543 matches
-
starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe, n-au fost de natură să schimbe în mod substanțial raportul dintre cooperația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o clasă socială omogenă, dimpotrivă. Dacă patentarii (meșterii de treptele întâia și a doua) pot și trebuie să fie încadrați în clasa burgheză, aflată în proces de formare și dezvoltare, în schimb patentarii de treapta a treia și, mai ales, calfele alcătuiesc o categorie socială distinctă, formată din mici meșteșugari „dughengii” și calfele, îndeosebi lucrători salariați din care s-a recrutat o parte a acelor elemente sociale care au stat la baza constituirii proletariatului. Numărul lor, cum e și firesc, depășește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a doua) pot și trebuie să fie încadrați în clasa burgheză, aflată în proces de formare și dezvoltare, în schimb patentarii de treapta a treia și, mai ales, calfele alcătuiesc o categorie socială distinctă, formată din mici meșteșugari „dughengii” și calfele, îndeosebi lucrători salariați din care s-a recrutat o parte a acelor elemente sociale care au stat la baza constituirii proletariatului. Numărul lor, cum e și firesc, depășește pe cel al meșterilor patentari. În cinci din principalele orașe ale Moldovei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care s-a recrutat o parte a acelor elemente sociale care au stat la baza constituirii proletariatului. Numărul lor, cum e și firesc, depășește pe cel al meșterilor patentari. În cinci din principalele orașe ale Moldovei (vezi tabelul I) numărul calfelor meșteșugari moldoveni (fără calfele de rit mozaic și sudite) la 1845 este de 2.681, pe când cel al meșterilor patentari de 1.670. (În realitate, numărul calfelor este mai mare căci, de regulă, calfele sub 25 de ani nu erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o parte a acelor elemente sociale care au stat la baza constituirii proletariatului. Numărul lor, cum e și firesc, depășește pe cel al meșterilor patentari. În cinci din principalele orașe ale Moldovei (vezi tabelul I) numărul calfelor meșteșugari moldoveni (fără calfele de rit mozaic și sudite) la 1845 este de 2.681, pe când cel al meșterilor patentari de 1.670. (În realitate, numărul calfelor este mai mare căci, de regulă, calfele sub 25 de ani nu erau înregistrate). Alături de meșteșugari, negustorii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșterilor patentari. În cinci din principalele orașe ale Moldovei (vezi tabelul I) numărul calfelor meșteșugari moldoveni (fără calfele de rit mozaic și sudite) la 1845 este de 2.681, pe când cel al meșterilor patentari de 1.670. (În realitate, numărul calfelor este mai mare căci, de regulă, calfele sub 25 de ani nu erau înregistrate). Alături de meșteșugari, negustorii alcătuiau o altă stare socială care ocupa un loc dominant în viața socială și economică a orașelor. Prin schimbul de mărfuri, prin relațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale Moldovei (vezi tabelul I) numărul calfelor meșteșugari moldoveni (fără calfele de rit mozaic și sudite) la 1845 este de 2.681, pe când cel al meșterilor patentari de 1.670. (În realitate, numărul calfelor este mai mare căci, de regulă, calfele sub 25 de ani nu erau înregistrate). Alături de meșteșugari, negustorii alcătuiau o altă stare socială care ocupa un loc dominant în viața socială și economică a orașelor. Prin schimbul de mărfuri, prin relațiile de afaceri pe care le întrețineau și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
