1,971 matches
-
fericită. Se simțise atunci cineva. Sentimentul o însoți toată ziua. Amintirea o va urmări toată viața. Era acum tot la Mamaia, cu soțul său, într-un hotel de 4 stele. Intrase în barul hotelului foarte relaxată. Florin îi împlinea toate capriciile. Își dorea să trăiască scena pe care o admirase în copilărie. Comandă un cocktail și își aprinse o țigară languros.Erau tineri, nu împliniseră încă 30 de ani. Pentru Florin, nu era o noutate. Avusese multe experiențe înainte de a o
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
La scara zdrobitoarelor proporții?” Numai că triștii soldați români ce se retrăgeau și ei cu același tren l-au înapoiat din mână-n mână pe copilașul Păunescu în brațele mamei de care se rătăcise. “Și pe deasupra capetelor lor,/ Uscate de capriciile foamei,/ M-au dat din mână-n mână plutitor/ Și am ajuns din nou la sânul mamei./ Dar eu acum, cu pielea ca un act,/ Pe care scriu notarii stări frecvente,/ Consacru, consfințesc și duc în veac/ Bătrânele soldaților amprente
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
mai relevant. Intrând pe scena poeziei noastre, el o schimbă, făcând-o să-i semene și să se raporteze, de acum înainte, la diversele lui experiențe și experimente. Lirica românească se abstractizează și se modulează după viziunile, elegiile, jocurile și capriciile acestui autor pe cât de original, pe atât de influent. Lecția despre poezie e ținută, practic, pe versurile lui. În schimb, poeți la fel de originali - dar într-un alt sens liric - precum Leonid Dimov, Ileana Mălăncioiu, Angela Marinescu, Emil Brumaru, lansați editorial
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
tematice pe care le-au lucrat cu maestrul de arme Peter Habala. În fiecare seară, într-o cafenea unde se strîngeau toți, invitau publicul la stand-up comedy. Au prezentat fragmente de lucru dintr-un work-shop spectaculos coordonat de Iosif Herțea, "Capricii sonore". Acolo am observat, din nou, cît de concentrați și de disponobili sînt. Exercițiile propuse de Iosif Herțea au fost dificile, nu doar muzical vorbind. Reacțiile lor, extrem de promte, de juste, de precise. Am înțeles că au fost formați și
Șaptesprezece pentru teatru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8317_a_9642]
-
dintre copertele Urcării muntelui, dacă nu aș fi vrut să evit o deprindere critică pe care o simt periculoasă. Aceea de a lega - emoțional - poezia Ilenei Mălăncioiu de glie. Se înțelege, glia biograficului. De a transforma întregul instrumentar într-un capriciu al unor zei destul de dificil de definit. Sau într-un eveniment individual ce merită - el singur - toată recunoștința cititorilor. Lucrurile nu stau deloc așa. Și nici n-ar trebui să stea, atâta vreme cât asocierea dintre o temă întâmplător morală și o
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
bătut și expus curiozității publice, omul elefant găsește un ajutor neașteptat la colegii întru "monstruos", care-l eliberează din cușca în care se afla, plasată cu cruzime alături de cea a babuinilor. Scena are întregul farmec bolnav lynchian, ca într-un capriciu de Goya; noaptea, în pădure, își face loc un cortegiu de ființe bizare, desperecheate, fantaste, luminate de un felinar, fiecare cu mersul ei ceea ce conferă scenei un soi de straniu tangaj. Dezmoșteniții sorții relevă o oază de umanitate, însă în mijlocul
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
mea culpa, îmi scapă. Cine plătește, pînă la urmă? Sorin Antohi? Emil Constantinescu, a cărui persoană ocupă, oricum, trei sferturi dintr-un articol de cultură? Observator-ul? Cititorii? Turcu'? Un vers de Hölderlin - corp delict Cine a avut curiozitatea sau capriciul să deschidă televizorul, luni, 7 aprilie dimineața, pe TVR Cultural, a primit un dar neașteptat: l-a putut revedea pe regretatul Alexandru Paleologu povestindu-i Luciei Hossu-Longin împrejurările în care a fost arestat. Securiștii care au descins în locuința lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
cel al criticului e asaltat de solicitanți de diverse spețe care par convinși că acesta are obligația imprescriptibilă de a-i mulțumi pe toți, fără crîcnire. Se întîmplă că nici măcar minima politețe nu e observată, bruiată fiind de țîfnă, de capriciu ori măcar de irepresibila fanfaronadă. Un scriitor vrea , între altele, să-i fac o relație cu o editură. Mă caută la telefon dar nu mă găsește acasă, drept care îl caut eu de mai multe ori, constatînd că telefonul d-sale
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
declarat directorul artistic al festivalului, compozitorul Dan Buciu, Concertul de miercuri al Orchestrei de Cameră Radio sub conducerea dirijorului Gheorghe Costin a avut în program Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Concertul pentru vioară și ansamblu cameral „Capricii și raga” de Aurel Stroe, Concertul pentru pian și orchestră de Dan Constantinescu și Moz-Art á la Haydn de Alfred Schnittke. Sufocat de aniversările din acest an (bincentenar Verdi-Wagner, centenar Lutosławski, Poulenc 50 etc), centenarul Constantin Silvestri a fost marcat
