311 matches
-
marginea volumului tipărit și distribuit prin ” Ginta Latină ” - Istoria Românilor (Basarabia și Transnistria). Au expus : prof. Gh. Buzatu (moderator), prof. E. Bold, conf. M. Vatavu, dr. V. Bejan (Iași), A. Barbacaru (Chișinău), prof. T. Tașbunic, cercet. V. Chiriac (Transnistria). Formația ”Cantata Basarabiei ” condusă de A. Braga (Chișinău) a Încheiat programul zilei cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii”, organizație a Societății ”Ginta Latină” a depus flori la statuia Independenței, Mihai Eminescu, M. Kogălniceanu, Ștefan cel Mare. La acest ultim popas, pe melodia ”Ștefan cel Mare” executată de ”Cantata Basarabiei”, tinerii Într-o impecabilă ordine cercetășească au subscris la ” Legea Cercetașului ” și la angajamentul ” Gata la datorie ” (prof. Maria Diaconu). 30 martie. Filiala ”Ginta Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la Întoarcerea din excursia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mare de idei, unele dintre acestea vor reprezenta idei originale, cu adevărat valoroase. Geniile au creat mult: Edison a avut 1 093 de invenții - record neegalat, Mozart a compus mai mult de 600 de creații muzicale, Bach scria câte o cantată în fiecare zi, chiar și atunci când era bolnav sau obosit, Einstein, cunoscut pentru teoria relativității, a mai publicat alte 248 lucrări, Freud a publicat 300 de tratate, Rembrandt a realizat 650 de picturi și 2 000 de desene, iar Picasso
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lui Prometeu, București, 1972; Ion Pillat. Ceremonia naturii, București, 1972; Restituire, București, 1972; Imn, Cluj-Napoca, 1974; Paul Verlaine, București, 1974; Cartea zilelor, București, 1975; Cartea nopților, București, 1977; Recitativ, București, 1980; Întâmplări pentru tot anul, București, 1981; Relief, București, 1981; Cantata pământului, București, 1982; Cineva urca un munte, București, 1983; Strig către tine, București, 1985; După-amiaza unui circ, București, 1988; Crescendo, București, 1990; Portrete de poeme, Oradea, 1995; Poemul bizantin, Oradea, 1997; Poemul orant, Oradea, 1999; Poemul miezonoptic, Oradea, 2000; Poemul
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
1962; Paloșul de foc, București, 1959; Rapsodia română, București, 1960; Itinerar liric: George Enescu, București, 1961; Carnet de cazarmă, București, 1962; Noul comandant, București, 1962; Așa cum a fost, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1963; Pentru pionierii țării, București, 1963; Cantata eroică, București, 1964; Băiatul și luna, București, 1965; Portret interior, București, 1965; Împlinire, I-III, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1966; Omagiu anilor de aur, București, 1966; Aliatul nr. 1 (Fals tratat de aventură și umor), București, 1967; Când
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
copii, în care a abordat o tematică de conjunctură. Poeziile din volumele Oglinda fermecată (1971) și Țară de poveste (1973) sunt concepute în stilul conformist ale epocii, desfășurând subiecte lirico-epice cu excrescențe narative și formule convenționale. În culegerile de proză Cantata credinței (1979), La porțile albastre ale cerului (1979) și Muchia sorții (1980), autorul încearcă să pătrundă în psihologia unor personaje cu un destin dramatic și o viață neobișnuită, marcată de un romantism pitoresc. SCRIERI: Oglinda fermecată, Chișinău, 1971; Țară de
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
personaje cu un destin dramatic și o viață neobișnuită, marcată de un romantism pitoresc. SCRIERI: Oglinda fermecată, Chișinău, 1971; Țară de poveste, Chișinău, 1973; A fost o zi..., Chișinău, 1974; Duminica din mijlocul săptămânii, Chișinău, 1976; Clopoțelul dorului, Chișinău, 1978; Cantata credinței, Chișinău, 1979; La porțile albastre ale cerului, Chișinău, 1979; Muchia sorții, Chișinău, 1980; Șapte ani de acasă, Chișinău, 1982; Casa și inima noastră, Chișinău, 1984; Evanghelie de la Mihai, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Arcadie Donos, Ancorat în actualitate, LA, 1980
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
