529 matches
-
cu lumini roșii a trecut chiar pe deasupra pistei, lent, foarte jos, se vedeau detalii. Era noapte, una din santinele și-a părăsit postul de frică. Pur și simplu a făcut pe el de frică, l-au ținut În infirmerie pe calmante o săptămînă și nu știau cum să-l facă să nu vorbească despre ce-a pățit. RÎd toți, iar eu casc gura incredul, mi se pare că fac mișto de mine. În tren, Îl Întreb pe locotenent dacă e adevărat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care acum suspina încetișor, și o conduse în salon. Fata se așeză pe canapea și își acoperi fața cu mâinile. Doctorul i se adresă ca unui copil: — Stai cuminte aici, cu Tom lângă tine. Am să-ți aduc îndată un calmant. Apoi îi spuse lui Tom: S-a stins liniștit acum o oră. Nu s-a chinuit. Și ne-a recunoscut pe toți. A fost într-adevăr un sfânt. În ochii doctorului se iviseră lacrimi. Ieși în tăcere din cameră. Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Anthea șoptindu-i: — Scumpa mea, draga mea, nu suferi, te iubesc atât demult... Doctorul se reîntoarse și-i întinse Antheei un pahar cu un lichid albicios. Fata se opri din plâns, se îndepărtă ușor de Tom și sorbi încet calmantul. Doctorul Roach, punându-și mâna pe umărul lui Tom, îi spuse: Îmi pare bine că ai aflat atât de repede vestea și c-ai venit îndată. Am dat și eu câteva telefoane, așa că noutatea zboară, probabil, din gură în gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Rozanov, George ar fi suferit o lobotomie sau ar fi urmat un tratament de șocuri electrice. Și mai știu cu certitudine că nu „a trecut prin mâinile lui Sir Ivor Sefton“, ca să folosesc expresia melodramatică, curentă în Ennistone. Până și calmantele ușoare pe care le lua în primele zile ale „noii vieți“ au fost acum întrerupte, din câte mi-a spus Stella. Oricare ar fi cauza, cert este că George e un om schimbat și se află încă în continuu proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o pornește? Ce forță o ajută să pompeze 5 litri de sânge continuu, cât trăiești? Nu știe nici medicina! Orice teorie, orice filozofie sunt fabulații, emanații ale minții omenești aflată la ananghie. Fabricație de analgezice. E funebră perspectiva fără aceste calmante, dar eu am tăria să-mi scot o măsea fără anestezie. Am făcut-o! Ilariu Dobridor: Decaderea dogmelor. Editura Iromode/1999
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
la telefon, formând încontinuu numărul. Știam că era o prostie, dar intrasem acum într-un automatism din care nu puteam ieși... Într-o seară mă durea capul îngrozitor și am vrut să mă duc până la farmacie să-mi iau un calmant, dar cum se lăsase întunericul mi s-a făcut frică și m-am întors de la poartă. Am pus ca de obicei bara de fier care bloca ușa, apoi, terorizată de o bănuială tulbure, am controlat, ca niciodată, peste tot, și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Ei au preferat să nu remarce neliniștea din liniștea clasică și să nu vadă că înclinația grecilor spre frumusețe era strâns legată de înclinația lor spre suferință. Ascultîndu-i, ai zice că "seninătatea clasică" ne poate ajuta să facem economie de calmante. Și te trezești dinaintea unor întrebări fără răspuns. Erau, oare, cei vechi mai sănătoși sufletește decât noi? Erau alcătuiți din alt aluat? Cunoșteau lucruri care, între timp, au fost uitate? Se pricepeau mai bine decât noi să se bucure de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Într-o clasă specială, de pregătire pentru clasa Întîi. Se luau o mulțime de hotărîri rapide. Palatul era cufundat În Întuneric, dar Înăuntru toți se agitau dînd semne de nerăbdare și Încercînd să uite cele Întîmplate. Susan lua prea multe calmante și unchiul Juan Lucas o sfătuia să joace golf, Îmbrăcată În gri, pînă În ziua plecării. Într-o bună zi, Julius se apropie pentru a o ruga pe Susan să-l ia și pe el În Europa și ea observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o scrisoare din partea medicilor care-i informa despre restabilirea lui Julius. Știau că luase un kilogram, că mînca bine și că nu mai vomita. Știau și că nu mai pomenea mereu de Cinthia și că dormea liniștit după ce lua noile calmante. Nu se simțeau rău În Spania, dar erau triști