312 matches
-
În slava ta de pe pământ, ca-n slava ta divină! În memorabila zi de 5 aprilie 1896, când, pe stadionul din Atena, regele George I al Greciei a declarat deschisă prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne, un ansamblu coral a interpretat cantata poetului grec Costis Palamas, pe excelenta muzică a compozitorului Spiros Samaras. Această operă, compusă la cererea Comitetului de Organizare al Jocurilor Olimpice, constă într-o compoziție pentru cor fără acompaniament, reluată și susținută de una sau mai multe fanfare. Apoi, acest
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
noștri interpreți, coriștii. Aceeași strălucită performanță au înregistrat-o artiștii noștri din același cor dirijat de Iosif Ion Prunner, când au evoluat peste cinci zile împreună cu Orchestra Filarmonicii George Enescu și au interpretat, sub bagheta carismaticului si ovaționatului Leo Hussain, cantata Gurre-Lieder. Concertul a constat în interpretarea unei cantate despre dragoste și moarte. În fapt, o legendă medievală al cărei text are la bază un ciclu de poeme scrise de danezul Jens Peter Jacobsen pe o muzică fascinantă, compusă sub auspiciile
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
-o artiștii noștri din același cor dirijat de Iosif Ion Prunner, când au evoluat peste cinci zile împreună cu Orchestra Filarmonicii George Enescu și au interpretat, sub bagheta carismaticului si ovaționatului Leo Hussain, cantata Gurre-Lieder. Concertul a constat în interpretarea unei cantate despre dragoste și moarte. În fapt, o legendă medievală al cărei text are la bază un ciclu de poeme scrise de danezul Jens Peter Jacobsen pe o muzică fascinantă, compusă sub auspiciile postromantismului de compozitorul Arnold Schönberg (1874-1951). Lucrarea a
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
de la premieră! M.S. Știți exact, bravo, felicitări. A.V. Ce soliști v-au impresionat mai mult? Nu vreau să vă influențez răspunsul, dar există înregistrări din acei ani cu tenorul Victor Popovici, cu basul Ion Prisăcaru. M.S. Îmi amintesc de cantata "Carmina Burana", cu domnul Prescornițoiu 3, de opereta "Liliacul" și "Boema", cu doamna Ella Urmă, "Tosca" și "Aida" cu Florica Mărieș, vocea caldă, de bariton, a lui Tiberiu Popovici, Ion Prisăcaru ca bas în "Bărbierul din Sevilla", mi-l amintesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o formulă foarte mare, n-am realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a III a, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... 49 Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor, ca om care îi iubiți creația? Sigur, iubesc foarte mult muzica lui Enescu și de când circul mult și în vest, în Elveția, în Franța
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
marginea volumului tipărit și distribuit prin ” Ginta Latină ” - Istoria Românilor (Basarabia și Transnistria). Au expus : prof. Gh. Buzatu (moderator), prof. E. Bold, conf. M. Vatavu, dr. V. Bejan (Iași), A. Barbacaru (Chișinău), prof. T. Tașbunic, cercet. V. Chiriac (Transnistria). Formația ”Cantata Basarabiei ” condusă de A. Braga (Chișinău) a încheiat programul zilei cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La acest ultim popas, pe melodia ”Ștefan cel Mare” executată de ”Cantata Basarabiei”, tinerii într-o impecabilă ordine cercetășească au subscris la ” Legea Cercetașului ” și la angajamentul ” Gata la datorie ” (prof. Maria Diaconu). 30 martie. Filiala ”Ginta Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la întoarcerea din excursia
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
scopuri comerciale este strict interzisă. Una dintre sarcinile Comitetelor Naționale Olimpice este de a veghea ca această regulă să fie respectată. Imnul olimpic La deschiderea primei ediții a Jocurilor Olimpice moderne de vară, 1896, Atena, Grecia, un ansamblu coral a interpretat cantata poetului grec Kostis Palamas, pe muzica compozitorului Spiru Samara. Această operă, compusă la cererea Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice, constă dintr-o compoziție pentru cor fără acompaniament, reluată și susținută de una sau mai multe fanfare. Acordurile imnului olimpic intonat
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
b) Alexandru Șiperco c) nici unul 64. Când se rostește Jurământul olimpic? a) în cadrul festivității de deschidere a Jocurilor Olimpice b) în prima zi de la aprinderea torței olimpice c) înaintea fiecărei probe sportive 65. La ce ediție a Jocurilor Olimpice a fost intonată cantata lui Spiros Samaras și Kostis Palamas ca și imn olimpic? a) 1956 - Melbourne b) 1896 - Atena c) 1960 - Roma 66. Unde se organizează Satul Olimpic? a) în Grecia b) în orașul care organizează Jocurile Olimpice c) unde hotărește comitetul de organizare
