198 matches
-
în domeniul limbii latine în mai vechile teritorii de peste Dunăre, Dacia populară este aceea care a fixat, dezvoltat și păstrat limba românească. Dacă nu se poate stabili în constituirea limbii românești nici originalitatea absolută a acestor regiuni și rase, nici cantonarea în marginile lor a unor noi fenomene, consolidarea pe un anumit teritoriu a formelor flotante nu s-a putut face decât într-o formație politică, fie ea și numai de caracter popular. Dar aceasta nu s-a putut înfăptui în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative eficiente în descrierea și explicația fecundității, depășind cantonarea în perimetrul atât de delicat, dar și atât de fragil epistemic al subiectivității pure, al dragostei în sine pentru ființele umane. Cred totuși că deocamdată este greu să se înțeleagă diferențele marcante dintre Est și Vest, dintre societățile tradiționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe Revoluție pentru a reainstaura monarhia.” Pornind de la atitudinea față de Revoluție, anti-luminismul (situarea În partidul anti-filozofilor, și În special Împotriva lui Rousseau pe de o parte și a raționaliștilor materialiști pe de alta, ca d’Holbach, La Mettrie, Hélvetius), pesimismul, cantonarea „originii” decăderii morale În păcat - dar nu numai, chiar și insistența cu care este căutată o origine a decăderii, fapt ce atestă radicalitatea procesului - estetica sublimului (unde Însă văd o constantă a unei epoci și nu, așa cum crede Compagnon, o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gest de întâlnire cu el totodată. Câștigul esențial e ceea ce afli despre tine: că nu te cunoști niciodată îndeajuns pentru a putea anticipa la cât din ceea ce credeai că vrei să fii poți renunța. Dacă viața este căutare, moartea este cantonarea obligatorie într-un anumit tip de răspuns. Nu-mi doresc să mă credeți! Doar să mă ascultați încercând a înțelege! * Scrisul nu poate fi decât personal; restul e transcriere, adică muncă de scrib. Sunt inevitabil nefericiți cei care așteaptă de la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
structurilor (limbajului, psihicului) a dus la o analiză formală riguroasă structura model (ca instrument de cercetare), nu însă și la structura esență ca principiu ontologic (legată de numele lui Platon și Kant). Plecînd de la opoziția structură/ istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
În sfîrșit, întîrzierea lui E. Lovinescu (Lipsa de originalitate a teatrului lui Caragiale Flacăra, 1915) în aprecieri minimalizatoare ("Nimicurile sale nu mă mișcă îndeajuns") aș pune-o pe seama atenuării sensibilității estetice față de anume experiențe care îi deranjau seninătatea imperturbabilă iar cantonarea lui D. Murărașu în revoltă pudibondă ("tipul revoltător de trivial al cetățeanului turmentat") ar putea fi îndatorată unor experiențe infantile traumatizante. Lovinescu are însă meritul de a-și fi corijat prima percepție, recunoscînd că în comedii "trăinicia, durata nu stă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ocean, demobilizează, devine depresiv, își pierde încrederea în sine. Atunci intervine Partidul, prin activiștii săi de nădejde. Olteanu, intelectualul șovăielnic, e mustrat tovărășește. I se arată drumul oamenilor de știință sovietici, înfrățiți cu muncitorii. I se atrage atenția asupra pericolului cantonării - spre care îl împing savanții burjui - în lucrări teoretice, ceea ce înseamnă „idealism” și „rupere de mase”. Aceste imagini și dialoguri încep inseminarea în creierii românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
culturală a actualității, depășindu-și adesea, cu un risc asumat care face farmecul meseriei, restrânsa competență estetică, pentru a se îndrepta cu toată îndrăzneala și dezinvoltura intelectuală spre domeniile politicii, ale psihologiei colective, ale simptomelor sociale sau ale conștiinței morale. Cantonarea în estetic predispune critica la o criză de autoritate, o conduce spre un eșec al eficienței și spre un deficit de audiență. Ea trebuie să fie un participant activ în arena actualității”. La începuturile activității sale S. era descris de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre tradiționalism abia din 1924. Noua generație resimțea imperios nevoia detașării față de înaintași, dar și față de cursul evolutiv al istoriei țării. Dilema între cantonarea în trecutul național și ancorarea în spiritualitatea europeană părea că își găsește soluționarea, în variantă gândiristă, în ortodoxia pe care o concepea ca o etapă nouă în evoluția cultural-europeană. Pe o astfel de traiectorie, poporul român s-ar fi încadrat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
