290 matches
-
Vertigo angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
BORAGINACEAE *Anchusa crispa Viv. *Lithodora nitida (H. Ern) R. Fernandes Myosotis lusitanica Schuster Myosotis rehsteineri Wartm. Myosotis retusifolia R. Afonso Omphalodes kuzinskyana Willk. *Omphalodes littoralis Lehm. Solenanthus albanicus (Degen & al.) Degen & Baldacci *Symphytum cycladense Pawl. CAMPANULACEAE Asyneuma giganteum (Boiss.) Bornm. *Campanula sabatia De Not. Jasione crispa (Pourret) Samp. subsp. serpentinica Pinto da Silva Jasione lusitanica A. DC. CARYOPHYLLACEAE *Arenaria nevadensis Boiss. & Reuter Arenaria provincialis Chater & Halliday Dianthus cintranus Boiss. & Reuter subsp. cintranus Boiss. & Reuter Dianthus marizii (Samp.) Samp. Dianthus rupicola Biv
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
toate speciile de plante enumerate în anexa II (b)7, anexa IV (b) mai conține speciile următoare: PTERIDOPHYTA ASPLENIACEAE Asplenium hemionitis L. ANGIOSPERMAE AGAVACEAE Dracaena draco (L.) L. AMARYLLIDACEAE Narcissus longispathus Pugsley Narcissus triandrus L. BERBERIDACEAE Berberis maderensis Lowe CAMPANULACEAE Campanula morettiana Reichenb. Physoplexis comosa (L.) Schur. CARYOPHYLLACEAE Moehringia fontqueri Pau COMPOSITAE Argyranthemum pinnatifidum (L.f.) Lowe subsp. succulentum (Lowe) C. J. Humphries Helichrysum sibthorpii Rouy Picris willkommii (Schultz Bip.) Nyman Santolina elegans Boiss. ex DC. Senecio caespitosus Brot. Senecio lagascanus DC. subsp
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
mare Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Prunus piersica (L.) Batsch Arbore: tip normal pitic Ramificație mixtă: pigmentare antocianitică absentă prezentă Perioada de început a înfloririi foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Floarea: forma rozacee campanulă Petalele: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Pețiolul: nectariile inexistentă prezente Pețiolul: forma nectariilor rotundă reniformă Fructul: pubescența inexistentă prezentă Fructul: culoarea de fond a pulpei albă galbenă spre galben portocaliu roșie Sâmburele: aderența la pulpă inexistentă prezentă
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
Vertigo angustior - Vertigo genesii - Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) - Unio crassus b) PLANTE ... PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Feriguță, Ruginiță) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbariță) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
ruscuțe - Adonis vernalis și frăsinel - Dictamnus albus, care răzbat din gramineele aflate în primele stadii vegetative. La începutul verii, se succed alte specii precum: ineață - Linum flavum, Linum austriacum, iarbă mare - Inula salicina, veronică - Veronica orchideea, drăgaică - Galium verum, clopoței - Campanula bononiensis, care pe lângă aspectul decorativ, sunt importante pentru conservarea habitatului și calitatea peisajului. Fânețele seculare Frumoasa, prin calitatea floristică, reprezintă o valoare locală de patrimoniu. Presiunea antropică coroborată cu alunecările și rupturile de teren, induc modificări în suprafața habitatului și
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
BORAGINACEAE * Anchusa crispa Viv. * Lithodora nitida (H. Ern) R. Fernandes Myosotis lusitanica Schuster Myosotis rehsteineri Wartm. Myosotis retusifolia R. Afonso Omphalodes kuzinskyanae Willk. * Omphalodes littoralis Lehm. Solenanthus albanicus (Degen & al.) Degen & Baldacci * Symphytum cycladense Pawl. CAMPANULACEAE Asyneuma giganteum (Boiss.) Bornm. * Campanula sabatia De Not. Jasione crispa (Pourret) Samp. subsp. serpentinica Pințo da Silva Jasione lusitanica A. DC. CARYOPHYLLACEAE Arenaria ciliata L. ssp. pseudofrigida Ostenf. & O.C. Dahl Arenaria humifusa Wahlenberg * Arenaria nevadensis Boiss. & Reuter Arenaria provincialis Chater & Halliday Dianthus arenarius L.
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
X 1616 Bupleurum handiense (Bolle) Kunkel X X 1606 * Bupleurum kakiskalae Greuter X X 1386 Buxbaumia viridis (Moug. ex Lam. & DC.) Brid. ex Moug. & Nestl. X 1832 Caldesia parnassifolia (L.) Parl. X X 1810 Calendula maderensis DC. X X 1751 * Campanula sabatia De Not. X X 1659 Caralluma burchardii N.E. Brown X X 1760 * Carduus myriacanthus Salzm. ex DC. X X 1899 Carex malato-belizii Raymond X X 1897 * Carex panormitana Guss. X X 1770 * Centaurea albă L. heldreichii (Halacsy) Dostal X
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul alpin
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
sau endemice pentru această zonă a țării. Flori și ierburi din speciile: bujor de munte ("Rhododendron myrtifolium"), floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), ghințura galbenă ("Gentiana lutea"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), angelică ("Angelica archangelica"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), clopoțel de munte ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță (din speciile: "Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus tenuifolius, Dianthus henteri"), șofran ("Crocus banaticus"), orhidee (cu specii de: "Pseudorchis albida, Pseudorchis frivaldii, Dactylorhiza cordigera"), pufuliță ("Epilobium alsinifolium"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), crin de pădure ("Lilium carniolicum
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Ciucaru Mare (Cazanele Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis lupus" (lupul), "Lacerta viridis" (gușterul), "Ruscus aculeatus" (ghimpele), "Campanula crassipes" (clopoțeii Cazanelor), "Daphne laureola", "Taxus baccata" etc. Flora Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană. Totodată se constată coborârea în altitudine a unor elemente montane și urcarea
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de Fier sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
salcie albă ("Salix "), iovă ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice, printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
stellaris"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), opaițul Munților Rodnei ("Lychnis nivalis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Printre speciile de plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
a Universității București, pe care a absolvit-o în 1912. După absolvire, a fost admis ca aspirant la titlul de doctor la Institutul Botanic din București. Aici și-a susținut în 1916 teza de doctorat intitulată "Studiul asupra speciilor de Campanula L. din secția Heterophyllae ce cresc în România". Lucrarea a fost apreciată și notată cu "magna cum laude", devenind astfel primul doctor în botanică al Universității București. Între 1912 și 1921 a lucrat în cadrul Institutului Botanic de la Cotroceni iar în
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
pajiști apare insular doar pe vârfurile ce depășesc 2000 de metri. Golul alpin coboară uneori până la 1900 de metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
din peste 1200 de specii, din care 1/3 sunt plante inferioare, talofite și briofite, iar 2/3 superioare - în special fanerogame. Plantele cu flori sunt reprezentate în principal de specii endemice: breabănul (Cardamine glanduligera), brusturul negru (Symphytum cordatum), clopoțelul [Campanula rotundifolia - Campanula carpatica], crucea voinicului (Hepatica transsylvanica), Garofița de munte (Dianthus tenuifolius), gălbenelele de munte (Ranunculus carpaticus), mierea ursului (Pulmonaria rubra), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), omagul [Aconitum moldavicum - Aconitum lasianthum (o. galben) - Aconitum toxicum (o. vânăt)], zada (Larix decidua subsp. carpatica
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]