București, 1981; Aripi de argint, București, 1983; Lumi galactice, București, 1986; V. de la Victorie, București, 1988; Dezmințire la mit, București, 1991; Ridică-te și mergi, București, 1991. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Planetă de tânăr, LCF, 1974, 29; Ioan Adam, O cantată a zborului, „Scânteia tineretului”, 1974, 29; Ulici, Prima verba, I, 177-178; Tudor-Anton, Ipostaze, 177-178; Iorgulescu, Scriitori, 197-198; Alex. Rudeanu, Metrul pătrat, SLAST, 1983, 11; Mircea Iorgulescu, Zbor frânt, RL, 1989, 17; Voicu Bugariu, Davidovici, LCF, 1989, 18; Dumitru Dorin Prunariu
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
dintr-o sinteză între ermetismul barbian și avangardismul spontan. Concomitent, studiază compoziția și pianul cu Măriuca Cernovodeanu, Theodor Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora, mai târziu cu Alfred Mendelsohn și Leon Klepper. În primii ani de după 1944, va compune lieduri, oratorii, cantate, executate în public cu oarecare succes. În 1947, debutează cu o culegere de versuri intitulată inginerește La scara 1/1, titlu găsit de Ov. S. Crohmălniceanu. În 1947-1948, lucrează la „Rampa”, unde semnează cronică dramatică, vitrina cărții, cronică coregrafică, cronică
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
de la premieră! M.S. Știți exact, bravo, felicitări. A.V. Ce soliști v-au impresionat mai mult? Nu vreau să vă influențez răspunsul, dar există înregistrări din acei ani cu tenorul Victor Popovici, cu basul Ion Prisăcaru. M.S. Îmi amintesc de cantata "Carmina Burana", cu domnul Prescornițoiu 3, de opereta "Liliacul" și "Boema", cu doamna Ella Urmă, "Tosca" și "Aida" cu Florica Mărieș, vocea caldă, de bariton, a lui Tiberiu Popovici, Ion Prisăcaru ca bas în "Bărbierul din Sevilla", mi-l amintesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dă și aceea care primește intră, din construcție, o amintire-ecran. Fantasma vătuită are, la Bogdan O. Popescu, trăsăturile unei puștoaice molicele, ,prințesă de molton". Ea, și mai încolo nimic, e recunoscută în fel de feluri. Și iubită in memoriam. Amorul cantato din Mașinăria de uitare aduce, de fapt, a paramnezie. De parcă toate senzațiile sînt noi doar fiindcă ies, abia-abia, dintr-o eclipsă de memorie. Este, firește, un truc lejer, care-i convine rutinei astfel împrospătate și, încă mai mult, întîlnirilor (fie
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
momente extrem de interesante în această teză de doctorat, bunăoară comentariul asupra caietelor de culegeri folclorice ale lui Bartók și compararea melodiilor de acolo cu cele transcrise în urma înregistrărilor (din capitolul al treilea, “Creația științifică”). Sau analiza schițelor de compoziție ale Cantatei Profane (din cadrul celui de-al patrulea capitol, “Creația artistică“), în vederea stabilirii faptului că, într-adevăr, compozitorul a apelat aici la un text original în limba română. În același capitol, demersul analitic se îmbină cu cel etnomuzicologic, în detalierea acelor piese
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
cu câte 56 de taste și un pedalier cu 27 de taste, 76 de registre și dispune de 63 de registre sonore). A fost inaugurată la 17 aprilie 1839, organist fiind chiar Carl August Buchholz care a prezentat improvizații și cantate ale compozitorilor Friedrich Schneider și Johann Lucas Hedwig. Orga a fost restaurată de Carl Hesse și dispune de un manual și pedalier și 8 registre. Restaurarea a durat 4 ani: 1997 - 2001. Atunci toate cele 3993 de tuburi (cel mai
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
privit ca un compozitor german. În 1772 împărăteasa Maria Tereza comenta preferințele sale pentru compozitorii italieni în defavoarea celor germani ca Gassmann, Salieri sau Gluck. Salieri însuși se vedea ca un compozitor german, după cum par să o demonstreze unele dintre scrisorile, cantatele, operele și cântecele sale scrise în limba germană. Biograful Alexander Wheelock Thayer crede că suspiciunile lui Mozart în ceea ce îl privește pe Salieri se pot datora unui incident din 1781 când Mozart a solicitat să fie profesor de muzică al
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
prezinte o operă personală, iar când a fost la festivitățile de încoronare pentru Leopold al II-lea în 1790 avea nu mai puțin de trei masse ale lui Mozart în bagajul său. Salieri și Mozart au compus chiar și o cantată pentru voce și pian intitulată " Per la ricuperata salute di Ophelia", care sărbătorea fericita reîntoarcere pe scenă a faimoasei cântărețe Nancy Storace. Aceasta cantată s-a pierdut, deși a fost tipărită de Joseph von Kurzböck în 1785. "Davidde penitente" K.
