189 matches
-
pentru a forma un zâmbet, dar o sprânceană deasă și argintie se arcuiește arătând spre ceasul de deasupra biroului de tranzacționări. Să Îndrăznesc să pretind că am venit de la 7 și că doar ce-am ieșit să-mi cumpăr un cappuccino? E de-ajuns să arunc o privire până În capătul biroului ca să-mi dau seama că Guy, asistentul meu, rânjește deja cu subînțeles lângă distribuitorul de apă rece. La naiba. Trebuie că m-a reperat exact În acel moment, căci, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
alternativă: nu aveam timp de asta. În weekenduri, Întorcându-mă de la supermarket, mi se Întâmpla de multe ori să mă uit prin ferestrele aburite ale unei cafenele și să văd un cuplu, cu vârfurile degetelor atingându-se peste ceașca de cappuccino sau un bărbat singur citind un ziar și tânjeam să intru și eu, să comand ceva de băut și să tot stau. Dar asta era imposibil. Când nu eram la serviciu, trebuia să fiu mamă. Iar când nu eram mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pentru asta petrecusem patru ani lungi memorând poezii și analizând proză, că ăsta era rezultatul notelor bune și al numeroaselor temenele. În loc de asta, am comandat cafeaua Mirandei de la una din noile mașini și am adăugat câteva chestii pentru mine. Un Cappuccino Amaretto mare, un Mocha Frappuccino și un Caramel Macchiato au aterizat și ele În plasa mea, laolaltă cu jumătate de duzină de croissante și brioșe. Totalul s-a ridicat la douăzeci și opt de dolari și optzeci și trei de cenți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dar a venit spre mine Într-o dimineață, când Îi aduceam cafeaua Theresei, și a zis, sau mai bine zis a fredonat: „Yo, yo, yo, tu ești cumva zâna Starbucks? Dar cafeaua mea unde e?“ I-am adus o Amaretto Cappuccino a doua zi și de atunci am rămas prieteni. Decontam vreo douăzeci și patru de dolari peste ce era necesar În fiecare zi pentru Starbucks (cafeaua latte a Mirandei n-ar fi costat decât patru dolariă numai ca să dau o nouă lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cafeaua latte a Mirandei imediat ce am intrat pe ușă. De data asta nu m-am obosit să cheltuiesc mai mult decât era necesar, eram prea disperată să ajung Înapoi la birou și să stau jos, dar am cumpărat câte un cappuccino pentru Emily și pentru mine. Tocmai când plăteam cafeaua a sunat telefonul. Naiba s-o ia, femeia asta era imposibilă. Nesătulă, nerăbdătoare, imposibilă. Eram plecată doar de vreo patru minute; imposibil s-o fi apucat din nou pandaliile. Din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
grăsime, pentru Lily și pentru mine, ca să completăm restul de gogoși rămase de la micul dejun și am petrecut restul zilei - și următoarea zi - la birou, ca să lucrez la câte ceva ce putea fi arătat Lorettei cea absolut anti‑Miranda. 19 — Un cappuccino mare cu vanilie, vă rog, am cerut unei vânzătoare pe care nu o recunoșteam, la cafeneaua Starbucks de pe 57 Street. Trecuseră aproape cinci luni de când fusesem aici ultima oară și mă căznisem să țin În echilibru tava cu cafele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Acum nu numai că știam că nimeni nu poartă deux‑pièces la redacții, dar câte ceva pe undeva, cumva, după un an Întreg de Învârtit prin lumea modei la superlativ - probabil printr‑un simplu proces de osmoză - Îmi pătrunsese În cap. Cappuccino‑ul era aproape prea fierbinte, dar mi‑a picat fantastic de bine În ziua aceea friguroasă și umedă. Cerul Întunecat al după‑amiazei târzii părea să Învăluie orașul ca un con enorm de Înghețată. În mod normal, o asemenea zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
