea personală și profesională...etc. Interacțiunile orale pregătite și desfășurate de tinerii consilieri, au permis expunerea cantitativă a unor informații importante despre continuarea studiilor universitare, într-o manieră prietenoasă, ludică, relaxantă
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
sus un glas străin. Când omida a ridicat capul, a încremenit de frică. O vrabie cenușie o privea liniștită, știind că masa de prânz îi este asigurată. După un timp, copăcelul a bătut timid din crengi și i-a șoptit cald păsării salvatoare: Ce bine-i că exiști! Fără tine aș fi fost mort acum. Mulțumesc, pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
o situație neprevăzută, evocată cu ironie subțire - ceva între simpatie, persiflare și sarcasm -, după împrejurări (era să zic: "după facultăți), o cină la care întâlnește și stă de vorbă cu oameni interesanți, inteligenți, agreabili, sau dimpotrivă. Cine a savurat - la cald, ca să zicem așa - toate acestea, acum trei decenii, le poate relua acum, la o altă vârstă a lecturii cu delicii nuanțate și cu spor comprehensiv. Dacă lectorul din 1977 al Jurnalului parizian era interesat și chiar fascinat de istoria curentă
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
și, îmi vine a crede, necunoscută. Moți și curcani, de Odobescu, "edițiunea a II-a", din 1880 (prima apăruse cu doar doi ani mai devreme), de la Editura Librăriei Socecô & Comp. O carte între 1784 și 1877, între un război la cald, pe care îl prinseseră aproape toți cei atunci în viață, și o răscoală "clasicizată", din secolul trecut. Un argument numai bun să ne amintească, pasionaților de etichete, că Odobescu nu este, așa cum l-au recuperat gusturile mai fine, falsul priceput
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
Este iarnă. Au început să roiască albinele cele albe. Startul de zăpadă a acoperit satul. Copacii și-au luat hainealbe, ca de sărbătoare. Casele au cușme albe, de nea. O plapumă sclipitoare a acoperit tot câmpul. Vrea parcă să țină cald grâului. Pe coasta dealului sunt copii cu săniile lor. Unii cad și fac mătănii, alții rostogolesc bulgări mari; construiesc oameni de zăpadă. Iarna copiii sunt fericiți. FLORI ȘI FLUTURI Primăvara a venit Cu alai de flori și fluturi. Crângul a
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
senină că adorm ca pruncul în placentă? viața toată-mi stă sub tălpi, jar molcom ce încă arde, nu prea tare, nu prea stins. nu mi-e foame, nu mi-e sete, nu mi-e frig și nu mi-e cald, mi-e a cer, a iarbă grasă, a nor burdușit de ploi, mi-e a apă nesfârșită, a copac-nnegrit de păsări, mi-e a lumea asta mare care-ncape într-un surâs, cum încape într-un sclipăt soarele orbit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
din greșală, am găsit și o poezie. Neștiind cum s-o comentăm, o transcriem, așteptând o reacție la gest. Caniculă: "Ea șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți la umbră/ și cu
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
am găsit și o poezie. Neștiind cum s-o comentăm, o transcriem, așteptând o reacție la gest. Caniculă: "Ea șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți la umbră/ și cu bere se
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți la umbră/ și cu bere se cultură" (sic!). Vă semnați textul: Magda Humor Martin, iar pe plic, la adresa expeditorului citim următoarele: "despre șomerul român fără
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
teribilul "În lături!"". Nu putea lipsi faimoasa sentință a lui Iorga, într-o anvelopă strepezit explicativă: "Dacă sufletul lui Maiorescu va fi fost, într-adevăr, o nesecată sursă de iubire, ea a rămas invizibilă chiar și celor din imediata apropiere. "Cald și frig nu i-a fost nimănui lîngă dînsul" - avea să scrie Iorga la moartea sa, exprimînd un adevăr resimțit de mulți, dar nerostit din delicatețe, cîtă vreme Maiorescu era încă viu". Dacă s-a afirmat că junimistul i-a
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
