785 matches
-
răbdare (2); rezultat (2); rutină (2); străduință (2); șantier (2); școală (2); șomaj (2); trai (2); ușoară (2); venit (2); zadarnică (2); zilnică (2); 1 mai; adult; ageră; angajat; aur; avere; avocat; avuție; ban; bancă; beneficiu; biruință; boi; bună; calculator; calificativă; carieră; cerșetor; cinstit; cinstită; pe cîmp; în cîmp; creație; culege; cultură; curat; deviat; deplină; director; disciplină; documente; dorință; dornică; drept; în echipă; emoții; evoluție; a face ce îți place; facultate; fără; fericire; fizică; folos; în folosul comunității; fraier; frumos; furnică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi plural, devenind astfel „voce“ poetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tip de lirism pare a ignora prezența umană și trăirile afective, optând pentru un descriptivism pur sau pentru discursul gnomic, specific meditațiilor filozofice. În primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Eu consider că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare concluzivă (semnalată și prin adverbul astfel), care reunește toate liniile tematice ale poeziei: aspirația spre cunoașterea totală, creația, viața și moartea. Eul liric apare întro dublă ipostază. Ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
doliu", "funerar" (moartea). Acumulările de enunțuri nominale au câteva mărci particulare: laitmotiv (alb, negru), refren; câmpul semantic al ideii de moarte (repetiția "Decor de doliu"); repetarea obsesivă a adjectivelor "albi", "negri"; planul naturii ("decorul" parcului); planul uman obiectivat prin epitetul calificativ "Decor de doliu funerar", care simbolizează agonia sufletească. În strofa a doua identificăm un alt simbol bacovian frecvent: simbolul păsării; pasărea "cu pene albe, pene negre" dintr-un coșmar existențial, populat cu fantome. Natura primordială a romanticilor a fost înlocuită
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de invidiat în fața contemporanilor săi: "Staliniștii mă calificau drept contradictoriu, drept mic-burghez ezitant, daca nu chiar drept un individ care, prin literatura să irațională, servește, după cum afirmau ei în jargon, interesele reacțiunii; pe de altă parte, reacționarii, pe care aceste calificative ar fi trebuit să-i bucure, mă acuzau că aș fi comunist pentru că luptăm pentru dreptate socială și pentru eliberarea popoarelor asuprite. Într-un cuvânt, nu ma încadrez în niciuna din aceste două clasificări. În rest, este adevărat că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în care alături de studii de limbă au apărut și cercetări și culegeri de folclor. În „Vieața nouă" apar primele panorame substanțiale, informate asupra fenomenului literar francez modern. „Vieața nouă” și-a format cenaclul ei de poeți dându-le acestora uneori calificative umflate așa cum se făcea cu poeții, din paginile „Literatorului” O parte din articolele sale polemice le publică aici : În discuțiile polemice niciodată Ovid Densusianu nu alunecă spre exagerări și nu pune o patimă oarbă, fiind obiectiv: „Dacă fraza caustică, ironia
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
din principiu prin prezența, la începutul textului, a temei-titlu: colecția "Bouquins". Aici, punerea în relație lasă loc unei situări (Pd SIT = macro-propoziție descriptivă "situare") dominată de categoria timpului (Sit. temp. = "creată în 1980"). Tema-titlu este imediat afectată de un predicat calificativ "conține mai mult de" (PRc) care introduce diferite părți ale întregului (relația sinecdotică față de întreg: Pd PART), aici 120 de volume (120 de cărți, aproape 500 de titluri) care alcătuiesc colecția "Bouquins". Aspectualizarea trimite spre această parte a întregului care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
descrie finalul povestirii (Pn5): "John îl imobiliză pe loc, cu piciorul pe tîmplă". Prin reluarea substantivului propriu ("John") se finalizează programul narativ descris (scena scandalului). Sînt prezentate cinci componente indispensabile oricărei povestiri: doi actori constanți; predicate care îi definesc (predicate calificative a fi agresorul "dezechilibrat", de exemplu; predicate funcționale a face mai ales cele la PS), în timp t1 și t7; o succesiune temporală minimală: tn → tn+1; o transformare a predicatelor din proces; o singură logică cronologică și cauzală. Rămîne
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
