336,585 matches
-
schimb, sunt de acord cu autorul când vorbește mai degrabă de o „îndrăzneală estetică" decât de un curaj politic al optzeciștilor în revitalizarea realului minor și banal (stau însă diferit lucrurile la șaizeciști?), iar în ceea ce privește „amânarea momentului firesc al închiderii capitolului experimentalismului optzecist", cred că promovarea lui agresivă postdecembristă de care se sperie criticul s-a produs chiar pe fondul istoricizării lui. Fără să o știe probabil, tabloul prozei românești sub comunism pe care ni-l înfățișează criticul stârnește mai degrabă
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
glacială. Oare dracii negri ai infernului populat de sufletele pământenilor păcătoși n-ar fi chiar undele invizibilei lumini calde? Așadar, se poate demonstra că lingvistica merge înaintea științelor naturii, încercând să evalueze lumea morală și tratând-o drept unul din capitolele științei despre radiație. Dacă dispunem de cuvinte-dublete, precum dvor (curte) și tvor (a crea), luând în calcul și noțiunea dvoreane (curteni), noi putem elabora cuvântul tvoreane, alias - creatorii vieții. Sau, dacă pornim de la vocabula zemlerob (cultivator al pământului), putem crea
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
a făcut să mă aflu în Mexic și, la numai patru zile distanță, din Libreria de Cristal din Querétaro cumpăram cartea care în momentul de față înregistrează cel mai mare record de vânzare în Columbia (țară în care media la capitolul lectură este de sub o carte pe cititor pe an!) - 100 de exemplare la fiecare 20 de minute! Spre deosebire de studiul monografic scris de Mario Vargas Llosa în 1971, García Márquez: Istoria unui deicid, Márquez își povestește viața la fel cum își
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
și ficțiunile: cu acel har de a capta magicul în existența reală. Afirmă autorul în motto-ul cărții: „La vida no es la que uno vivió, sino la que uno recuerda y cómo la recuerda para contarla". împărțit în 8 capitole, volumul publicat de editura mexicană Diana surprinde în cele aproape 600 de pagini copilăria, adolescența și prima tinerețe a autorului, până în anul 1953, când acesta părăsește pentru prima oară Columbia, plecând la Geneva. Cartea uimește prin stilul deloc elaborat. Scriitorul
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
cheie, le-aș reproșa o supralicitare a romanului. Autorul - etnolog și scriitor, membru al Societății Scriitorilor Bucovineni, Suceava, al Asociației "Liter Art XXI" (S.U.A.), al Asociației Lingviștilor Balcanici (Germania) și al Societății Române de Criminologie și Criminalistică - își prezintă la capitolul de note și comentarii scurta sa experiență literară: volumul de versuri Lăstarii amărăciunii (1995), romanul Eneas în cerc (1997) și volumul de proză scurtă Expresul Deilva de Ilva-Mică (1998).
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
în care consoana-suport a silabelor dublate e "f": Luca devine Lufucafa; la fel funcționează englezescul eggy-peggy sau aygo-paygo, în care consoana e "g". Lingvistul Otto Jespersen (Mankind, Nation and Individual. From a Linguistic Point of View, 1946) descrie, într-un capitol dedicat "excentricităților lingvistice", asemenea "jocuri copilărești". Putem constata că în daneză există (printre altele) exact sistemul din păsăreasca noastră, bazat deci pe consoana p: "vil du gå din vej?" ("vrei sa mergi pe strada ta?" = "Vrei să-ți vezi de
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
cred, probabil, că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun vine dintr-un trecut insondabil. Dacă s-ar face un studiu asupra contestării, de către români, a unor obiceiuri, acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat și împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i s-a tăgăduit, timp de vreo șase decenii, între 1882 și 1940, dreptul de a exista printre obiceiurile de Crăciun ale noastre. Obiceiul a iscat, la noi, încă din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
citește foarte ușor și de nespecialiști, fără rigiditățile subiacente realizărilor academice, scrisă dintr-o mare dragoste față de textul pe care autoarea, rescriindu-l, îl descoperă. Cartea însă păstrează aparențele genului: după o introducere personală despre cîteva întîlniri cu Ștefan Bănulescu, capitolele se structurează în funcție de cărțile și genurile ilustrate (povestire, roman, eseuri și memorialistică). Autorul este în primul rînd povestitor, și pornind de la această premisă monografia redă întregii opere a lui Ștefan Bănulescu unitatea și coerența pe care mulți comentatori o pierd
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