ani de la înființarea sa. Prilej cu care, la 8 mai, tot în sediul din strada Berthelot a avut loc adunarea generală anuală. Raportul de activitate, prezentat de președintele N. M. Condiescu, a adus mai întâi, "cu emoție și pietate", un cald omagiu celor trecuți la cele veșnice de la precedenta adunare. Și, spre a-l cita din nou, gen. Condiescu a amintit că în acel răstimp Societatea a pierdut-o pe președinta sa de onoare M. S. Regina Maria și pe doi
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
proastă așezare în raport cu cealaltă ființă, ai față de ea o perspectivă obtuză: în loc să descrii fidel o stare, vei debita un șuvoi de efuziuni. Vei manifesta o reacție tulbure provocată de o tensiune aflată într-un echilibru trecător. Și pentru că scrii "la cald", tocmai de aceea scrii subiectiv, fără nici o neutralitate interioară. S-ar putea crede că optica potrivită o vei căpăta abia după ce relația se va fi răcit. În realitate, atunci cînd temperatura legăturii va atinge pragul indiferenței, detaliile pe care le
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
ajunge să nu mai cred În oameni! Rică asculta cu dublu interes, cu uimire și nedumerire, avea sistemul său de valori avariat și prevedea urmări cu mult mai grave decât putea el să-și imagineze. Rosti, atât cât putu de cald: Te rog spune mai departe, dacă acest lucru nu ți face rău, nu mă plictisești și mă oblig să te ascult În toată viața mea, ori de câte ori vei dori acest lucru! ... a ajuns cu o mână În sân, m-a mângâiat
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
răspunse el. Am vrut să-l fac să tragă. Acum nu se mai poate întoarce. El crede că m-a ucis, la fel cum a făcut cu... cu... Nu reuși să-și amintească numele celuilalt. Găsea că e insuportabil de cald în hol la această oră matinală, sudoarea i se prelingea pe frunte ca picăturile de mercur. — Cu siguranță n-a luat-o spre St Jean, ci în direcție opusă. Du-te în sat și cheamă pe cineva în ajutor, du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și lui Gabriel Liiceanu că ne scapă cumva de rușinea uitării totale și că ne trezește din nepăsare. Să le mulțumim și televiziunilor că ne-au scutit de triviala expunere a morții cu bocete în direct și suspine stoarse „la cald“. Deși televiziunile au pus cruce subiectului din alte motive: Monica Lovinescu „nu se vinde“ ca un Paler, ca un Teoctist sau ca un Pruteanu. și un Bălașa s-ar fi vândut bine, dar l-a îngropat summit-ul NATO. Televiziunile
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de gură te-am știut, rău de clanță ai rămas. Numai că nu ți-ai găsit omul. Crezi că nu am priceput încotro bați? Dacă nu pricepeam înseamnă că degeaba am făcut o viață umbră pământului. Vorbele nu țin de cald, Dumitre. Sau, mai pe șleau spus, vorbele nu țin loc de udătură. Mai bine fă pași încoace, Pâcule, că altfel leșin și eu de sete... Cu o căutătură hâtră Pâcu și-a scos luleaua din chimir, cu gesturi leneșe și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cărare, pe atunci nu știam că ești tu, nu știam că prințul acela cu ochi căprui mari, de copil poartă un nume. oh, ce calde sunt păturile cu care m-ai învelit tu, shangdi di liwu mi-e atât de cald și bine încât mi s-a făcut foame din nou. șase în primul loc: pășești cu sporită atenție prin peșteri subterane, este întuneric ca în centrul pământului, încerci să pipăi cu tălpile tale bătătorite pe unde să calci mai bine
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
drumul tău vine primăvara, fără legătură cu anotimpul din ținutul acesta, pe drumul tău înfloresc cireșii cu flori albe, înfloresc cireșii puternici cu flori roz, se face mai călduț cu câteva grade kalamen, adie plăcut khamsinul, vei simți suflul lui cald pentru cincizeci de zile, e timpul să îți schimbi pielea ta cea groasă cu una mai elastică, mai ușoară, cu care să poți naviga mai rapid printre aceste stânci colțuroase, urmărit uneori de oștirile dușmanilor tăi. e vremea să schimbi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]