obiectul și finalitatea ei. Instrumentul își creează, în acest caz, domeniul asupra căruia se exercită un spațiu de pătrundere nelimitat. Din care suprafețele sunt, bineînțeles, excluse. Pentru criticul preocupat întotdeauna doar de partea ascunsă, mai greu accesibilă a operei, o cantonare, fie și de moment, în locul comun sau într-un plan al evidenței, devine insuportabilă.[...] O altă calitate de prim ordin a criticii lui Lucian Raicu este marea disponibilitate a expresiei. Criticul are nu numai serii de idei, ci și serii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
fie denumită dreptul internațional al drepturilor omului și ale popoarelor. Dacă există, în mod cert, un domeniu de drept pozitiv al drepturilor omului, există, de asemenea, și o știință "autonomă"21 a drepturilor omului? Noțiunea însăși drepturi ale omului sugerează cantonarea în domeniul strict al dreptului. Ea este însă asociată cu o concepție referitoare la drepturile omului, iar această concepție poate fi juridică (desigur), filosofică, sociologică, etică, după cum poate fi politică sau economică. Neînțelegerile, uneori voite, apar datorită faptului că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dacă ne dăm seama că își extrage seva din același mental colectiv, alteratul mental al deceniilor colectivismului. Asumarea rolului paternal într-o populație buimăcită de corupție cu tot eclatantul, deliciosul număr prooccidental/proamerican al fostului activist întreține sentimentul unei interminabile cantonări într-o Românie neindentificabilă. Pînă și recentul ton dur al ambasadorului american diagnostic irefutabil ajunge trandafiriu în retorta aurită a perpetuului președinte, denotînd, în fapt, enormul deserviciu adus țării în efortul ei de integrare europeană. Iar cînd la orizontul la fel de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe patul deja pomenit, pictorul să se gîndească, o secundă comparativ și la pictură. Aici lucrurile par (doar par) mai simple. În sensul că, practic, nu există o discrepanță problematică între ce se pictează într-un Iași depășind, în sfîrșit, cantonarea în lirismul edulcorat, suficient cîndva sieși. De care a beneficiat, perfid prostește, comunismul local. Nu și cei cîțiva maeștri de certă vocație, nevoiți a-i da cezarului roșu ce-i era de dat. Nu și obligatoriu... 14 septembrie Cineva un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a socoti judicativul regulativ drept pre-judicativ. Oricum, logicul se întregește prin judicativul regulativ. El ocupă astfel un spațiu pe care reducția operată până acum nu ni l-a scos la iveală: spațiul pre-operațional; fără să fie vorba despre o cantonare a logicului în acest loc. De fapt, acest loc este ținut sub dominația judicativă numai în măsura în care elementele sale pot fi formalizate și trecute sub condiția alethică; adică numai în măsura în care pot fi "logicizate". În acest sens trebuie interpretate și încercările de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interacțiunilor, sistemul internațional contemporan nu este globalizat, ci regionalizat corespunzător celor trei blocuri economice America de Nord, Europa și Asia-Pacific; interrelaționat, clivajul Nord-Sud nu s-a atenuat, ci dimpotrivă, s-a accentuat, Lumea a Treia fiind tot mai marginalizată consecutiv atragerii și cantonării fluxurilor financiare, economice și a investițiilor în zona țărilor dezvoltate. Pe o poziție intermediară, transformaționaliștii consideră că, deși îndelungat din punct de vedere istoric și corelat expansiunii capitalismului, procesul globalizării a intrat într-o etapă fără precedent. Specificitatea acestei etape