însemnele unui gest liturgic, pe care el l-a îndeplinit așa cum se cuvine, cu toată solemnitatea, seriozitatea, și dăruirea de sine ce se cer în astfel de cazuri. Faimoasa scenă a inspirației de care el vorbește detaliat în Ecce Homo (capitolul "Zarathustra"), ca să dau numai un exemplu, este cu totul dătătoare de măsură pentru abordarea sa cvasi-religioasă a actului scrierii. Din acest punct de vedere, Nietzsche ar fi fost întru totul de acord cu spusa (altfel criptică) a lui Kafka cum
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
este pomenit puțin în istoria literaturii române. Îi datorați cuiva anume acest - să-i zicem - complot al tăcerii? - Niciodată n-am fost "contemporan" cu vreun critic literar. Decât, rareori, în dicționare. Sau, caz de excepție, Gabriel Dimisianu consacrându-mi un capitol într-una din cărțile sale. Nenorocirea-i alta! Că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază. - Pe la începuturile dumneavoastră literare ați dorit să semănați cu un autor oarecare. Altfel spus: ați avut un idol? - Idolul
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
poposi, prin nu mai puțin de cinci romane, în "capitala care ucide". Am schițat doar o parte din temele monumentalei fresce a secolului trecut prin care, mai mult sau mai puțin transparent, Cezar Petrescu intenționa a-i concura pe Balzac. Capitolul Război și pace include romanul Întunecare (1921), alături de alte trei compoziții mai modeste, mărturisind un alt model de anvergură: Lev Tolstoi. Este un lucru cert că răul tratament critic aplicat prolificului scriitor român încă de la debut este cauzat și de
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
despre Ceaușescu) a recunoscut că avem dreptate". Bogata faună a oportuniștilor are în marginea ei cazurile oscilante, acele personalități care, între bună-credință și disponibilitate, între candoare (relativă!) și abilitate (evitînd de regulă consecințele dramatice ale aservirii), înfățișează, volens nolens, un capitol al pitorescului. Cel mai strălucit personaj al capitolului în cauză este, indiscutabil, C. Noica, surprins într-un episod al decepției (inclusiv de sine), exprimate cu o teatralitate ce intră în ecuație cu entuziasmul anterior, cel al "consensului" cu "epoca de
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
faună a oportuniștilor are în marginea ei cazurile oscilante, acele personalități care, între bună-credință și disponibilitate, între candoare (relativă!) și abilitate (evitînd de regulă consecințele dramatice ale aservirii), înfățișează, volens nolens, un capitol al pitorescului. Cel mai strălucit personaj al capitolului în cauză este, indiscutabil, C. Noica, surprins într-un episod al decepției (inclusiv de sine), exprimate cu o teatralitate ce intră în ecuație cu entuziasmul anterior, cel al "consensului" cu "epoca de aur", al cărei herald și-a închipuit într-
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să dezvinovățească acțiunile oamenilor, judecând omul la valoarea lui reală, pământeasca (Poziție existențialista avant-la lettre). Invers decât poziția pragmatică a lui Aristotel, citatul următor, o reflecție a lui Picasso, notata, paradoxal, la capitolul iezuiți, tot la data de 13 martie 1959, zi densă, ca și cum aș fi avut de luptat contra unui inamic (ideologic?) prea insistent: Je me demande si'il ne faut pas peindre leș choses telles qu'on le conaît, plutot que
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
pune"; "pronumele Acusativului adeseori pentru mai pătrunzătoare înțeleagere îndoit se pune" (s.n.). Avantajul repetiției pentru înțelegere e o justificare stilistico-pragmatică pe care o vom regăsi la mai mulți dintre autorii vechi. I. Heliade Rădulescu (Gramatica românească, 1828) înregistrează fenomenul în capitolul Sintaxul pronumelui ("hotăraște-mi mie", îți încredințez ție", "pă el îl va îndrepta" etc.), justificîndu-l ca utilizat "pentru mai multă întărire"; îl descrie, în plus, și în secțiunea dedicată pleonasmului ca figură retorică: "ca să dea mai multă putere frasului, sau
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
când, la respectabila vârstă de 70 de ani, oferă publicului o culegere memorialistică cu un titlu cheie: Lagărul e viața noastră. Unele experiențe personale sunt inedite, altele au circulat deja prin intermediul câtorva reviste culturale (România literară, Cronica, 13 Plus). Unele capitole sunt rezervate mărturisirilor unui basarabean, conațional cu autorul, altele unui profesor pensionar din Buftea ori chiar unui anonim. Primele pagini ale cărții trădează dubla intenție a autorului: una memorialistică și alta literară (textul suportă un efort vizibil de "literaturizare" lăsând
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