și le era dor de Julius. Mare păcat că nu putuseră să-l ia cu ei, dar poate că era mai bine așa, fiindcă, dacă se gîndeau bine, el era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nilda nu putu suporta nici ea, ieși și-i trimise În locul ei pe majordomi. Julius simți o mare ușurare cînd Îi văzu intrînd pe cei doi majordomi, zîmbitori și cu fețele neplînse. Sosi Îndată și Carlos cu o sticluță cu calmante, medicul spusese să recurgă la ele În caz de nevoie. — Ia să vedem, Julián... Carlos avea dreptate: a doua zi s-a trezit liniștit, dormise bine. Se simțea foarte bine și era gata să Înceapă ora cu domnișoara Julia. Profesoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu trebuia să-i spună nimic acum. Acum trebuia să-l lase pe băiat să le spună tot ce-l durea, să plîngă bine după beția pe care-o trăsese și pe urmă să meargă la culcare, după ce lua un calmant, ca să doarmă bine, timpul și o altă fată erau cea mai bună soluție, Bobby nu era prost și s-ar fi burzuluit imediat... Dar povestea se complica. Ieșea la iveală faptul că lui Bobby nu-i păsase niciodată prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
asta, mai bine să dea o mînă de ajutor unde-o fi nevoie. Dar instrucțiunile lui Juan Lucas, transmise mai ales de Carlos, erau suficiente. Cel mai bine era să aibă grijă de Julius, care era foarte tulburat, cu toate calmantele pe care le luase, zău că doamna n-ar trebui să-i dea atâtea. Julius urmărea eu atenție transportarea sicriului, din cînd În cînd i se umpleau ochii de lacrimi, dar acum, reușind să-și stăpînească durerea, Îi venise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
avea grijă la Înmormîntarea Berthei și a adus cutia, pieptenul, periuța...? Cinthia a murit și ea... Atunci l-a podidit iarăși plînsul și au venit să-l ia de acolo, dar peste tot, În baie cu Susan, care-i dădea calmante, În dormitorul lui, culcat, se gîndea mereu la Cinthia; ei i-ar fi venit o idee pentru Arminda... În dimineața aceea Întrebă de mai multe ori pe unde o să scoată sicriul. Se liniști cînd Celso Îi repetă instrucțiunile date de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
șefului electricienilor sări În apărarea tatălui său și era cît pe-aci să-l provoace la bătaie pe Bobby, cînd din fericire interveni Țanțoșa scuzîndu-l pe domnișorul Bobby și explicînd că era foarte nervos și că trebuise să ia multe calmante. Bobby ieși țipînd că voia să aibă lumină peste cinci minute și că pe băiatul electricianului Îl bate cînd vrea și unde vrea. Cam pe la șase jumătate apăru camionul orchestrei, aducînd pianul și orga. De la o fereastră de sus, Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Susana. Dar Încordarea nu s-a terminat aici. În aceeași zi, după-amiază, Lester a apărut foarte tulburat și cu cămașa ferfeniță, din fericire nu-l desfiguraseră; musafirul era Întreg și nevătămat, dar a fost nevoie să i se dea un calmant fiindcă umbla de colo, dintr-o cameră În alta, alerga ca un apucat slrigînd finished! finished! finished! never more! the end! finished! Toți Înțelegeau ce spune, dar nimeni nu pricepea nimic. „Sfîrșitul cui? se Întreba Julius, sfîrșitul cui?“ Dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
finished! finished! never more! the end! finished! Toți Înțelegeau ce spune, dar nimeni nu pricepea nimic. „Sfîrșitul cui? se Întreba Julius, sfîrșitul cui?“ Dar În curînd a aflat că era vorba de sfîrșitul șederii la Lima; În timp ce Lester Își lua calmantul, Santiago vorbea la telefon cu compania de aviație. Fixă data plecării pentru a doua zi seara. CÎteva ore mai tîrziu, Lesler, sub efectul calmantului, le explica lui Susan și lui Juan Lucas că era timpul să se Întoarcă și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În curînd a aflat că era vorba de sfîrșitul șederii la Lima; În timp ce Lester Își lua calmantul, Santiago vorbea la telefon cu compania de aviație. Fixă data plecării pentru a doua zi seara. CÎteva ore mai tîrziu, Lesler, sub efectul calmantului, le explica lui Susan și lui Juan Lucas că era timpul să se Întoarcă și că vizita la Lima fusese pur și simplu fantastică. Susan avu grijă să nu cumva sa atingă subiectul cămășii făcute ferfeniță, chiar dacă nu era greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
