444 matches
-
și să se mire cum de au putut fi luate în serios și generalizate "criticile minore și particulare ale unui scriitor de mărunțișuri." Dar cînd dl Popa face un pas mai departe și socotește "o porcărie" ideea atîtora "că această canalie de geniu a oglindit epoca, dar a și format-o, pe ea și posteritatea moravurilor și psihologiei române", începem să ciulim urechile. Ca să auzim că, o singură dată contestat, între războaie (ceea ce e departe de adevăr), Caragiale a fost "aproape
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
complicității cu puterea politică ("puterea temporală"), ilustrată de mercenarii gata a se înrola sub orice steag ce le asigură beneficii materiale și sociale, stăpîniți, în bicisnicia lor, de impulsul de supunere în fața despotismului. Într-un cuvînt de, cum spunea Voltaire, "canaliile libertății". Specimene pe care, indiferent de înzestrarea pe care o manifestau, uneori mare, le-au favorizat cele două totalitarisme ale veacului abia apus. În Franța cea iubitoare de libertate și îndeajuns de tolerantă, ne reamintește Bujor Nedelcovici, a luat ființă
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
referitoare la cățelul închis într-un sac și aruncat într-un șanț de lîngă șoseaua Bacăului (p. 246). Citind-o, îți dai seama că nu există o singură specie de oameni, ci mai multe, și că unii oameni sunt adevărate canalii aflate sub pragul animalității. O natură compătimitoare purtîndu-și crucea sensibilității exacerbate, aceasta e stofa din care e croită ființa autorului. Din acest motiv nu ți-l poți închipui pe critic afișînd morga înțepată a unui spirit blazat, pentru care suferința
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
despre ei păreri superlative, este aceea a modestiei: vor - chipurile - să învețe de la noi, ne cer părerea, fac "băi de mulțime" ca să ne afle păsurile etc., etc. N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți în aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comédia minciunii? Așadar, într-o formă sau alta, psihologi sîntem cu toții "făr-a prinde chiar de veste", iar performanța profesorului Dănciloiu n-are de ce
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
câteva idei. Că râul, de fapt, nu este o problemă. Că râul, pentru el, pentru Tolstoi, este o formă de bine a cărui acțiune încă nu-i clară și pe care viitorul o va lămuri... Apoi, intrebarea lui Tolstoi de ce canaliile în general iubesc dictaturile. Ele iubesc dictaturile, spune scriitorul, și orice formă de despotism, întrucât o conducere politică bună, ideală nu răsplătește oamenii decât după meritele lor; pe când într-o dictatură se poate întâmpla orice și mai cu seamă răsturnarea
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
două! Lucru record pentru Scala! Și Berceasca și-a încercat norocul la Scala, dar cu toată vocea ei, pe care nu am mai auzit-o de la București încoace, a ratat totul la Scala, din vina ei și, bineînțeles, din cauza acestei canalii de bărbat. Închipuiește-ți, la banchetul Scalei, oferit mie de directorul general, acesta mi-a povestit un detaliu amuzant, pe care-l avea de la Serafin. Primul lucru, care l-a făcut Țurcan, când s-a prezentat cu ea la Serafin, a
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
nu este un personaj confortabil. Puternica-i personalitate suportă cu greu până și măruntele "minciuni convenționale" ale vieții sociale, darmite grosolanele încălcări ale principiilor morale și artistice ce i-au fost călăuzite în viață. Dacă cineva s-a dovedit o canalie patentă, iar altcineva un ageamiu cu fumuri de expert, el nu ezită să le spună de la obraz, și unuia, și celuilalt, ce crede despre ei, rupând relațiile indiferent de posibilele efecte neplăcute ale brutalei sincerități. Conștient de valoarea proprie, îi
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
de aceasta. A fost director al publicațiilor „Era nouă“ și „Reporter“. A rămas în istoria literaturii române pentru pamfletele sale, trei romane - „Vinul de viață lungă“ (1930), „Fecior de slugă“ (1933) și „Nea Nae“ (1935) - și o piesă de teatru, „Canalia“. A trecut în neființă în 1949. MIERCURI, 30 NOIEMBRIE ORĂȘTIE - PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ Prima atestare documentară a orașului Orăștie datează din 1224, de când se păstrează diploma regelui Ungariei Andrei II (1205-1235), care confirma înnoirea privilegiilor acordate sașilor din zonă de către
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să crează un asemenea venetic de curte, o asemenea canalie, o asemenea specie a omenirii" " Ca un băiat de grec să se-ngroape ca un câine fără lumânare și fără preot nu e decât natural. Căci ce i se poate da unui câine decât onorurile unui câineî" După aceste diatribe
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
am propus să fac aici un necrolog: tip de discurs necesar, dar funerar și întru totul previzibil în desfășurarea lui. Despre morți, numai de bine. Indiferent dacă decedatul a fost o somitate sau o mediocritate, un om excepțional ori o canalie, textul îndoliat va face vorbire despre marile lui merite și calități, trecând cu pioșenie sub tăcere altele. O lectură atentă și un comentariu critic sunt mai de preț decât o înșiruire de cuvinte și imagini convenționale, intrate, cu timpul, în