a particularităților naturii femeii și ignoră pur și simplu în analiza finală datele despre femei, care îi perturbau concluziile. Informațiile despre femei sunt codificate de autor ca anomalii, devianțe ce nu necesită explicații teoretice." Ineditul lucrării de față îl constituie capitolul consacrat contextelor românești, în care autoarea oferă o privire de ansamblu asupra manifestărilor feministe și preocupărilor de gen în țara noastră. Dacă unele domenii precum filosofia și chiar istoria s-au dovedit mai permeabile, sociologia a fost ceva mai reticentă
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
religioase a tungușilor. Se distinge de membrii grupului său prin faptul ca e ales de un spirit și forțat să devină șaman. Traversează o inițiere și capătă astfel puterea de a-și părăsi corpul în timpul căderilor în transă. Interesante sînt capitolele ce se opresc asupra relației dintre șamanism și isteria artică sau asupra raporturilor dintre propaganda sovietică și vechile credințe tunguse. E citată în carte convingerea unor șamani că Lenin era o divinitate ce se înțelegea cu Teegri și Xata, spirite
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
a însemnat mai mult decât un "debut fericit", ci o adevărată consacrare literară. Suntem siguri că noua lucrare literară a d-lui Dinu Pillat va confirma toate speranțele mărturisite atunci de critica literară, ca și de publicul cititor. Străbătând întâiele capitole ale "Morții cotidiene", putem afirma că d. Dinu Pillat a dat calităților sale literare, o..." Am citat aceste rânduri ale cronicii din 1947 și aici, ca și în finalul capitolului al VII-lea al studiului nostru, pentru că, așa cum este lesne
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
de critica literară, ca și de publicul cititor. Străbătând întâiele capitole ale "Morții cotidiene", putem afirma că d. Dinu Pillat a dat calităților sale literare, o..." Am citat aceste rânduri ale cronicii din 1947 și aici, ca și în finalul capitolului al VII-lea al studiului nostru, pentru că, așa cum este lesne de observat, ea este... neterminată. "Un nenoroc straniu - susțineam în continuarea pasajului citat - a făcut ca unica recenzie din epocă să fie incompletă dintr-o eroare de tipografie! Semnatarul acestor
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
definește eticul, problemă încă actuală, cel puțin în România. Unul din proiectele cele mai dragi timișorenilor de la A Treia Europă este recuperarea Banatului uitat, "traseu al memoriei" care trece de la Franyó Zoltán (Franyó Zoltán între construcția culturală și imaginarul memorialistic, capitol din Mitteleuropa periferiilor a lui Cornel Ungureanu, unde Franyó e așezat în cel de-al patrulea cerc) la momentul 1956, anticipare a lui decembrie 1989, și de la sculptorul Péter Jecza la pensionarul Szabó Ferdinánd. * * * Volumul editat de Monica Spiridon la
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
va accepta prea multă vreme tutela iliesciană, proximele alegeri îi vor șubrezi substanțial poziția. După alți patru ani de sărăcie, e greu de crezut că românii vor înghiți cu ușurință minciunile unui partid care s-a dovedit extraordinar doar la capitolele nerușinare, lăcomie și banditism. Ca de multe ori în ultimii doisprezece ani, Iliescu rămâne, în raport cu aliații săi, un personaj enigmatic. E greu de anticipat, în acest moment, dacă după Copenhaga el va fi mai maleabil în chestiunea alegerilor anticipate, dacă
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
Gheorghe Grigurcu Explicabil, productele așezate sub zodia "realismului socialist" divulgă un derapaj estetic grav, în vecinătatea sau chiar în spațiul anulării depline a valorii: "În "Gazeta literară" Rădăcinile amare ale lui Z. Stancu au atins al XXX-lea capitol de logoree, iară scrisul lui Eugen Jebeleanu distruge, noroc că numai fragmentar, pentru a doua oară Hiroșima. Citit Nepoata lui Moș Ursachi, nuvela lui Cezar Petrescu din volumul Vino și vezi (Edit. Tineretului, 1954). E atît de prost scrisă încît
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
recuperarea critică și documentară a unei perioade prea repede înțeleasă ca pată albă în istoria literară românească. Demersul critic, destul de cuminte, are unele reușite. Găsesc totuși ciudată absența din studiu a unei definiții propriu-zise a poeziei carcerale, sau a unui capitol care să schițeze, oricît de vag, limitele și deschiderile teoretice pe care problema studiată le implică. Ce e poezia carcerală? Poezia scrisă în detenție sau poezia despre detenție, scrisă uneori și după ieșirea din închisoare? Cartea de față se ocupă
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
și pe aceștia istoria literară îi reține pornind de la alte criterii decît cele valoric-estetice. Demersul Ioanei Cistelecan ezită între abordarea critică de tip monografic și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]