n-a dat nici un semn de mînie, n-a zis nimic. Nimic, pentru că Santiago l-a apucat de mînă de cum a deschis usa și a dat cu ochii de celălalt așezat la bar; nimic, fiindcă Lester avea trei pilule din calmantul de după masă În sistemul nervos; În sfîrșit, nimic, fiindcă era ultima lui seară la Lima și n-o să se bată tocmai acum. Santiago Îl salută pe Vlăjgan cu un zîmbet, În timp ce cu coada ochiului Îl studia pe Lester: părea liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încercă să se ridice, dar greutatea din cap nu-i dădu voie și rămase din nou Într-o rînă, sprijinit de marginea comodă a tejghelei. — Un alka-seltzer, comandă Santiago. — Nu alka-seltzer, murmură Lester, Încercînd să explice că de vină erau calmantele sau așa ceva și cerînd să-l lase singur Încă puțin. — Ce facem? Îi Întrebă Santiago pe prietenii din grup; n-aș vrea să-l duc așa acasă. — Bună! exclamă pe neașteptate Bobby. Nimeni nu-l văzuse cînd a venit; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
am acționat toți: Ela, cei de la Salvare și, de ce să n-o spun, chiar eu. Plus telefoanele, căci, fără de ele, nu s-ar fi putut interveni la timp. Acum, se pare să ești în afară de orice pericol. Ți-am administrat un calmant căci, după cum cred că știi, somnul rămâne, totuși, cel mai bun doctor... ... sfârșit...1987 - 1990 Vaslui Iași București Ploiești Călinești - Prahova. Postfață Când o specie literară nu mai încape în propriile ei straie, îți pui întrebări la care găsești răspunsuri
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Se comenta pe larg și durerea familiei, ce-o fi simțit Safta când a văzut știrea! Sigur că papa i-a dat imediat bani de drum, fiindcă mâine, de Anul Nou, pleacă într-acolo, și i-a făcut imediat un calmant, era într-un hal fără de hal, se sufoca între hohote, credeam că moare și ea, a leșinat de două ori. Nimeni n-ar trebui să treacă prin asemenea lucruri, niciodată! Până și când auzi despre așa ceva la altul, oricât de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
un pat! Ghazal se-ntreba dacă oamenii ăștia văzuseră vreodată o celulă de deținut și simțea cum biroul se învârtește cu ea. Începu să-l disprețuiască pe Nasser Mohammad Khani, așa cum nu o mai făcuse cu nimeni. Seara înghiți un calmant, ca să doarmă și numără în gând zilele: mai erau două săptămâni. Cât vor ține minte cei care au citit instigările acestui bărbat, care îi avea la degetul mic și pe alții? Nu îi spuse însă nimic despre interviu Shahlei și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
teme sumbre. Dacă tu mereu îți reafirmi că ești trist, că ești nedreptățit, dacă povestești fiecărei persoane întâlnite despre nefericirea ta cum vrei să ieși din această stare? Cum vrei să obții altceva? Și tu ce faci? Apelezi la un calmant, la o pastilă sperând că îți va lua durerea. Dar durerea e în sufletul tău, pastila doar o acoperă pe moment pentru ca apoi să răbufnească. Dacă tu nu ești atent la ceea ce gândești, la ceea ce hrănești mental , la mediul în
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
spate. Inginerul îi fixă masca sub bărbie, apoi îl tîrî eliberând locul. Rămase câteva clipe gâfâind. Sudoarea sau poate lacrimile îl orbeau. Apucă târnăcopul și izbi cu sete. " Trebuie să termin înainte ca idiotul să-și revină." * ― Dă-i un calmant, șopti profesorul. Mi-e teamă de-o sincopă. Doamna Miga își înfipse disperată mâinile în păr. ― Nu știu ce să mai fac! Totdeauna a fost sensibilă... Când ordonanța le tăia o găină, se închidea în dormitor toată ziua. Ronțăia șocolată și plângea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
companie. Ați ales, deci! Valerica Scurtu se mișcă în scaun. Spuse răgușită: ― Vezi-ți de treburile dumitale! Nu te ocupa de mine. ― Cred că am să tricotez puțin, declară Melania Lupu gîndindu-se de fapt la altceva. E cel mai bun calmant. Am avut o prietenă... Grigore Popa scoase o exclamație puternică. Pe fața bătrână și boțită se așternuse un zâmbet ciudat. Deschise o agendă răsfoind-o nerăbdător și trase o linie apăsată cu creionul mecanic de argint. Matei îl măsură nedumerit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]