4,874 matches
-
se pătează încă// nimeni nu se oprește,/ nu înaintează nimeni// cîndva/ pe aproape a trecut/ un sunet curat/ cei ce încă îl mai aud/ se grăbesc să-l uite" (Praful și pulberea). Alteori, din-tr-o răfuiala cu destinul, hîrtia nu reține, calmă, decît reverberația unei metafore concise: "mănușă aceea/ demult aruncată/ în fiecare zi/ o ridic" (Sînt prigoniri ce-n veci nu contenesc). Găsim astfel în cartea lui Dorin Popa cultivarea confesiunii discrete, atenția pentru un ton și un lexic "înalte", care
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
seară nu mi-au vorbit decît despre asta. Și de unde, de fiecare dată cînd îi părăseam ca să mă duc la hotel, se arătau îngrijorați (ai să nimerești? dacă te rătăcești?), în seara cu pricina, ultima de altfel, erau cu desăvîrșire calmi, siguri că voi ajunge la hotel. Din infinitatea de moduri ale plasei care e viața noastră, iată, unul, care mi-a revenit în minte, ca o simplă amintire, cînd am aflat că nici Liviu Petrescu nu mai este. Fie-le
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
Lascăr se exprimă cu claritate, cu acuratețe, într-o viziune stăpânita, împiedicată să alunece pe panta ostentației. Evitând a fi narativ, nu e totuși nicicând uscat sau searbăd. Plajele lui de culoare, cănd fluide când agitate, când de o minerală, calmă consistentă, grădinile lui înverzite, sau și numai întinderile cosite, asemenea unui gazon englezesc din iarbă căruia răzbate înviorător smaragdul, ori alburile unor pereți care reflectă cu tărie lumină, servind totodată drept așternut unor grafitti-uri negre, scuturate de nerv, trezesc privitorului
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
cartea lui Kaplan, inclusiv în capitolele despre România, Croația și Grecia (eu insumi am scris favorabil despre aceste părți în revistă Orbiș). Există, pe altă parte, o plăcere a focalizării pe tradiția extremist-violentă și o ignorare aproape deliberată a momentelor calme din istoria acestor națiuni. Pentru Kaplan, ceea ce contează este că de-a lungul secolelor, si mai cu seamă în veacul douăzeci, Balcanii au fost teritoriul pulsiunilor atavice, al resentimentelor tribale și al gregarităților iraționale. Teza să, simpla și simplistă, este
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
învălmășeala de pe șosele și la intersecții. Aparent, nu prea sunt reguli de circulație. Există treceri de pietoni marcate („zebre”), dar pietonii nu au niciodată prioritate. Bicicletele și motoretele merg și pe trotuare, dar nu am văzut niciun accident. Oamenii sunt calmi, se pare că nu se înjură niciodată ca în anumite țări - cunosc eu una. Taximetrele sunt curate, cu prețuri unice pe Beijing, afordabile (2 RMB pe Km - un dolar se schimbă oficial cu aprox. 7 RMB - Bani ai Poporului), și
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
al creștinătății, fata ușor congestionata, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperata. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a Patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii, cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasă și calmă frenezie a unei nații atît de permisiv-înteleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul.
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
Roth, aflată la temelia personajelor sale, este cea a unui cinic discret care se luptă cu sine să devină încrezător. O filozofie a șovăielii și răzgîndirii, a indeciziei și amînării, deghizată permanent în stilistica fermă a tonului narativ, care istorisește calm și netulburat evenimente din mărunta existență a unei familii de evrei ruși. Cartea este tradusă foarte bine de Gheorghe Nicolaescu, dar postfața semnată tot de traducător este simplistă și nu face deloc dreptate romanului. Mendel Singer, eroul romanului, este învățător
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
Edward Behr Ultimul împărat, o expoziție de pictură chineză de secol XIX, Școala Shanghai. Nu sînt o cunoscătoare a artei chineze, dar am rămas minute lungi în fața cîtorva dintre pînze, nu atît sau nu doar impresionată de frumusețea lor discretă, calmă și parcă depărtată, cît mai cu seamă derutată de întîlnirea cu un univers estetic și mental atît de diferit. Unul dintre tablouri, creat de Zhou Xian în 1867 și intitulat " O sută de flori", a fost inspirat de o compoziție
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