tată), tinerele portugheze. Insula, Vozes do Mar, reprezintă spațiul, timpul și durata fiind prezentate încă din primul paragraf; vom reveni asupra acestei chestiuni. (b) Predicatele X și X' care-l definesc pe A sau diverșii actori A1, A2, A3... [predicate calificative (cu verbul a fi) sau funcționale (cu verbul a face)], respectiv timpul tn și tn+1. Enunțul narativ de bază propoziția implică o serie de predicate calificative care fixează existența și acțiunea actorilor. Să analizăm mai întîi predicatele calificative formate
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
X' care-l definesc pe A sau diverșii actori A1, A2, A3... [predicate calificative (cu verbul a fi) sau funcționale (cu verbul a face)], respectiv timpul tn și tn+1. Enunțul narativ de bază propoziția implică o serie de predicate calificative care fixează existența și acțiunea actorilor. Să analizăm mai întîi predicatele calificative formate cu verbul a fi. Ele apar încă din primul rînd al textului: Nepoată a celebrului muzician Courland Bell, Rosary... Fie structura: Enunț de stare + A1 : A1 (a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
predicate calificative (cu verbul a fi) sau funcționale (cu verbul a face)], respectiv timpul tn și tn+1. Enunțul narativ de bază propoziția implică o serie de predicate calificative care fixează existența și acțiunea actorilor. Să analizăm mai întîi predicatele calificative formate cu verbul a fi. Ele apar încă din primul rînd al textului: Nepoată a celebrului muzician Courland Bell, Rosary... Fie structura: Enunț de stare + A1 : A1 (a fi) nepoata Rosary este definită, în mare, prin funcția ei familială și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pentru începutul povestirii. (c) O succesiune temporală minimală: tn și tn+1, marcată prin conectorul "de la început" și prin nuanța aspectuală incoativă "nu întîrzie să". (d) O transformare a predicatelor X și X' prin și de-a lungul procesului. Predicatele calificative prezente în paragraful al doilea anunță evoluția cronologică și cauzală. (e) O logică unică în care tot ce urmează are o cauză; deoarece este diferită, Rosary atrage atenția și dorința lui Dom Duarte. Este vorba de o cauzalitate narativă stereotipică
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
rînd al textului corespunde unei prime micro-propoziții descriptive care, în lipsa unui determinant, pare să aștepte o referință. Propunem o primă reprezentare descriptivă asigurată de o micro-propoziție descriptivă (pd) conținînd un individ-argument față de care se menționează un lucru (aici un predicat calificativ): Astfel, descrierea definită ("celebrul muzician Courland Bell") nu are doar scopul de a prezenta și de a descrie un individ, ci permite și o trimitere la alte roluri și funcții. Din rîndul al doilea referința apare sub forma unui substantiv
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
melon << PROPR PRq (comparativ) << de aceeași culoare Următoarea frază cuprinde un segment metalingvistic ("scurtă descriere") și, mai ales, introduce un element nou: numele propriu, tema-titlu care atribuie subiectului determinat propozițiile descriptive precedente: Charlie, desemnat mai întâi prin antiteza unui sistem calificativ utilizat deseori în presă: "dușmanul public nr. 1". Această modalitate de a oferi cititorului tema-titlu, intenționat cu întârziere, apărând după câteva elemente care prezintă o relație de metonimie 18, introduce un efect de așteptare din care ar putea rezulta o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Primul segment al textului reprezintă o primă propoziție descriptivă, construită în absența determinantului, este în așteptarea unei referințe precise (dată, este adevărat, de proximitatea spațială a fotografiei însoțită de această secvență). Această propoziție cuprinde o temă ("cadru") și un predicat calificativ (Proprietate: "verde"). b) Cel de-al doilea segment este o propoziție descriptivă cu structură similară (două proprietăți sunt coordonate): a doua temă ("stâncii") și dublul predicat calificativ (Proprietate: "masive", "de neclintit"). Cunoștințele cititorului ne permit să punem în relație aceste
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
însoțită de această secvență). Această propoziție cuprinde o temă ("cadru") și un predicat calificativ (Proprietate: "verde"). b) Cel de-al doilea segment este o propoziție descriptivă cu structură similară (două proprietăți sunt coordonate): a doua temă ("stâncii") și dublul predicat calificativ (Proprietate: "masive", "de neclintit"). Cunoștințele cititorului ne permit să punem în relație aceste două teme: cadrul și stânca apar drept constituienții unui loc în care ("cadrul") și pe care ("stânca") este posibil să practici escalada (contextul revistei și articolului din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