foarte limpede în catagrafiile epocii. În 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău viețuiau 29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de starea a treia și 1.431 de calfe (vezi tabelul I). Așadar, o situație asemănătoare cu cea în care se aflau meșteșugarii. Înșiși negustorii făceau deosebire între „clasul cel mai di sus neguțitoresc” și cel mai de jos. La negustori, ca și la meșteșugari de altfel, procesul diferențierii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a doua de la 42 la 33 în Iași și de la 18 la 11 în Bacău. Dacă mărirea numărului negustorilor aflați în starea a treia este firească (el crește prin imigrarea țăranilor în orașe și prin intrarea în rândul patentarilor a calfelor și a altor indivizi „scărpătați” sau „ajunși”), în schimb reducerea destul de mare a numărului negustorilor de starea întâia și a doua pare un fenomen excepțional, de vreme ce transformările social-economice prin care treceau orașele în acea epocă aveau ca urmare nu numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașul Bacău, de pildă, la 1859-1860 se aflau 677 familii de cultivatori. În moșia orașului însă, aveau loc de hrană numai 425 de locuitori. Ca și în cazul meșteșugarilor, și la starea social-fiscală a negustorilor trebuie făcută o distincție între calfe și patentari. Cei dintâi erau, în marea lor majoritate, salariații celor din urmă. Numărul calfelor depășea la 1845 în cele cinci orașe menționate la tabelul I numărul patentărilor indigeni: 1.431 calfe de negustori indigeni față de 1.365 negustori patentari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă, aveau loc de hrană numai 425 de locuitori. Ca și în cazul meșteșugarilor, și la starea social-fiscală a negustorilor trebuie făcută o distincție între calfe și patentari. Cei dintâi erau, în marea lor majoritate, salariații celor din urmă. Numărul calfelor depășea la 1845 în cele cinci orașe menționate la tabelul I numărul patentărilor indigeni: 1.431 calfe de negustori indigeni față de 1.365 negustori patentari indigeni. Starea de mijloc, în sensul medieval al noțiunii, folosită și aplicată în izvoarele epocii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
social-fiscală a negustorilor trebuie făcută o distincție între calfe și patentari. Cei dintâi erau, în marea lor majoritate, salariații celor din urmă. Numărul calfelor depășea la 1845 în cele cinci orașe menționate la tabelul I numărul patentărilor indigeni: 1.431 calfe de negustori indigeni față de 1.365 negustori patentari indigeni. Starea de mijloc, în sensul medieval al noțiunii, folosită și aplicată în izvoarele epocii, cuprindea pe lângă negustori și meșteșugari cea mai mare parte a populației de rit mozaic și a sudiților
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cerșetori. În despărțirea a II-a din Iași la 1860 se aflau 159 de negustori sudiți, din care numai 29 erau de starea I-a și 22 de-a II-a, restul fiind de starea a III-a și calfe. Între cei dintâi se numără Leiba Cana cu 10.000 galbeni venit anual și Pavli cu 4.600 galbeni. Și populația de rit mozaic și sudiții alcătuiesc categorii sociale orășenești eterogene, rupte în marea lor majoritate total de agricultură. Ele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova, o asemenea categorie o formau căpătăierii, adică oamenii, fără căpătâi, fără domiciliu stabil, fără ocupații certe. Din rândul lor se recrutau slugile și argații, „vagabonzii” și cerșetorii, dar mulți dintre ei erau salahori, lucrători „năimiți cu ziua”. Puțini ajungeau calfe sau negustori și meșteșugari de ultima treaptă. Unii se angajau însă lucrători la diverse ateliere. Aceștia din urmă alcătuiau împreună cu lucrătorii din industrie și calfe nucleul social din care se va desprinde ulterior proletariatul aflat, în acea epocă, la începuturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vagabonzii” și cerșetorii, dar mulți dintre ei erau salahori, lucrători „năimiți cu ziua”. Puțini ajungeau calfe sau negustori și meșteșugari de ultima treaptă. Unii se angajau însă lucrători la diverse ateliere. Aceștia din urmă alcătuiau împreună cu lucrătorii din industrie și calfe nucleul social din care se va desprinde ulterior proletariatul aflat, în acea epocă, la începuturile formării sale. Numărul lor este în continuă creștere, deși aceasta nu rezultă limpede din catagrafia din 1845, ceea ce este și firesc, dacă avem în vedere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei 1.167 negustori și calfe indigene, 264 erau cârciumari, 173 erau rachieri, 182 bacali ș.a.m.d., adică, în cea mai mare măsură, negustori care vând