dintr-o dată// degeaba vrei să perfecționezi lucrurile/ și chiar pe tine mi s-a șoptit/ moartea e singura care te perfecționează/ la infinit". Prefața semnată de Eugen Negrici încântă și ea prin frumusețea ideilor. " Tensiunea care se naște între tonul calm al mărturiei și disperarea pe care o disimulează are o nebănuită forță lirică. Impresionantă este tocmai capacitatea poetului de a întâlni dezamăgirea fără uimire, ca pe o veche cunoștință." După citirea cărții, simțim nevoia s-o recitim. Nicolae Prelipceanu, Ce-
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
fetișisme, eresuri, conotații, un lenaj, un lenj, un dejalen ; a vedea într-un polog de andrinopol, aidoma unor copii teribili, un semn de rău augur, de "neoguri": prologul unor crîncene istorii; a afirma despre cutare Clitemnestră că este "galeșă și calmă ca 2 m de mătase albă" (Cf. Tristan Tzara, Oeil); a te încrede-n cînepă, în in; a nu avea încredere în moaruri; a spune că "trocheele sînt stambe" (Cf. M. Eminescu, Cum negustorii din Constantinopol), sau stampe: imprimate/ imprimeuri
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
vînători, așterne pe hîrtie amintirea sa despre o stranie zi de iarnă, cînd la poalele muntelui Amagi zărise, din spate, silueta unui vînător. Singurătatea vînătorului, paloarea muntelui acoperit de zăpadă, zgomotul cîinilor și al pasului pe pămîntul înghețat, acea așteptare calmă și totuși apăsătoare de dinaintea detunăturii, mirarea nespusă pe care o provoacă simpla prezență a armei și a morții pe care o anunță - toate acestea devin nu numai poem de o mare frumusețe, ci și obsesie. Din ziua aceea, a ciudatei
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
nostalgiei ce-l învăpăiază, astfel încît ele capătă culori diferite, asemenea unor mătăsuri în funcție de unghiul din care le privim: "un miros de pînză curată/ de pîine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie cînd calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împînzit de furnici și plînge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). La mijlocul drumului dintre eu și non-eu, se plasează
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
lipsit de temelie, al comunismului." 3. Că cel care semnează aceste reflecții nu se află sub puterea vreunui soi de vocație neguroasă a pătimirii, precum rascolnicul Mikolka din Crimă și pedeapsă, ci respectă, dimpotrivă, cerințele unei rațiuni care pune cu calm ordine între afecte, se vede din distanța bine întemeiată față de aceia care și-au făcut din vocea ascuțită a lupului moralist propria voce. 4. Convalescența morală a celor mulți începe atunci când, între trădări respingătoare și conștiințe nepătate, micile lașități sunt
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
disperările mele, de aici, din exilul meu barbar, între acești valahi semigloti, de fiecare dată cînd ridic mîinile spre cer și încep a urlă a neputința, a pustiu, si aia-măsii, mă tot aștept că, de după nouri, să văd apărînd zîmbetul calm și îndelung-răbdător al lui Blaga și să-i aud vocea lancrămă spunîndu-mi: pass-mal auf, Gări - jetzt kommt der ăfututză (asta se leagă de o glumă politică anti-germană, din anii războiului)." Recursuri și replici Dacă ar fi să ne luăm după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
aș putea numi acest factor de persuasiune care mi-a stimulat lectură, dar aș putea încerca o aproximare. Cel mai probabil este să fie vorba de o fascinație morbida a ororii, pe care Bashevis Sînger o notează pe un ton calm, aproape tern, cu acea constantă susținută a cronicarului resemnat din neputința. Personajele sînt plasate într-un timp care pare, prin vagul ce-l caracterizează, mitic, deși e probabil echivalabil cu un veac din întunecată medievalitate timpurie. Și sînt niște înși
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
viața noastră de concert, la distanță de doar câteva luni, pianistul Csiky Boldizsàr jr. reia Concertul în fă diez minor de Alexandr Scriabin, mai întâi la Radio, apoi la Filarmonica bucureșteana; o face conciliind sentimentul romantic al comunicării cu introspecția calmă, revelatoare a unor nebănuite zone de muzică, de spiritualitate. Referindu-mă la oaspeții sosiți de peste hotare, nu exagerez afirmând că evoluția pianistului Andrei Vieru se înscrie în zona interesului major pe care-l reprezintă realizarea Concertului pentru mâna stângă de
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
spații, uitatele spaime și doruri/ În orașe străine se prăbușesc catedrale din înaltele înalturi/ se nasc eterice sfere de gheață peste eterice stânci și bazalturi/ Și totuși ce bucurie și câtă, o, câtă uitare de sine/ risipesc prin apusuri seninele, calmele ghețuri alpine/.../ Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime,/ Păsări albastre și căi fumurii se desprind din calotele sfinte/ și oameni înalți intra și ies din morminte/ pretutindeni e sărbătoare