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
și a solicitat la maximum concentrarea orchestrei. 7 . Violonistul Leonidas Kavakos este o apariție binecunoscută a publicului bucureștean. Cu mai bine de un deceniu în urmă susținea tot aici un recital de muzică franceză. Substanțialul său palmares înregistra și integrala Capriciilor de Paganini...de atunci aparițiile sale au fost din ce în ce mai apreciate, evoluția lui pur artistică fiind extraordinară. Concertul în Re de Brahms a primit cele mai înalte calificative atât din partea publicului cât și a cronicii de specialitate. Kavakos a reușit să
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
primul său turneu în Italia primește Marele Premiu Absolut la Concursul European Gianluca Campochiaro. La recitalul din seara zilei de 10 martie, în program au figurat Andante și Allegro din Sonata II-a pentru volină solo de J. S. Bach, Capriciul nr. 17 de Niccolo Paganini, părțile 2 și 3 din Concertul nr. 4 pentru vioară -cu acompaniament de pian - Sonata pentru pian și vioară op. 12, nr. 2 în La major de L. van Beethoven și Rapsodia de concert Tzigane
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
a cuprins lucrări dedicate formației alcătuite din patru viori. Am ascultat Concertul în fă major de A. Vivaldi, cu studenții Ruxandra Cuptor, Andreea Crăciunescu, Ștefan Evanghelie și Cătălin Anton (acompaniați la clavecin de asist. univ. Clementina Ciucu). A urmat celebrul Capriciu nr. 24 de N. Paganini (în aranjamentul pentru patru viori realizat de Ioana și Gabriel Croitoru), redat cu impetuozitate și verva de studenții Florian Cristea, Radu Buimistru, Criști Chiru și Alexandru Mihai. Versiunea interpretativa a celor Patru melodii sileziene de
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
acelor timpuri. La venirea sa în țară, în anul 1866, foarte tânărul principe german a fost pe punctul de a suferi un șoc. Mărturii din epocă evocă atmosfera pestilențială a unui București învăluit în praf - sau scufundat în noroi, în funcție de capriciile vremii - , în care oamenii își făceau nevoile pe lângă vreun gard sau la colțurile caselor, iar animalele moarte erau abandonate în plină stradă, de unde hoiturile nu erau ridicate cu zilele sau săptămânile, până când mirosul devenea de nesuportat. Peisajul dezolant, stilul de
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, dezvăluie când se impune o discuție cu minorul pentru a afla ce crede el despre „relaxarea” regulilor. Așa cum părintele simte nevoia să își satisfacă mici capricii în perioada de vacanță, tot așa și copilul poate beneficia de o relaxare a regulilor instituite în perioada de școală. Astfel, cel mic se poate juca mai mult, se poate uita mai mult timp la televizor, se poate juca pe
Părinți de succes: Comunicare eficientă și în vacanță by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77554_a_78879]
-
se repetă, și pariază pe refren: "Te uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii,/ Cum fiecare frunză e o inimă bolnavă - / Cu leziuni de unghii și picături de sânge?/ și-n mine bate-o frunză, ciudată și firavă,/ Ce sub capriciul vremei, se leagănă și plânge..." (Toamnă). Abătute, palide corespondențe, într-o poezie care, neavînd multe de spus, își ascute, în tremolo-uri, cele cîteva note. Cântări pentru sufletul vegetal, ultimă parte, distinctă, a acestor închinări indecise, descîntă "moartea furișată în
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
el firesc așezat la locul său, Balcicul s-a impus, în spațiul românesc, dincolo de orice promisiune turistică, drept o paradigmă culturală majoră. Deși, la prima vedere, obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie în cu totul altceva. Balcicul reprezintă pentru arta rămânească, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
unde înainta, vizitatorilor nu le mai rămîne decît să-și imortalizeze chipul în cadre fotografice, să pupe icoanele de preț, să arunce un ochi la mormîntul lui Ștefan și apoi să ia calea întoarsă, cu conștiința că și-au îndeplinit capriciile vilegiaturii. Din acest motiv, sub unghiul migrărilor estivale, Putna nu se deosebește cu nimic de celelalte mînăstiri din Moldova: puncte de atracție pînă la care cohorte de suflete bat sute de kilometri spre a se poza lîngă tencuiala colorată a
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
imposibilă. Orice margine conține prezumția centrului, orice fragment livrează - la pachet - întregul, orice pată albă se metamorfozează într-o matrice de pete întunecate. Până la urmă, pentru sintezele ample, necesitatea genului proxim se dovedește a fi mult mai mult decât un capriciu. Iar întrebarea pe care, în maligna Scânteie a anului 1966, o rostea - cu o dezarmantă cacofonie intelectuală - Dan Grigorescu, e încă, din altă perspectivă, actuală. Așadar, ca cine scrii?
