545 matches
-
farmaceut, căci de la cel dentîi se cere bacalaureatul, de la cel din urmă nu. Cu toate acestea recunoaștem îndreptățirea oricărui profesionalist de a pretinde să fie numit după cum 'i convine mai bine și rugăm pe onor. cetitori să 'nțeleagă asistent în loc de calfă. [6 iunie 1876] ["DE MAI MULTĂ VREME... De mai multă vreme se manifestează în opinia publică a țărei dorința de a vedea întemeindu-se o industrie proprie și națională. Dar aceste tendențe și aspirații foarte deosebite n-au fost privite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu ginerele Ițicovici.” 74 Trei români - cizmarul Ion Cucu XE "Cucu, Ion (cizmar)" , calfa de cizmar Constantin Alecu și fiul cizmarului, un tânăr pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
că elementul acesta a fost unul din vectorii importanți ai distrugerii economiei tradiționale, agrare, din România, că el a fost purtătorul unor noi relații și • Vezi, de exemplu, Catagrafia din Moldova de la 1845 care înregistra 8.530 de meșteri și calfe practicând 101 meserii. • N. P. Arcadian, Industrializarea României: Studiu evolutiv istoric, economic și juridic, ed. a II-a, București, 1936, p. 141. • V. Axenciuc, I. Tiberian, Premise economice ale formării statului național unitar român, București, 1979, p. 241. • Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evrei, în „Xenopoliana“, IV, 1-4, 1996, p. 121-131. • Traian Bratu, Politica națională față de minorități. Note și observațiuni, București, f.a., p. 21. • Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
minorități. Note și observațiuni, București, f.a., p. 21. • Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila, Dorohoi, Bacău, județe în care numărul meseriașilor evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1991, 1. [55] DE LA MINISTERUL învățământului și Științei, Departamentul învățământ preuniversitar: Programele disciplinelor opționale pentru învățământul liceal - profil umanist (I) (aprobate cu nr. 43593/8 X 1991), Tribînv, 2, nr. 41, 1991, 5. [56] DERȘIDAN; IOAN, Ioan Slavici: Mara. “Călătoria calfelor” și rigorile romanului. în: LL, nr. 3-4, 1991, p. 290-294. [57] DIACONU, MIHAI, Exerciții de inițiere în proiectarea pedagogică a activității cu preșcolarii, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 31-35 [îmbogățirea vocabularului; la rubr.: Formarea și perfecționarea educatoarelor]. [58] DIMITRIU, DANIEL
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și atunci a fost sincer cu mine. Mi-a spus că și el este gălățean. Era un tinerel care purta pecetea originii. Am vorbit despre Galați, despre ocupația lui anterioară, la care foarte senin mi-a spus că a fost calfă de cizmar. Mai este ceva de mirare? Totuși, a fost foarte sincer cu mine și mi-a spus că nu pot să dau examenul- mi-a dat multe amănunte pentru care i-am mulțumit, mi-am luat dosarul și am
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
român. Fondată în 1866 (și desființată în 1948), această acțiune pedagogică a avut, între obiective, instruirea și educarea adulților prin cursuri generale și prin propagarea cunoștințelor profesionale. Cursurile se adresau adulților cu o anumită instrucție, micilor meseriași, păturii mijlocii: meșteșugarilor, calfelor și ucenicilor, micilor negustori. Acestora li se ofereau cursuri de cultură generală, „aritmetică aplicată operațiunilor practice”, „noțiuni elementare de higienă și științe fizico-naturale aplicabile întrebuințării vieții”, cunoștințe de istorie și geografie, un curs de „instrucție civică”, morală și religioasă, muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ci pentru toți cei care se confruntă cu problema dependenței de orice fel. Astfel de proiecte trebuie încurajate. De altfel, acest proiect este înscris în lista pentru concursul național „Mesajul meu antidrog” și credem că va fi premiat.” Dr. Ionela Calfa, Centrul de Prevenire și Consiliere Antidrog „Prin acest proiect visele frumoase au devenit realitate. Responsabilitatea și entuziasmul unor tineri liceeni au reușit să sensibilizeze opinia publică și au indus ideea ca doar luând atitudine putem stopa consumul de substanțe etnobotanice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
invaziile migratorilor, care s-au produs de la sfârșitul primului mileniu d. Hr. și începutul celui următor. Astfel, în regiunile din nord-estul spațiului carpato-nistrean sunt cunoscute câteva zeci de asemenea cetăți de pământ, dintre care cele de la Lomacinți, Dobrinăuți, Revna, Calfa, Răciula, Fundu Herței și Dersca au fost mai bine cercetate prin săpături arheologice sistematice. Un alt grup de așezări fortificate este situat în Transilvania și Banat, cele mai bine investigate fiind cele de la Dăbâca, Moldovenești, Biharea, Vladimirescu, Cluj-Mănăștur, Cladova, Morești