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
Discuția Tipătescu- Cațavencu, în care prefectul plusează, iar candidatul face nazuri, îl condamnă pe ultimul. Vina lui cea mai mare este că nu știe ce vrea, ce să ceară. Sau se preface a nu ști. Firește, Andronic nu este o canalie. A nimerit, malgré lui, într-o lume care nu-i vine. Cei care-l „adoptă” și care dau, la propriu, buzna în viața lui îl judecă, însă, după propriile calapoade. Și în clubul lor, unde lucrurile se rezolvă expeditiv, acest
Detalii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5402_a_6727]
-
de candoarea ca atare, prostia e o candoare rîncedă, pervertită. Din care pricină în zona sa proliferează răutatea și adjuvantul acesteia, viclenia, unealtă a imposturii ce nu cunoaște limite, insistentă, invadatoare: "Lui Alexandru Paleologu i-a plăcut să rîdă de canalii și să le biciuiască pretenția de a trăi într-o lume croită după cerebelul lor. Spunea în ultima carte de convorbiri cu Filip-Lucian Iorga, ŤBreviar pentru păstrarea clipelorť: ŤE bine să fii tolerant și uman, dar nu excesiv de agreabil cu
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
și dictatura proletariatului de tip fascistť. Fără ezitare, o alege pe cea de-a doua, deși memoriile sale sunt împănate de diatribe suculente la adresa unor Iosif Chișinevschi, Ana Pauker, Gheorghiu-Dej, Petru Groza sau Mihai Ralea, acesta din urmă văzut drept canalia nr.1 a României intelectuale". Oare? Oricum, Pandrea rămîne nu numai "un ideolog descumpănit și dezabuzat", ci, mai presus, o personalitate extrem de vie, adăpată din belșug la diversitatea izvoarelor cărturăriei occidentale, adesea înflăcărat de generozitate, la colosală distanță de comportarea
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
Președintele PNL Crin Antonescu a spus, luni seară, că atacurile taberei Tăriceanu-Chiliman împotriva sa seamănă prea mult cu tezele „propagandei lui Băsescu”. El le explică fie prin trădare, fie prin prostie. „Haideți să vă spun ceva: în politică, dacă ești canalie, nu e bine dar mai merge. Dar dacă ești prost, e de neiertat”, a subliniat Antonescu, potrivit A.M. Press. La întrebarea „ Deci vorbim despre un prost?”,cu referire la Călin Popescu Tăriceanu, liderul PNL a spus „Vorbim despre politică, facem
Antonescu, replică tăioasă: Dacă ești canalie, mai merge. Dacă ești prost, e de neiertat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39643_a_40968]
-
și la timpul impardonabil de lung de când nimeni nu i-a verificat casa („De acum unsprezece ani, de când am luat-o în primire...” ), urmat de ieșirea violentă la auzul vorbelor „corect” și „cinstit” („ - Corect! De unde știu dumnealor că sunt corect?... Canaliile!” și, respectiv: „Cinstit!... Când aude acest cuvânt, d. Anghelache se scoală drept în picioare cu paharul ridicat în sus, și, în culmea furiei: - Nu vă permit să faceți glume proaste pe socoteala mea, măgarilor!, că vă sparg capul!”), coroborate cu
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
pe care le-am scris cu sângele meu, pe care le-am plătit cu un preț exorbitant, dat fiind că vederea mi-a dispărut aproape complet, mi-au fost luate de niște nenorociți de la poliție, pentru a fi exploatate de canaliile de editori, de tâmpiții de librari, mult prea fericiți că nu trebuie să plătească nimic unui autor care se află într-un loc al cărui nume nu poate fi rostit. Mi s-a interzis să citesc și să scriu, mi
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
și mai drastic". Conseiat de prieteni, autorul consimte a expedia o scrisoare temutului Dumitru Popescu zis Dumnezeu, "care însă în ciocoismul său de cea mai proastă amintire, nici nu a catadicsit să-mi răspundă - ce să te aștepți de la o canalie cinică, respinsă de idee și de talent?". D-ale epocii pe care unii dintre noi se silesc a o înfrumuseța ori a o uita. A ocoli istoria recentă, ceea ce n-ar putea fi decăt o rezistență prin...incultură (fie și
Tablou de epocă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10238_a_11563]
-
Tentația mare este de a interpreta acest dialog ca exemplu de supralicitare a abaterii, într-o lipsă de repere asemănătoare cu cea presupusă de soluția conflictului din O scrisoare pierdută, printr-un Agamiță Dandanache "mai prost ca Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu". Fără a anula efectul comic al unei greșeli corectate prin altă greșeală, ar trebui totuși să folosim fragmentul și ca o parabolă a autosuficienței în confruntările întemeiate pe convingeri lingvistice. Cititorul însuși riscă să aibă prea multe și
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
e cam... zevzec»”). Tot mediată (involuntar) e și caracterizarea insultătoare a lui Lache de către Mache, care nu știe (pentru moment) că obiectul furiei se află în fața sa: „Mă rog ție, cine e măgarul ăsta, aș vrea să-l știu...”; „Mizerabilul! canalia!” (Amici). Medierea narativă și ironică a violenței stă sub semnul inteligenței și al jocului cu limbajul.