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
trei masse ale lui Mozart în bagajul său. Salieri și Mozart au compus chiar și o cantată pentru voce și pian intitulată " Per la ricuperata salute di Ophelia", care sărbătorea fericita reîntoarcere pe scenă a faimoasei cântărețe Nancy Storace. Aceasta cantată s-a pierdut, deși a fost tipărită de Joseph von Kurzböck în 1785. "Davidde penitente" K.469 (1785) a lui Mozart, concertul său pentru pian în Mi bemol major K.482 (1785), cvintetul pentru clarinet K.581 (1789), și marea
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
primăvara anului 1707 pleacă în Italia și rămâne timp de doi ani în Florența și Roma, studiind cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro și Domenico Scarlati și cu Agostino Steffani. În Italia compune opere, oratorii și un mare număr de cantate religioase, însușindu-și stilul și mijloacele muzicii italiene . În 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale ""Agrippina"" (pe un text de Vincenzo Grimani) la Veneția. Alternanța parodiei ironice cu stări de emoție profundă, trecerile de la comic la intrigi
Georg Friedrich Händel () [Corola-website/Science/298452_a_299781]
-
termenul din italiană "vero" = adevărat). Puccini s-a născut într-o familie cu tradiții muzicale. Tatăl său, Michele, conducea orchestra orășenească din Lucca, era organist al Domului din localitate și compusese câteva opere de calitate modestă, un "Miserere" și câteva cantate pe teme religioase. A murit tânăr, când Giacomo avea doar 5 ani. Primele lecții de muzică le primește de la unchiul lui, Fortunato Maggi, care nu îl consideră prea dotat. Continuă studiile cu Carlo Angeloni, avându-l coleg pe viitorul compozitor
Giacomo Puccini () [Corola-website/Science/298466_a_299795]
-
culegeri de "sonate și concerte", dintre care 13 sunt numerotate ca opusuri, ca de ex.: Antonio Vivaldi a scris și un număr de 90 de opere, precum: Muzica sacră, vocală și corală (mise, psalmi, antifoane, imnuri, cânturi, motete, oratorii, arii, cantate, serenade):
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
Alexandru Jar după Mihai Eminescu, primă audiție, București, 24 septembrie 1951, Filarmonică, George Georgescu (actul IV) (Dansul Cătălinei, pian solo, în „Muzica”, supliment nr. 1, București, 1958). MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ • Cântec de leagăn, opus 57 (1949), voce, cor mixt și orchestră; Cantata festivă, opus 53 (1950), cor mixt și orchestră, versuri de Maria Banuș, București, 5 noiembrie 1950, Filarmonică, George Georgescu; Prind visele aripi, opus 86 (1959), cantată pentru soliști, cor mixt și orchestră, versuri de Maria Banuș. MUZICĂ SIMFONICĂ • Suita nr.
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
secretar al Legației franceze la Beijing, capitala Chinei. Era deja autorul lucrării „L’Arche”, precum și al celor mai multe poeme din volumul „Corona benignitatis anni Dei”. În anii următori îl găsim la Praga, iar apoi consul general la Frankfurt pe Main (1911). „Cantata pe trei voci” este din aceeași perioadă, iar în 1912, are loc prima reprezentație cu „Îngerul a vestit Mariei”. În 1914, se găsea la Hamburg, de unde a fost expulzat din Germania. Începuse războiul. A reușit să se reîntoarcă în Franța
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
Schubertiade), Fantezia în Do major pentru vioară și pian (D. 934, publicat inițial ca op. post. 159), "Imprompus" pentru pian și două triouri pentru pian (primul în Si bemol major, al doilea în Mi bemol major). În 1828, a compus cantata "Mirjams Siegesgesang" (D. 942) pe un text de Franz Grillparzer, Misa în Mi bemol major (D. 950), "Tantum Ergo" (D. 962) în aceeași tonalitate, Cvintetul pentru coarde în Do major (D. 956), cel de-al doilea „Benedictus” din Misa în
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
compozițional a progresat rapid în scurta sa viață. Cel mai mare număr de lucrări sunt scrise pentru voce și pian (peste 600). El a compus, de asemenea un număr considerabil de lucrări pentru două sau mai multe voci, coruri și cantate. A compus 8 uverturi orchestrale și 7 simfonii, pe lângă fragmente ale altor 6. Deși nu a compus nici un concert, a scris 3 lucrări concertante pentru vioară și orchestră. A compus un număr mare de compoziții pentru pian solo, 14 sonate
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
sa duca omul spre Dumnezeu. În plan muzical apar două mari școli de psaltichie: școală aghiopolită, renumită pentru măiestria punerii cântărilor după podobii (cântări model) și școala constantinopolitană, născută în Mănăstirea Studion, renumită pentru adâncimea duhovniceasca a frazelor care trebuiau cantate. În biserică se vor forma grupuri de cântăreți conduse de un protopsalt, care era cel mai mare și de regulă cântă cel mai frumos. În istoria muzicii bizantine din cartea Antologhion Paisian, tomul I (editură Sofia, București, 2005), găsim prefațat
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
În paralel a avut loc și un concert la Timișoara, susținut de pianistul Matei Varga și Filarmonica „Banatul”, sub bagheta lui Martin Yates. Pe data de 7 septembrie, la Sala Mare a Palatului a avut loc punerea în scenă a cantatei Gurre-Lieder a compozitorului avangardist Arnold Schönberg. Această cantată, bazată pe un poem de Jens Peter Jacobsen, este o compoziție impresionantă ca anvergură, având o partitură care prevede sute de instrumentiști și de coriști, voci solo și un narator, care va
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]