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
ele: "Sigur - îmi spui/ casa ta e o cutie/ un cub pe care il mobilezi/ cu gînduri frumoase/ obiectele nu mai au loc aici1/ se sufocă/ ies pe ușă afară/ altădată îndrăgostită erai/ de pielea lor friguros-argintie/ de muzica lor calmă" (Valuri). Într-o perioadă în care sexualitatea se înalță în poezia noastră feminină că o maree sălbatică, pînă la a friza un manierism (se poate vorbi nu doar de un "striptease metafizic", spre a-l cîtă pe confratele Alex. Ștefănescu
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
o ostilitate controlată și deghizata că rațiune științifică, ca obiectivă interpretare a istoriei. Dar oare nu e acesta însuși fundamentul antisemitismului cel mai periculos, cel care nu îndeamnă la exterminări, nu urăște și nu alunga, ci pe un ton perfect calm și aproape împăciuitor promite să iți explice obiectiv istoria? Cartea lui Maurice Olender este un răspuns dat tocmai acestui tip de antisemitism: pe același ton calm și împăciuitor ea demonstrează că istoria nu poate fi explicată obiectiv. Un demers caracteristic
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
nu îndeamnă la exterminări, nu urăște și nu alunga, ci pe un ton perfect calm și aproape împăciuitor promite să iți explice obiectiv istoria? Cartea lui Maurice Olender este un răspuns dat tocmai acestui tip de antisemitism: pe același ton calm și împăciuitor ea demonstrează că istoria nu poate fi explicată obiectiv. Un demers caracteristic, de altfel, multor istorici contemporani, dar mult prea puțin aplicat istoriei lingvistice. Limbile Paradisului se citește realmente cu pasiune și dintr-o suflare, cumva că un
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
lui Vlad Ciobanu și Ionel Cojocariu. Vlad Ciobanu realizează o formă preponderent opaca și cu o verticalitate puternică, în care expresivitatea plastică și aspirația spirituală sînt la fel de ferme, iar Cojocariu una a dialogului interior/exterior și a tensiunilor dintre volumul calm și detaliul imprevizibil. De figurativ se apropie Titi Ceară, cu o propunere vag zoomorfa, si Laurențiu Mogosanu cu o structură antropomorfa, ambele în aceeași măsură ironice și grave. O adevarată sinteză a simpozionului, atît prin complexitatea formală cît și prin
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
Andreea Deciu În 1936, Walter Benjamin pronunța, într-un elegiac eseu cu aproape neașteptate revelații teoretice, dispariția epicului ca povestire, punînd-o pe seama înfloririi romanului în vîrsta modernității literare. Povestitorul, declara Benjamin cu tristă resemnare, aparține unor alte vremuri, mai calme și mai răbdătoare, mai încrezătoare într-un suflu universal de umanitate care ne leagă pe toți atunci cînd cădem sub vraja unei povești bine spuse. Din familia Șeherazadei, a maeștrilor epicului, fac parte marinarii și bătrînii, cei care au cunoscut
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
nu de a dovedi onoarea, ci de a scoate la iveală acea frică animalica din om, disperarea ridicolă și tragică totodată de a rămâne an viața. Dar numai această frică poate trezi din abrutizare eroi precum amorezul plictisit de viață calmă și banală alături de amantă de care s-a săturat definitiv. Duelul, la care e provocat mai curând din ăntămplare, ăntr-o clipă de nebunie, de un cunoscut care al disprețuiește intens pentru viața pe care o duce. El semnifică moartea, apropierea
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
neagră și mi-am zis an sinea mea că e o țiganca printre lebede, lebădă asta. Parcă ne cunoșteam de când lumea, să mor dacă te mint. Am facut-o la grătar, acolo pa loca"(24). Lumea Asylbewerber-ilor nu e ansa calmă din punct de vedere moral, cum s-ar cuveni, ea fiind alcătuită din cei care au ales. "Ciripitorul" e un personaj fără formă, dar cu atat mai amenințător. Punkiștii conduși de Beno ai hartuiesc la rândul lor, arătând cealaltă față
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
cei mai de seamă oameni de cultură ai vremii, o îndemna să pronunțe legat sunetele C-U-C. Scenă, de un umor irezistibil, este antologica: "Deasupra literelor era desenată o pasare neagră privind cam fioros de pe ramura unui pom. C-U-C rostea tata calm, îndemnându-mă să repet după el: C-U-C. Silabiseam și eu, ce să fac? După vreo două-trei aplicații practice, tata a hotărât brusc să treacă la stadiul superior. Și s-a precipitat: - acum repede, spune-le împreună, repede, auzi, hai, ce
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]