252 matches
-
hârtie ne afectează și pe noi În aceeași măsură ca pe toți ceilalți. Nu vedeți? Bineînțeles că văd. În Încăpere mai sunt cinci birouri În afară de cel al doamnei Bruescu, ocupate de patru femei și un bărbat. Acești salariați ai Editurii Calende sunt aplecați peste paginile lucrărilor Într-o neclintire deplină, care mă fac să mă văd pe mine și pe văru’ Laur și pe părințelul Andrei țopăind Îndrăciți În jurul formelor de tuburi și izbind din toți rărunchii, dar ce fac ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care demară ca din pușcă și țâșni pe poartă petrecută de lătrăturile haitei de câini. * Gheorghe Restoiu e și el scriitor. Știu că-i mai vârstnic decât mine cu cinci sau șase ani, iar până să ajungă director al Editurii Calende a condus un ziar județean și o revistă de cultură din București și a publicat câteva cărți de proză scurtă pe care n-am apucat să mi le procur. Sunt sigur că-n momentul de față lucrează și el la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
scurtă pe care n-am apucat să mi le procur. Sunt sigur că-n momentul de față lucrează și el la ceva care s-ar putea numi romanele vieții lui. Mă interesa Îndeaproape acest om, datorită relației mele cu Editura Calende, dar și În eventualitatea că m-aș putea compara cu el. Asta era totuși foarte puțin probabil. Nu mă puteam compara cu Gheorghe Restoiu, deoarece Gheorghe Restoiu era o jigodie comunistă, ca de altfel toate neamurile mele vitrege care-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dat drumu’ pe Bega poponarilor, Înseamnă că nu mai e mult. Nu atât această constatare de bun simț m-a făcut să car după mine catastiful ăla murat, cât gândul că aș putea da acolo peste Gheorghe Restoiu, directorul Editurii Calende, el Însuși scriitor, singurul de altfel pe care-l cunoșteam. Îl și vedeam felicitându-se pentru inspirația de a nu fi mers cu mine să facă tuburi de puț, oricât de mult i-ar fi plăcut și și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
plete linse, care arătau că-i un artist la viața lui. Deși sunt destui În catastiful ăsta. Restoiu nu-i printre ei. Poate n-or fi trecuți toți aici, or mai fi scăpat și pe de lături, și nici Editura Calende n-o văd, da, Editura Cartea Românească scrie aici... Vom merge, Pepino! Am rupt ultimele patru pagini cuprinzând vreo sută de nume de scriitori și titluri de omagii, le-am Împăturit și le-am băgat În buzunarul cu fermoar de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Locativ, tot ce-i hârtie este Îndosariat și-și așteaptă rezolvarea. Intuisem probabil ceva În ce mă privește. Primul meu roman a stat aproape trei ani sub regimul Ceaușescu și patru ani sub regimul Iliescu. Când a apărut, În Editura Calende nu mai era nimeni din cei pe care-i pomenisem odinioară acolo. Suflul Revoluției le aruncase care Încotro pe jigodiile alea comuniste. Redactora Bruescu Ștefania devenise Între timp președinta unei fundații de cultură națională subzistând din fonduri guvernamentale Întru prosperitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o conduc, În vreme ce fostul director Gheorghe Restoiu stătea deja pe picioarele lui, ca director și acționar multi milionar al celui mai puternic trust de presă din acest ținut de verdeață și răcoare. Urmând direcția imprimată de reculul restaurației, redacția Editurii Calende era alcătuită În cea mai mare parte din fostele secretare și femei de serviciu de dinainte de Revoluție, fiind condusă de o fostă corectoare șefă care-și asumase răspunderea funcției de directoare amânându-și pensionarea pe termen nelimitat. N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
consimt că printre astfel de oameni m-am Învârtit toată viața, și tot căznindu-mă să-i recunosc și să le fiu pe plac, ei s-au Îndurat Într-un târziu să mă facă scriitor. Ce știam despre directoarea Editurii Calende, Plumbeanu Doina pe numele ei, aflasem mai mult de la Ortansa. Ea mi-a spus printre altele că-i un editor eminent și plin de har, care pe vremea lui Ceaușescu s-a zbătut foarte mult ca să-i publice un volum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Europa. Ei continuau să se Învârtească pe aproape, din ce În ce mai aproape, În timp ce eu picasem ca de obicei acolo unde era de mine. Cu destulă bătaie de cap am ajuns să aflu, fără să reușesc