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
b) 1920 - J.O. Anvers c) 1952 - J.O. Helsinki 93. La care din edițiile J.O. ștafeta olimpică a străbătut teritoriul României în drumul spre orașul gazdă al J.O.: a) Munchen - 1972 b) Moscova - 1980 c) Ambele 94. Cantata poetului grec Kostas Palamas a fost adoptată ca Imn Olimpic și reintrodusă în ceremonialul J.O. În: a) 1900 - J.O. Paris b) 1956 - J.O. Melbourne c) 1960 - J.O. Roma 95. Care dintre următoarele personalități ale vieții sportive
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
profesor-colaborator la disciplinele Dirijat de cor, Ansamblu coral (1960-2000) la Conservatorul „George Enescu” din Iași. Cu ansamblul coral studențesc a pregătit și prezentat programe corale à capella și partituri vocal-simfonice (Odă Păcii de G.Fr. Händel, Requiem-ul de G. Fauré, Cantata Academica de B. Britten). La specialitatea Dirijat de cor s-au format o bună parte dintre dirijorii corurilor profesioniste și de amatori de astăzi. Activitatea s-a împărțit între sfera didactică și cea concertistică. A fost artist liric (corist) și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și Filarmonicii ieșene la realizarea spectacolelor Aida de G. Verdi și Boris Godunov de M.P. Musorgski, precum și a operei Oedip de George Enescu (1975, 1981), în variantă de concert-spectacol. Împreună cu orchestra simfonică și corul Radiodifuziunii Române a participat la interpretarea Cantatei Profane de B. Bartok (1981). A realizat câteva zeci de coruri și aranjamente corale, printre care: Sara pe deal (versuri, M. Eminescu), O, rămâi (versuri, M. Eminescu), Cântec de leagăn, Horă, Idilă (versuri proprii). A desfășurat o intensă activitate de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
nebun într-un acces: Tasso, în inspirație, părea un posedat; Schiller își punea picioarele în ghiață și aspira gazul merelor putrede; Milton creia cu capul răsturnat în fotoliu; Rousseau medita, în soarele amiezii, cu capul gol. Mozart găsi celebra sa cantată din Don Juan dintr-o dată, după ce văzu o portocală, care-i aminti o arie populară napolitană, auzită cu cinci ani mai-nainte. Dickens se întrista de soarta eroilor săi; Kleist, după ce sfârși o tragedie, începu a plânge strigând: A murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au existat și în perioade istorice mult mai îndepărtate, încă de la începuturile literaturii muzicale, iar programatismul - în gândirea orchestrala - a fost pregătit de uriașă lucrare de apropiere între cuvânt și muzica, între acțiune și muzica, săvârșită în cadrul operei, oratoriului și cantatei. Continuă asociere a domeniilor artei o putem urmări de la originile înseși ale muzicii: Euripide, Eschil și Sofocle concepeau muzică, dansul și poezia că formând un singur tot, iar modurile muzicale își găseau o corespondență în stările afective pe care le
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
1962; Paloșul de foc, București, 1959; Rapsodia română, București, 1960; Itinerar liric: George Enescu, București, 1961; Carnet de cazarmă, București, 1962; Noul comandant, București, 1962; Așa cum a fost, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1963; Pentru pionierii țării, București, 1963; Cantata eroică, București, 1964; Băiatul și luna, București, 1965; Portret interior, București, 1965; Împlinire, I-III, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1966; Omagiu anilor de aur, București, 1966; Aliatul nr. 1 (Fals tratat de aventură și umor), București, 1967; Când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
funcțiile corului antic, sumarizează subiectul și se adresează direct audienței: . Asemenea intervenții naratoriale de factură teatrală favorizează distribuirea dramei în câmpul manifestărilor narative. În Music Mary-LaureRyan consideră că relația dintre muzică și narațiune poate fi ilustrată prin opere, lieduri sau cantate, prin compoziții instrumentale adaptate la narațiuni cunoscute ca The Sorcerer’s Apprentice de Paul Dukas, prin sonorități muzicale narate verbal ca Peter and the Wolf de Prokofiev sau prin muzica extradiegetică. Ryan mai arată că fiind lipsită de conținut semantic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
profesor de muzică. Creația sa oglindește atitudinea cosecvent patriotică a compozitorului, care a militat cu hotărâre pentru promovarea și valorificarea culturii naționale în rândurile populației românești din Transilvania, Banat și Bucovina. Printre lucrările cele mai importante figurează: opereta “Crai Nou”, cantatele “Altarul Mănăstirii Putna” și “La malurile Prutului”, “Balada pentru vioară și pian”. A scris numeroase coruri, cântece și romanțe, muzică instrumentală, un mare număr de piese de dans, studii. Ion Vidu 1863 - S-a născut la Mânerău, lângă Arad. A