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
și s-au implementat programe comune cu Suedia, transformarea lumii rurale Înregistra evidente elemente pozitive, În timp ce În Bulgaria și Rusia situația nu părea deloc diferită de cea de la noi (cu menționarea unor deteriorări și chiar distrugeri deliberate ale infrastructurii agrare, cantonarea Într-o agricultură de subzistență ș.a.m.d.), reprezentările fotografice comparative fiind, de pildă, de-a dreptul șocante În sugestiile lor. Problematica antreprenoriatului rural a fost abordată de Ikka Alanen, de la Universitatea Jzvaskyla, Finlanda, Jouko Nikula și Leo Granberg, Universitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este o alegere mai reușită decât cantonarea în zona sentimentelor aflate în situații extreme. Complementar cu proza pentru copii și adolescenți, Ș. s-a implicat în traducerea unor povești din spațiul germanic și anglo-saxon (Richard Wagner, Friedrich Wolf, Peter Bichsel), a transpus romane de Robert Schneider (Frate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
în rutină. Față de armonia acestui microfalanster de vacanță instituit la vila Weber, intrusa pereche de vilegiaturiști care descind parcă direct din schițele caragialiene Tren de plăcere, Cură la apele Văcărești, Lună de miere, se profilează în toată vulgaritatea, contrastul evidențiind cantonarea derizorie a acestei lumi în fiziologicul alimentar și erotic, lipsa orizontului poetic sau a dorinței de evadare din "cercul strâmt". Acestea sunt câteva din mult mai numeroasele reluări semnificative ale celor mai fertile teme caragialiene, respectiv politica și familia, ale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vorbi este caracterizată prin referiri de tipul à la Rică Venturiano, à la Pristanda, à la Coana Veta etc. Așa se explică și de ce, de pildă, unui scriitor ca D.D Pătrășcanu, Tudor Vianu îi reproșa lipsa de originalitate și cantonarea într-un fel de stilizare ironică 132 sau notare exactă a schimburilor de replici din care rezultă incoerența exprimării oamenilor necultivați, ambele procedee fiind împământenite deja de Caragiale. În schița Ce cere publicul de la un deputat, de exemplu, recunoaștem atât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Nu încearcă să desființeze poemele argheziene, pentru ca în 1943 să facă efortul de a le traduce și publica în Cahiers du Sud190. Sintagma "temă și variațiuni" etichetează astfel nu doar un procedeu artistic, o manieră eficientă de a revela derizoriul cantonării într-o singură poziție, sau, dimpotrivă, al pendulării conjuncturale marcate de ridicol, ci și o atitudine dialectică, emblematică atât pentru Caragiale, cât și pentru ilustrul său descendent, Eugen Ionescu. 4.4.6. Lista O altă practică scripturală inaugurată de Caragiale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta realitate a permis teologilor interbelici și postbelici să redescopere și să reevalueze elemente din vechea tradiție a Bisericii, definind-o mai mult spiritual decât juridic-drept "mysterium
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru reînvierea tipologiilor specifice satului bucovinean, într-o succesiune de tablouri ce caută să ilustreze trecerea și petrecerea vieții în spațiul carpatic românesc. Timpul trecut, în care sunt proiectate faptele, caracterizarea personajelor prin pitorescul rostirii, excesiva folosire a anecdoticului și cantonarea în fragment, fără grijă pentru construcție, înlocuită prin adiționarea episoadelor sau prin intercalarea unor scene retrospective, ce tind să dilate limitele între care scriitorul își propune să nareze, fracturează unitatea romanului în capitole independente, sporind senzația de dezorientare epică. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare, supunând unei febrile percepții valorile plastice de altcândva, estetul nu recomandă o cantonare în trecut de dragul unui „românism” îngrăditor, dar nici o angajare zeloasă în siajul feluritor modernisme. Pentru C., tradiția, o „adâncă neliniște”, contează ca un factor de propulsie spre viitor („a visa trecutul e totuna cu a pregăti viitorul”). Ceea ce urmărește el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]