să accept În ruptul capului, că Editura Calende nu plătește drepturi de autor. Mulți dintre clienții acestei edituri nici nu pretindeau de altfel așa ceva, iar o asemenea relație editorială nu era deloc În dezavantajul celor care Își economiseau În definitiv din salariile lor de demnitari publici, neapelând la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cine m-a crescut? Da’ pe ăsta cine naiba l-o fi borât În lume până Într-atât de falnic, Încât toată lumea care trece pe aici Întoarce după el priviri aburite de emoție? Tot umblând după banii datorați de Editura Calende, Îl mai văzusem și altădată pe Restoiu preumblându-se pe peronul din fața cazematei Casei Scânteii. Mișună de pe la un birou la altul, pentru că tot de aici, de prin birourile astea, Își conduce el trustul. Uite-l flancat de două gorile Înalte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
1991, 39 42 [cu l sch.]. [145] ȘERBĂNESCU, ANDRA. Consultații de gramatică. Tipuri de exerciții. Modele de rezolvare. Subiecte posibile. București, Editura Saeculum, 1991, 64 p. [146] ȘERBĂNESCU, MIHAELA; BĂCIOU, MARIA, Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele II-IV. Pitești, Editura Calende, 1991, 144 p. [147] ȘERDEAN I., Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura didactica si pedagogică, București, 1981. [148] ȘINCAN, EUGENIA, Tendințe ale predării — învățării limbii române în ciclul primar (I), RPed, 40, nr.3, 1991, 13-15; (II
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
171] PROGRAMA examenului de bacalaureat din anul 1993, LLR, 22, nr. 1, 1993, [limba și literatura română]. [172] RĂDULESCU, N.; ARSENESCU, G., Limba română. [Vol.] I. Vocabularul. Dificultăți și tehnici de lucru pentru admiterea în licee și facultăți. Pitești, Editura Calende, 1993, 128 p. [173] RECOMANDĂRI pentru examenul [...] limba și literatura română. A. Gramatica, VOR, 2, nr. 9-10, 1990, 14. [174] REINHEIMER RÎPEANU, SANDA, Structuri morfosintactice de bază în limbile romanice, București, TUB, 1993, 312 p. multigr. (UB. FLLS). [175] ROBU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
r[e]liquiaru[m] sepultur[a] consercr[ata] uideatu[r] 'ca să pară a fi onorat cu înmormântarea cuvenită a rămășițelor' (Pârvan, Ulmentum II, nr. 25, Ulmentum) b. ut faciant pri(die) Kal(endas) Iunias hoc loco 'ca să facă (...) în ajunul calendelor lui iunie în acest loc' (CIL III, 7526 b., Vadu) Propozițiile relative prezintă situații în care verbul nu este plasat în poziția canonică, i.e. la sfârșitul propoziției: (141) a. mariti cui multum dilecta fui ego Marcelina pro merita. 'soțului căruia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de tipul Fiat Justitia, pereat mundus? Pot bărbații să fie atât de empatici încât să nu uite de pe agenda politică problemele cu care se confruntă mai ales femeile? Un exemplu evident este cel al amânării practicate de Parlamentul României până la calendele grecești (sau europene) a legii egalității de șanse, a celei împotriva violenței în familie, a celei de reglementare a prostituției. Pot bărbații să-și aducă sistematic aminte că este cazul să facă politici publice în sprijinul planningului familial, al familiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cu declarația domnului Tăriceanu, care spunea că nu este stringentă o discuție despre viitoarea apartenență politică la nivel european a formațiunii care va rezulta din fuziunea PNL cu PD -, eu zic că fuziunea aceasta ar trebui să o amânați pentru calendele grecești. V.S. Dați-mi voie să insist asupra acestei chestiuni, problema identității este importantă, dar trebuie să gândim în termeni realiști, să plecăm de la fapte, domnule Turcescu. Care sunt faptele? PNL și PD sunt într-o alianță, au fost incompatibili
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
-se către reședința sa de la țară pentru a dedica treizeci de zile sărbătorilor culesului viilor, după obiceiul imperial. Ba mai mult, Codul împăratului Iustinian stipula ca vacanța culesului viilor (vindemiales ferix) să se desfășoare "din a X-a zi din calendele lui septembrie până la idele lui octombrie", altfel spus, de pe 23 august până pe 15 octombrie. De această vacanță se bucurau atât senatorii romani, care de multe ori aveau în proprietate latifundii 54, cât și magistrații. În cazul acestora din urmă, împăratul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