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
el firesc așezat la locul său, Balcicul s-a impus, în spațiul românesc, dincolo de orice promisiune turistică, drept o paradigmă culturală majoră. Deși, la prima vedere, obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie în cu totul altceva. Balcicul reprezintă pentru arta rămânescă, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
beți pelin dintr'însul." (Cântece noi în limba veche). Omul se duce, voia-bună rămîne să-l petreacă. Un hedonism implicit, firesc, în partea asta de lume. Unde nimic nu merită, și nimic nu supără. Crezul lui Balcaneus o spune limpede: "Capriciu, fi-mi rege/ Capriciu, fi-mi lege/ Capriciu, fi-mi etică,/ Amantă, estetică:/ Nu-mi mucezească ființa/ În singură credință/ Ci din idee în idee/ Și din femee în femee,/ Să sorb ca un bondar/ Ce-i dulce și amar
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
Cântece noi în limba veche). Omul se duce, voia-bună rămîne să-l petreacă. Un hedonism implicit, firesc, în partea asta de lume. Unde nimic nu merită, și nimic nu supără. Crezul lui Balcaneus o spune limpede: "Capriciu, fi-mi rege/ Capriciu, fi-mi lege/ Capriciu, fi-mi etică,/ Amantă, estetică:/ Nu-mi mucezească ființa/ În singură credință/ Ci din idee în idee/ Și din femee în femee,/ Să sorb ca un bondar/ Ce-i dulce și amar." (Din însemnările lui Balkaneus
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
veche). Omul se duce, voia-bună rămîne să-l petreacă. Un hedonism implicit, firesc, în partea asta de lume. Unde nimic nu merită, și nimic nu supără. Crezul lui Balcaneus o spune limpede: "Capriciu, fi-mi rege/ Capriciu, fi-mi lege/ Capriciu, fi-mi etică,/ Amantă, estetică:/ Nu-mi mucezească ființa/ În singură credință/ Ci din idee în idee/ Și din femee în femee,/ Să sorb ca un bondar/ Ce-i dulce și amar." (Din însemnările lui Balkaneus). Vai, așadar, de cei
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
de la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“, iar solistul concertului va fi violoncelistul Fenyő László din Germania; în program, P.I. Ceaikovski - „Uvertura 1812“, J. Haydn - „Concertul pentru violoncel și orchestră în Re major“, P.I. Ceaikovski - Uvertura „Romeo și Julieta“, „Capriciul italian“. Festivalul aduce la Timișoara invitați de marcă din țară și străinătate, precum dirijorul Donald Portnoy ( S.U.A. ), violoniștii Liviu Prunaru (Elveția) și Marian Tănău, ilustra violoncelistă Alexandra Guțu, maestrul harpist Ion Ivan Roncea. Programul ediției cuprinde: l 7 mai, ora
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
scoboară progresiv spre încheietura mânii. Bănuind că urmându-și mersul fatal pomenita umflătură va trebui să se mute în degete și de acolo în aer, am invitat prietenii să vadă fenomenul, căci altfel nimeni nu va crede în veracitatea lui. Capriciul împrejurărilor a vrut (natura își are ironiile ei) ca această trezire din beție (să spunem lucrurilor pe nume) să coincidă cu numirea mea ca supleant la Tribunalul din Tșurnuț Severin 3 (te culci beat și te scoli magistrat). Cum peste
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
Berlin, în sala Bechstein, sala favorită a maestrului Reisenauer. În fața unei săli destul de populate și în fața întregii prese berlineze am cântat în cea mai bună dispoziție și fiind primită în mod excepțional de călduros. După ultimul număr al programului: 3 capricii de Paganini-Liszt (între care și Campanela), publicul mi-a făcut adevărate ovațiuni, silindu-mă să cânt două bisuri în plus. Presa m-a primit excepțional de bine în frunte cu faimosulcritic berlinez Leopold Schmidt, care mi-a închinat rândurile cele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]