strecuratul unei șopârle pe o piatră la soare, ziua. Undeva, pe un zid la Stromboli, cineva scrisese cu vopsea albastră: a Stromboli, amore e gechi 6... Dolce far niente pentru că tihna și-a avut originea aici. Într-o ceașcă de cappuccino și un cornetto con cioccolato 7, dimineața, în timp ce privirea alunecă spre mare sau se ridică spre norul în care încă mai doarme Etna, într-o farfurie cu spaghetti și un pahar de vin la prânz, într-un Crodino 8 cu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
informatice, se pierduse din puterea pe care o avea focul asupra hârtiei. S-a pierdut prin mail, sent, delete magia de care erau în stare hârtia, focul, vântul. Recitesc, șterg, dar tristețea rămâne... februarie ... tu cu nasul în ceașca de cappuccino, eu cu privirea fixă pe pata de pe puloverul tău bleu... (ziua exactă n-o mai știu...) "ce siluetă!" (ei, na! ce credeai? de ce mi-am pus blugii ăia?) "ce haioase sunt cizmele!" (alea colorate de cauciuc... mi le-am luat
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
imediat pe Suze la tejgheaua unde se vinde cafea, Întreținîndu-se cu o fată cu șuvițe și un cărucior solid și trei copii În bluze asortate cu dungi, legați de el cu niște hamuri. — Hei, Bex! mă strigă. Ce vrei? Un cappuccino fără cofeină și o brioșă cu fulgi de ciocolată? Îi strig Înapoi. Trebuie neapărat să-ți spun ce mi s-a Întîmplat... În clipa În care fata cu șuvițe se Întoarce, cuvintele Îmi Îngheață pe buze. Nu-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fi rău să stăm mai Încolo la un ceai sau ceva de genul ăsta. — Nu vreau. Tonul mohorît al lui Suze mă ia prin surprindere. Mă uit la ea și o văd că nu-ndrăznește să-și ridice ochii din cappuccino. Deodată, Îmi amintesc și de reacția ei acasă la ai mei, cînd am pomenit de Lulu. Aceeași Încordare pe chipul ei. — Suze, ce s-a Întîmplat, te-ai certat cu Lulu? zic prudentă. — Nu chiar. Suze tot nu ridică ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Starbucks. Carla deschide portiera. — Doar un mocha latte? zice. — Îhîm, spune Danny, Întinzîndu-se leneș. — Stan, tu vrei ceva? se uită Carla la bodyguard, care e povîrnit În scaun, conectat la iPod. — Ha? deschide ochii. A, da, Starbucks. Ia-mi un cappuccino, te rog. Cu multă spumă. Portiera se Închide și mă Întorc spre Danny, uluită. Așa e tot timpul, are oameni care stau după fundul lui nonstop? — Danny... — Îhm? Danny ridică ochii din Cosmo Girl, pe care tocmai o răsfoiește. Hei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Forward House 394 High Holborn, Londra, WC1V 7EX D-nei Rebecca Brandon 37 Maida Vale Mansions Maida Vale Londra, NW6 0YF 20 noiembrie 2003 Stimată doamnă Brandon, Vă mulțumesc pentru scrisoarea dumneavoastră. Am luat notă de noile dumnevoastră acțiuni la London Cappuccino Company. V-aș recomanda ca pe viitor să nu mai cumpărați acțiuni pur și simplu pentru „bonusurile fabuloase oferite acționarilor“, cum ar fi cafeaua gratuită. Ar trebui să căutați investiții cu perspective solide, pe termen lung. Drept răspuns la cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o mamă care Împinge un cărucior. Eu, Becky Brandon (născută Bloomwood), sînt o mamă ca toate mamele. Virez spre cafenea, mă așez la o masă și comand un cappuccino fără cofeină. Apoi o ridic cu blîndețe pe Minnie din cărucior, legănîndu-i căpșorul acoperit de puf moale. Îi desfac păturica roz cu alb și Îmi crește inima de mîndrie cînd două doamne În vîrstă, de la o altă masă, se uită
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]