184 matches
-
și se dorea împlântarea unui nou pilon român în lumea iudaica, prin introducerea creștinismului în Palestina urmărindu-se subordonarea spiritualității evreiești cu cea creștină; cucerirea Ierusalimului de către români și încercarea de a imprimă un profund caracter non-evreiesc noului oraș (Elia Capitolina) va declanșa în plan cultural implicații puternice, iudaismul cunoscând în acestă perioadă un proces de accentuare a trăsăturilor radicale. 302 Dragoș Ilinca, op. cît., p. 25. 303 După cea de-a doua cruciada și sub impulsul papal (1179) marile centre
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
În forma cuplurilor divine, ci și În cea de triade. Cunoscută periferic În lumea greacă (să ne gândim la triada delfică), o atare asociere de divinități a devenit În literatura modernă curentă o caracteristică specific etruscă: din Etruria, prin intermediul Întemeierii capitoline și al imitației plebee a acesteia petrecută pe Aventin, ar fi trecut În lumea romană, care i-ar fi consfințit triumful la scară mediteraneană În virtutea extinderii valului de romanizare. Cu toate acestea, nici În acest caz religia etruscă nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lor (Cancik-Lindemaier, 1987; 1990a). În mod analog sunt modificate și clasificările religiei romane pe care le cunoaștem, folosite În rubricile tipologiei religioase. Dacă această religie este definită ca „religie naturală”, atunci trebuie să precizăm că, lăsând la o parte triada capitolină și cea palatină, Ceresxe "Ceres", Liberxe "Liber", Venusxe "Venus", Dianaxe "Diana", Lucinaxe "Lucina", Mater Matutaxe "Mater Matuta" nu desemnează numai fenomene naturale (creștere, cereale, vin, sexualitate, lumină), ci și situații sociale, psihice și morale (căsătorie, libertate, iubire, tinerețe). Începând din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Seneca (cca 4-65 d.Hr.), menținându-se În critica filozofică adusă cultului, descrie devoțiunea personală față de imagini și, prin urmare, aduce o critică prudentă cultului care nu este public 2. Destul de departe de imagine și chiar de templul lui Jupiter Capitolinul, Îi aclamă numele, ca sclavii domestici, și vestesc orele, se prefac că Îl spală și Îl ung. Pentru Iunonaxe "Iunona" și Minervaxe "Minerva" se mimează gestul de a le așeza păr pe cap și de a le Împodobi, iar În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
interpretare fizică”. Acestea sunt „misteriile” teologiei lui Varro 4. 3. Teologia mistică a) Ideea de Zeuxe "Zeu" proprie lui Varro este (a) romană, legată de cultele cetății Roma, (b) universală și (c) mistică (așa cum se poate constata În exemplul triadei capitoline). Jupiter Capitolinul, În ce privește imaginea și mitul, este regele tuturor zeilor și al tuturor zeițelor; „semn” al acestui fapt este sceptrul și poziția dominantă pe care o are fortăreața ce se Înalță pe colină (I fr. 14). El poate fi Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Acestea sunt „misteriile” teologiei lui Varro 4. 3. Teologia mistică a) Ideea de Zeuxe "Zeu" proprie lui Varro este (a) romană, legată de cultele cetății Roma, (b) universală și (c) mistică (așa cum se poate constata În exemplul triadei capitoline). Jupiter Capitolinul, În ce privește imaginea și mitul, este regele tuturor zeilor și al tuturor zeițelor; „semn” al acestui fapt este sceptrul și poziția dominantă pe care o are fortăreața ce se Înalță pe colină (I fr. 14). El poate fi Însă venerat și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unicului Zeuxe "Zeu": el Însuși este totalitatea acestor zei; Unul și Totul sunt același lucru 5. Speculația cosmologică Îl corelează pe Jupiter cu eterul și pe Iunonaxe "Iunona" cu aerul (aer; I fr. 28). Narațiunea istorico-religioasă Îi atribuie Înființarea cultului capitolin regelui Tarquinius și afirmă că există o relație „teritorială” Între Jupiter și cultele lui Martexe "Marte", Terminusxe "Terminus" și Iuventasxe "Iuventas", deja instalate pe Campitoliu (I frr. 40-42). Acest episod istoric propune un punct de plecare pentru teologia mistică, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultele lui Martexe "Marte", Terminusxe "Terminus" și Iuventasxe "Iuventas", deja instalate pe Campitoliu (I frr. 40-42). Acest episod istoric propune un punct de plecare pentru teologia mistică, pentru că Tarquinius era inițiat În misteriile din Samotrace. În acest mod, cultul triadei capitoline dobândește o nouă profunzime geografică, istorică și speculativă. b) Întreagă această concepție istorico-mitologică a lui Varro este apoi transmisă de eruditul și teologul neoplatonic Macrobius (către anul 400 d.Hr.)1. Tarquinius, fiul lui Demaratos din Corint, ar fi primit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
panteonul indo-european, alături de divinitățile majore, exista un număr mare și nedefinit de divinități minore, fiecare dintre ele (evident, cu excepția celor trifuncționale) fiind Încadrată unei anumite funcții și legată adesea de zeii majori. De exemplu, la Roma, În templul lui Jupiter Capitolinul, mai erau venerați Terminusxe "Terminus" și Iuventa, care colaborau la prosperitatea și succesul statului roman (misiune care, În general, Îi aparținea lui Jupiter), unul garantând inviolabilitatea și integritatea granițelor, cealaltă protejându-i pe tineri, care constituiau patrimoniul esențial al statului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]