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
impresionabilitate răscumpără acele lipsuri. Feștila intră în categoria întîi: e nereală și neestetică". Marele critic îi răspunde din nou, exprimînd buna apreciere a sa despre opera întreagă a lui Caragiale, chiar dacă are rezerve mari pentru caracterul omului ("Caragiale e o canalie"). A revenit și Duiliu Zamfirescu, în ianuarie 1890, negînd, din nou, valoarea Făcliei de Paște, la care adaugă Năpasta, toate fiind, după a sa opinie, influența recentă a romanelor rusești. Să mai spun, la capătul atîtor citate, că opinia lui
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
însă și linia portretului pe care Monica Lovinescu i-l face lui Petru Dumitriu, semnatar al unui mereu în vigoare pact cu diavolul și practicant al unei sincerități perverse: Nici nu vă puteți închipui - ne spunea el cu delectare - ce canalie am putut să fiu, mult mai mare decât afirmați voi!" Iar mărturisirea această o făcea chiar în timp ce se pregătea pentru noi trădări... La un moment dat - își aduce aminte autoarea cărții - Petru Dumitriu a dispărut din Paris. "O încercare de
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
un Freigeist, un spirit liber, un erasmic". Acest "spirit liber" disprețuiește însă plebea, care "nu are niciodată dreptate": "Plebea, de orice categorie socială ar fi, de orice orientare ideologică, fie de dreapta, fie de stînga, este mereu sanguinară și netoată, canalie de uliță sau de asfalt al metropolei. Există o plebe cu titluri: așa-zișii inculți cu diplomă. Există o plebe conformistă: eterna plebe guvernamentală. Există fiara dezlănțuită și bestială, cu instincte nezăgăzuite, plebea jefuitoare, măgarii care dau cu copitele în
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
altul, să ai nevasta ta, copiii tăi, spița ta, cu grijile lor cotidiene". Mandarinul nu e decît tipul omului tradițional al unui topos idealizat prin esențializare. Semnificativ, Pandrea a refuzat totdeauna soluția emigrării: " Cine se refugiază în mapamond este o canalie sau un neputincios". Sau: " Voi rămîne aici, înzăpezit și vegetativ, în non-violență, în inacțiune, pasiv și resemnat. îmi voi apăra demnitatea umană. Ca artist și filosof, nu voi minți, fiindcă eu n-am dreptul la minciună și nici la camuflare
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
ca și Yeti, găzduit într-o groapă adîncă, dincolo de gratii, spre hazul poporului nătăfleț, pentru care rîsul e forma supremă de apărare. Dintr-o vocație a senzaționalului, care nu ne este cîtuși de puțin străină, cum nu-i era nici "canaliei de uliți" de acum două secole, spectatorii l-ar vrea vorbind, bîiguind ceva despre cărți pe care nimeni nu le citește, într-o limbă pe care, nu peste multă vreme, nimeni n-o să o mai folosească (într-adevăr, la ce
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
lichele. Dacă tot s-a împotmolit legea dosarelor de securitate în pagina 63 a "Politicelor" lui H.-R. Patapievici, ar fi cazul să apelăm la mijloace științifice pentru a-i identifica pe buni și răi, pe lacomi și generoși, pe canalii și pe oamenii cinstiți! Să fie clar: cine se înhămează la guvernarea României în acest moment trebuie să fie conștient că se va afunda până-n gât în gloduri, clise, putreziciuni, respingătoare cangrene sociale și scabroase descompuneri morale. Am mari dubii
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]