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
27.XI.1830, București - 21.IX.1887, București), folclorist și prozator. S-a născut în mahalaua bucureșteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Din inițiativa mamei este dat să învețe carte cu dascăli bisericești, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la doisprezece ani, să-și asigure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu ducea la „o egalizare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organizată cumpărarea în comun. Numai starostele avea dreptul să despacheteze mărfurile importate, să le fixeze prețul, ca „fiecare să poată cumpăra după puterile sale", fără ca unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să le fixeze prețul, ca „fiecare să poată cumpăra după puterile sale", fără ca unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma și materialul obiectelor în mod precis
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se subjugă tot mai mult capitalului, breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare din veacuri și despre care documentele vechi nu spuseseră destul, fapt care l-a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760 episcopul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și al Justinei Albani, țărani cu stare, rămânea orfan. După trei clase elementare făcute în sat, un unchi îl înscrie la școala maghiară de stat din Vințu de Jos. A. fuge însă peste munți, la Caracal, unde e ucenic, apoi calfă în atelierul de tâmplărie al moșului său, Laurențiu Albani. Ca muncitor tâmplar la Craiova, ia contact cu cercurile socialiste și, sub influența lor, parcurge, cu înfrigurarea autodidactului, literatura care circula în aceste medii. În urma unei greve, este expulzat. După un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
mai utile meșteșuguri de profil, și anume: stolerie, strungărie, cizmărie, fierărie, lăcătușărie, rotărie și alămărie, cu observația că primele trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin <timp> începe a pregăti unelte de agronomie, pompe de foc, pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și treptat până în anul terminal, prin "lucrul maiștrilor și al ucenicilor", deci prin valorificarea producției realizată în cele șase ateliere. La absolvirea celor patru ani de școală, ucenicul trebuia să pregătească o lucrare practică de probă, pentru a fi declarat calfă. În noua-i ipostază, era obligat să mai lucreze un an în școală și abia după aceea era declarat "maestru" al meșteșugului său, primind patenta spre a-și deschide propriul atelier oriunde ar fi voit în țară. Școala mai avea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
putea porni mai înainte, adică până în patru săptămâni. Fiind că pentru cumpărarea și pregătirea uneltelor trebuitoare se cere o mai îndelungată vreme, cel puțin de câteva săptămâni, apoi pentru aceea trebuiesc a să cumpăra înainte de a să așeza meșterii și calfele cu leafă. De vreme ce dorita bună ispravă a unui asemenea așezământ să poate aștepta numai de la o bine chibzuită alegere a meșterilor, care să fie oameni vrednici și iscusiți în meșteșugul lor, apoi pentru aceea, asemenea persoane trebuie de pe acum căutate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
va lucra într-un an decât un băet, cu gândurile împrăștiete, în doi sau și mai mulți ani. În alte țări, adevărat că să primesc la meșteșug mai totdeauna numai băieți, însă aceștia, după împlinirea anilor de ucenicie, ies slabe calfe, cari, spre a să face meșteri, trebuie a să îndeplini lucrând vreme de mai mulți ani în străinătate. Iar tinerii ce vor fi săvârșit învățătura lor în o școală mecanică aice nu să pot trimite în țări străine spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
meșteri, trebuie a să îndeplini lucrând vreme de mai mulți ani în străinătate. Iar tinerii ce vor fi săvârșit învățătura lor în o școală mecanică aice nu să pot trimite în țări străine spre a să îndeplini, pentru că acolo numai calfe cu atestaturi de la breaslă să primesc la lucru de cătră meșteri. În sfârșit, cu lucrul și puterile ucenicilor aleși din miliție ar avea acest așezământ mult mai însemnător folos decât de la niște băieți mici și slabi. Iar dacă din miliție
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]