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
marginea volumului tipărit și distribuit prin ” Ginta Latină ” - Istoria Românilor (Basarabia și Transnistria). Au expus : prof. Gh. Buzatu (moderator), prof. E. Bold, conf. M. Vatavu, dr. V. Bejan (Iași), A. Barbacaru (Chișinău), prof. T. Tașbunic, cercet. V. Chiriac (Transnistria). Formația ”Cantata Basarabiei ” condusă de A. Braga (Chișinău) a Încheiat programul zilei cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La acest ultim popas, pe melodia ”Ștefan cel Mare” executată de ”Cantata Basarabiei”, tinerii Într-o impecabilă ordine cercetășească au subscris la ” Legea Cercetașului ” și la angajamentul ” Gata la datorie ” (prof. Maria Diaconu). 30 martie. Filiala ”Ginta Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la Întoarcerea din excursia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lumii capitalului, trăiesc cu mândrie sentimentul de a fi luptătorii de mâine pentru edificarea socialismului.“ (Era socialistă, 20 august 1978) POPOVICI Doru „La sugestiile emoționante și înălțătoare ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, compozitorii și scriitorii de toate vârstele au creiat (sic!) cantate, oratorii și opere, închinate unor figuri de legendă precum Decebal, Zamolxe, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Nicolae Bălcescu, la care s-au asociat și temele majore izvorâte din lupta comuniștilor pentru înlăturarea dictaturii fasciste, pentru doborârea vechiului sistem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istoria României, în climatul deosebit de fertil asigurat de îndrumările și orientările date de secretarul general al partidului, muzica românească s-a îmbogățit cu noi creații valoroase - de la cântecul patriotic și revoluționar la muzica ușoară, de la lucrările simfonice și concertante până la cantată și oratoriu, operă, operetă și balet - lucrări care redau în mod convingător și nuanțat universul uman al epocii noastre pe drept cuvânt numită «Epoca Ceaușescu».“ („Profundă recunoștință“, Săptămîna, 26 ianuarie 1984) „Ctitor de țară nouă, făuritor al unei economii moderne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
generațiile s-au alăturat pentru a da un nou avânt genurilor cu puternic răsunet social-educativ, punând accentul așa cum se sublinia ca fiind necesar în documentele de partid, pe înflorirea lucrărilor muzicale cu text, îndeosebi a operei și baletului, cântecului patriotic, cantatei, oratoriuluiă“ etc., etc. (Muzica, decembrie 1973) „Cu sentimentul demnității de a fi mesageri ai măreței epopei de edificare a orânduirii socialiste pe pământul patriei, muzicienii, în unison cu întregul popor, aducem un fierbinte omagiu celui mai iubit fiu al națiunii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
copii, în care a abordat o tematică de conjunctură. Poeziile din volumele Oglinda fermecată (1971) și Țară de poveste (1973) sunt concepute în stilul conformist ale epocii, desfășurând subiecte lirico-epice cu excrescențe narative și formule convenționale. În culegerile de proză Cantata credinței (1979), La porțile albastre ale cerului (1979) și Muchia sorții (1980), autorul încearcă să pătrundă în psihologia unor personaje cu un destin dramatic și o viață neobișnuită, marcată de un romantism pitoresc. SCRIERI: Oglinda fermecată, Chișinău, 1971; Țară de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
personaje cu un destin dramatic și o viață neobișnuită, marcată de un romantism pitoresc. SCRIERI: Oglinda fermecată, Chișinău, 1971; Țară de poveste, Chișinău, 1973; A fost o zi..., Chișinău, 1974; Duminica din mijlocul săptămânii, Chișinău, 1976; Clopoțelul dorului, Chișinău, 1978; Cantata credinței, Chișinău, 1979; La porțile albastre ale cerului, Chișinău, 1979; Muchia sorții, Chișinău, 1980; Șapte ani de acasă, Chișinău, 1982; Casa și inima noastră, Chișinău, 1984; Evanghelie de la Mihai, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Arcadie Donos, Ancorat în actualitate, LA, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
Jin Wang este îndrăgit de publicul bucureștean, fiind prezent frecvent la pupitrul Orchestrei Naționale Radio și al Filarmonicii „George Enescu”. Calitatea de compozitor ne-a fost însă rareori făcută cunoscută. Ceea ce am ascultat în seara de 30 mai este o cantată buddhistă pentru soprană, bariton, cor și orchestră. Soliști au fost Tina Munteanu și Valentin Vasiliu, iar corul a fost suplinit de câteva voci din orchestră și de public. Lucrarea este o încercare de împărtășire a unor valori culturale, sinceritatea credinței
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]