legea statutului minorităților, pe care UDMR-ul încearcă s-o promoveze de 15 ani. Din aceștia, patru ani a fost la guvernare cu CDR și încă patru în majoritatea parlamentară cu PSD. De fiecare dată proiectul a fost împins spre calendele grecești. Mai ușor a fost partenerilor să ofere compensații: restituiri de proprietăți confiscate de comuniști, câte o școală, un liceu cu predare în limba maghiară, promisiunea unei universități de stat, facilități sau să le spunem înlesniri în afaceri unor lideri
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
că am muncit pe brânci, că am îndeplinit toate condițiile din Tratatul de Aderare și că Doamne ferește dacă am fi ratat pe puțin una sau câteva din aceste condiții n-am fi fost primiți sau am fi fost amânați la calendele grecești. Este o percepție odihnitoare pentru psihicul nostru colectiv, ea ne face mândri că, iată, am fost în stare să depășim toate obstacolele și șanțurile care ni s-au pus în cale etc. Îndrăznesc, în continuare, să exprim o altă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să ne întoarcem puțin în timp: ați debutat publicistic cu eseul Poezia lui Mihail Celarianu (1967) în Suplimentul pentru literatură. Ați colaborat cu eseuri, cronici literare, articole de istorie literară, poezie la "Viața Românească", "Ramuri", "Astra", "Luceafărul", "Contemporanul-Ideea europeană", "Argeș", "Calende", "Literatorul", "Zburătorul", "Contrapunct", "Art Panorama", "Jurnalul literar", "Poesis", "Nord literar", "România. Kilometrul zero", "Filocalia", "Citadela", "Lumina", "Manuscriptum", "Litterae" (din Canada), precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", "Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară", ș. a. Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dați voie în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-ați adresat-o pentru acest interviu, sunt onorată să fiu alături de Dumneavoastră și să vorbim despre literatură. În viața literară, am debutat în 1991, în renumita revistă "Calende" din Pitești, cu un scurt fragment de proză. Revista era condusă atunci de reputatul poet și critic literar Nicolae Oprea. Acest debut literar al meu survine după ce, în câțiva ani anteriori, cei de liceu, obținusem mai multe premii naționale la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o dădeam, sprijinită pe argumentul prezenței celor mai mulți dintre noi cu colaborări remarcate în principalele publicații literare ale țării, în cele sibiene, în primul rând "Transilvania" și "Saeculum", și în câteva prestigioase reviste din capitală: "Revista Fundațiilor Regale", "Universul literar", "Vremea", "Calende" etc. La începutul lui 1945, în fine, când am putut să scoatem revista proprie, aceasta nici nu se putea chema altfel decât "Revista cercului literar". Paralel, se desfășura activitatea cenaclului nostru prin întâlniri săptămânale la care luau parte, în afară de "cerchiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
căuta nod în papură Israelului. Atunci când, în 1993, a stabilit relații diplomatice cu acest stat, el a lăsat pe seama unei viitoare comisii mixte sarcina de a tranșa chestiunile juridice pendinte (între care drepturile și privilegiile comunităților religioase) altfel spus, fixând calendele grecești ca termen de rezolvare a lor. Rezultatul: în fața neîncrederii evreiești, o neîncredere "în oglindă", uneori depresivă, din partea creștinilor autohtoni prinși între două focuri. Numitul Paul-Emile Botta este cel mai reputat dintre consulii generali care au susținut eforturile fraților și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
era cam de tipul următor: la tema „P.C.R. - centrul vital al societății” predam o tipologie a partidelor politice; la tema „omul nou” vorbeam despre modele ale umanului din Antichitate până în epoca modernă, la filosofie o lungeam cu istoria filosofiei până la calendele grecești, la economie polemizam cu indicatorii producție fizică și marfă în perspectiva profitului etc. Cei mai mulți elevi ai mei (cu excepția celor care dădeau admiteri) nu deschideau niciodată manualele. Învățau după caiet, ca să-i facă pe plac profesoarei. În inocența lor, mulți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]