du langage) (1979, p. 93): Numim de asemenea descriere, la nivelul organizării discursive, o secvență de suprafață pe care o deosebim de dialog, povestire, tablou etc., postulînd implicit că diversele sale calități formale îi permit să fie supusă unei analize calificative. În acest caz, trebuie să considerăm descriere denumirea provizorie a unui obiect ce urmează a fi definit. Idee reluată la rubrica "Unități discursive": Critica literară a recunoscut de mult timp, în mod intuitiv, existența unor astfel de unități discursive, făcînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui alt personaj, acțiunea unui actor asupra obiectului descris. Textul, în loc să enumere părțile obiectului "ideal", are în vedere un ansamblu de gesturi tehnice prin care sînt prezentate componentele obiectului. Este știut faptul că aceste atribute funcționale relevă integral un model calificativ. Personajul tip al acestui gen de descriere va fi un specialist (expert, muncitor, tehnician, inginer...) și motivația descrierii constă în "dramatizarea" paradigmei trăsăturilor inerente ale obiectului sub forma unei suite programate de acțiuni. În Bestia umană (p. 117), Jacques, sub
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
simplu (scris cu majuscule) al unui document publicitar pentru Căile ferate federale elvețiene apare explicit orientat: (16) ZURICH Cosmopolit și totuși atît de elvețian O singură temă-obiect a discursului este dată în introducere și două proprietăți, sub formă de predicate calificative (Prq), sînt asertate în ce o privește. Descrierea obiectului discursului apare aici ca intermediară între două proprietăți care nu au același statut cu masive și de neclintit, din rîndul doi de la (15). Putem spune că (16) oscilează între simpla descriere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de DAR este prelungită prin DE ALTFEL, care semnalează că a doua parte a descrierii personajului merge în același sens, din punct de vedere argumentativ, cu propoziția de sinteză ce acordă temei-titlu (Charlotte Shearer) o proprietate particulară prin intermediul unui predicat calificativ ("...este o femeie veselă"). Nu este vorba doar de a descrie o femeie de 75 de ani, ci de a o descrie ca pe o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
27) la (30), cît și schemele 5 și 8 corespund acestei proceduri descriptive prin aspectualizare. De asemenea, exemplul balzacian (23) corespunde descompunerii obiectului descris în sub-teme (PĂRȚI) legate de tema-titlu ("dale", "ziduri", "tavan"). Fiecare sub-temă este dezvoltată apoi prin predicate calificative PRq ("dale mari și sparte", "pereți prăfuiți") sau funcționale PRf ("tavanul stătea îndoit fără să se prăbușească") care le atribuie astfel proprietăți (PROPR). 3. Tematizarea Această operație este generatoarea expansiunii descriptive: "orice aspect este susceptibil [...] de a fi tematizat" (Apothéloz
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fiecare dată. Fie schema de ansamblu: Schema 9 TOTUL este rîs la EA (tema-titlu) Pd (1) PART părul alunița pantalonii (și) eșarfa Reluînd una cîte una aceste părți, obținem dezvoltări mai mult sau mai puțin complexe și regrupări ale predicatelor calificative (PRq) sau funcționale (PRf) într-un număr mai mult sau mai puțin mare de micropropoziții (pd) de niveluri de adîncime diferite (nivelurile 2 și 3): Schema 10 PĂRUL (sub-tema-titlu) pd (2) PROPR culoare formă PRq PRf grizonat care se ondulează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cunoaște o dezvoltare (aspectua-lizare) din două propoziții de nivelul 2 [o nouă punere în situație (pd. SIT) și pd. PART], apoi, și aici, un element ("fir de păr") se regăsește, la rîndul său, tematizat și dezvoltat sub forma unor predicate calificative regrupate în aceeași micro-propoziție (pd. PROPR) de nivel 3, o nouă aspectualizare: Schema 12 ALUNIȚA (sub-temă-titlu) pd (2) SIT pd (2) PART PR. loc cu fir de păr pe Pd (3) PROPR PRq PRq bărbia comic creț Pantalonii personajului suportă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elemente de unități tematizate. Aspectualizarea declanșează, de asemenea, PROPRIETĂȚILE sau CALITĂȚILE (culoare, dimensiune, talie, formă, număr etc.). Se dă o macro-propoziție Pd. PROPR doar dacă este vorba de calitatea-proprietatea unei părți tematizate. Proprietățile pot fi exprimate sub formă de predicate calificative (PRq): a fi frumos, gras, rapid etc. sau de predicate funcționale (PRf): a alerga repede, a se întoarce ușor și /sau în tăcere etc., aplicate indivizilor-argumente de rangul 1 (tema-titlu = Pd. PROPR) sau de rang 2, 3, 4 etc. (Pd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]