produse rezultate din activitatea agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și de sub controlul starostilor. Meșteșugarii și negustorii breslași indigeni se socoteau nedreptățiți față de cei de rit mozaic, care, nefăcând parte din breslele lor, îi concurau și le „smomeau” lucrătorii și calfele, iar toți la un loc se situau pe o poziție potrivnică față de sudiții care beneficiau de un regim cu totul excepțional, formând un adevărat stat în stat. Pentru a nu plăti patente și a scăpa de celelalte obligații, cei mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stăpânii le cer ucenicilor să scape de pisici - dar matroana Îi avertizează să nu se atingă de la grise, pisica ei preferată. „Vânătoarea este foarte repede pusă la cale. Ucenicii hotărăsc să facă o curățenie generală și lor li se alătură calfele. Stăpânii iubesc pisicile; asta Înseamnă că ei trebuie să le urască”. După ce se Înarmează cu drugi și cozi de mătură și acoperă ferestrele cu saci ca să nu scape nicio pisică, ucenicii se organizează ca la vânătoare și Încep prinderea animalelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de dinți, de prafuri 72 {EminescuOpXIII 73} și de suliman să înlocuiască pe învățătorul român care-și înțelege profesiunea. E asemenea firesc lucru ca d. Urechia, a cărui poziție atârnă de satisfacerea caracudei roșie, să se conforme înțeleptelor sfaturi ale calfei de bărbier care trage perdaf fără săpun limbei noastre și bunului simț în foiletoanele "Pseudo-Romînului" [5 martie 1882] ["PROIECTUL DE LEGE"] Proiectul de lege al tocmelelor venind luni la ordinea zilei, multele idei eronate cari s-au produs în anii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Se remarcă apariția primelor forme de organizare profesională a muncitorilor, precum ș( (nființarea asociațiilor de (ntrajutorare, forme incipiente de auto-asistență necesare (ntr-un climat care nu cuprindea politici sociale. Putem aminti "Asociația muncitorilor tipografi" (1843), "Asociația muncitorilor din Timișoara" (1851), "Asociația calfelor de șepcari" (1855), "Asociația tipografilor din București" (1858) ș( alte asociații din diferite localități cu specific urban. La (nceputul anilor '70 ai secolului al XIX-lea sunt amintite 51 de astfel de asociații (Mircea Mușat, Ion Ardeleanu, Unitate, continuitate ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și al Justinei Albani, țărani cu stare, rămânea orfan. După trei clase elementare făcute în sat, un unchi îl înscrie la școala maghiară de stat din Vințu de Jos. A. fuge însă peste munți, la Caracal, unde e ucenic, apoi calfă în atelierul de tâmplărie al moșului său, Laurențiu Albani. Ca muncitor tâmplar la Craiova, ia contact cu cercurile socialiste și, sub influența lor, parcurge, cu înfrigurarea autodidactului, literatura care circula în aceste medii. În urma unei greve, este expulzat. După un
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
27.XI.1830, București - 21.IX.1887, București), folclorist și prozator. S-a născut în mahalaua bucureșteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Din inițiativa mamei este dat să învețe carte cu dascăli bisericești, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la doisprezece ani, să-și asigure
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
că elementul acesta a fost unul din vectorii importanți ai distrugerii economiei tradiționale, agrare, din România, că el a fost purtătorul unor noi relații și • Vezi, de exemplu, Catagrafia din Moldova de la 1845 care înregistra 8.530 de meșteri și calfe practicând 101 meserii. • N. P. Arcadian, Industrializarea României: Studiu evolutiv istoric, economic și juridic, ed. a II-a, București, 1936, p. 141. • V. Axenciuc, I. Tiberian, Premise economice ale formării statului național unitar român, București, 1979, p. 241. • Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evrei, în „Xenopoliana“, IV, 1-4, 1996, p. 121-131. • Traian Bratu, Politica națională față de minorități. Note și observațiuni, București, f.a., p. 21. • Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]