297 matches
-
Călinescu este nu numai un observator, ci și un moralist, în sensul unui clasicism epic remarcat la modelul său statornic, Balzac. Reflecțiile moralistului se traduc, epic, în desenul portretistic și în tipologia personajelor privite hiperbolic, prin deformare și prin enorm caracterologic. Caricatura și hiperbola se asociază într-o strategie epică remarcabil prevăzută de scriitor, care desfigurează sau amplifică voit pentru a surprinde, a extrage și determina semnificații, carențe și date morale. Portretele, în special ale lui Hagienuș (vezi cap. XI, un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
recomande a medita "a posteriori" la structura unor "romane solide și universale", cum se impun, în primul rând, acelea ale lui Balzac, în care "documentul istoric" s-a prefăcut magistral în "document fictiv", căpătând o "înaltă semnificație umană" prin viziunea caracterologică fundamentală, reflectată de tipologia personajelor. Susținând că "subiecte de roman nu sunt decât puține" și că "lista acestora poate să fie întocmită dinainte", G. Călinescu își exemplifică punctul de vedere, dând în concluzie un breviar tematic concentrat în șase puncte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gazetar având "despre realitate o noțiune sinonimă cu contingența". Ca remediu pentru o asemenea stare de lucruri, într-o literatură în care găsea că "se face prea multă sociologie și istorie", el propune soluția orientării romanului nostru "spre o psihologie caracterologică și spre umanitatea canonică"... Dinu PILLAT, Itinerarii istorico-literare, București, Ed. Minerva, 1978, p. 280-281. În Bietul Ioanide (1953), complexiunea lui Pomponescu, față de toate celelalte personaje ale romanului, vine din antipatia creator disimulată a aceluiași autor pentru eroul său. La fel de firave
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
caracteristici, precum orientarea spre muncă sau potențialul managerial. Chestionarul Schemelor Cognitive Dezadaptative Young (forma scurtă) Young precizează că schemele cognitive dezadaptative, se dezvoltă primar ca rezultat al experiențelor traumatizante din copilărie, și stau la baza explicării tulburărilor de personalitate, problemelor caracterologice și tulburărilor cronice corespunzătoare Axei 1 a DSM IV, alături de menținerea acestora prin distorsiuni în prelucrarea informației, evitarea activării schemelor prin strategii de compensare a schemelor cognitive. (Young, 1999)52. Chestionarul Young pentru scheme YCSQ este un autoregistru care evaluează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de mentalitate sunt cu multă acuratețe și acribie respectate. Coerența este o operă de o disciplină internă perfectă, nici un personaj nu se dezvoltă de capul lui, ci exact pe schema ecuației narative și teatrale prevăzută de autor, mai mult, verosimilitatea caracterologică și de mentalitate ia locul celei a realității materiale, pentru că într-o piesă de teatru totul nu-i decât o punere în scenă. De aceea spațiul narativ al multor piese este chiar o piesă de teatru. Deci o virtualitate. Imposibilitatea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fac parte din fruntea ierarhiei sociale, dar care sunt numeroși și cărora, din această pricină, le și era destinat acest tip de literatură. Suferind, ca în orice epocă istorică, de maladia realismului, și parodia antică va "oglindi" moravurile și înclinațiile caracterologice ale castelor sociale inferioare. Ia astfel naștere un tip specific de parodie, mai puțin discutată, pe care unii cercetători o numesc parodia moravurilor unei societăți. Așa de pildă, în romanul Satyricon al lui Petronius, centrul spațial de greutate, locul unde
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
liber din ziua când și-a dat obștescul sfârșit acela care adeverise vorba din bătrâni cum că trebuie să te naști fie rege, fie idiot". Seneca își judecă personajul nedându-i nici o șansă de apărare; în plus, îi fixează limitele caracterologice din care acesta nu va găsi nici o posibilitate de evadare. Vedem deci "la lucru" o iscusită parodiere a stilului istoriografic, aluziile la măștile obiectivității de care mai toți istoricii uzează în scrierile lor făcând, apoi, deliciul cititorilor: "Însă, dacă îmi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în limbaj senecan, tot atât de greu ca și orologiile -, a istoricilor cărora le vine imposibil să-și respecte statutul de observatori imparțiali ai prezentului ori a poeților când neînțeleși, când "venali" slujitori ai regimurilor politice. Apoi, spre zona burlescului situațional și caracterologic, întrucât coborârea din Olimp în Infern a lui Claudius echivalează, în plan simbolic, cu pedepsirea lui prin detronarea din condiția de împărat în cea de sclav al unui libert și chiar a grotescului evidențiat printr-un limbaj obscen. Eugen Cizek
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Eumolpus, adresat virtualilor moștenitori. E lesne de remarcat ce anume parodiază Petronius în această a doua parte a romanului său. În primul rând, parodia romanului de dragoste idilic, în care cuplul era întotdeauna format din tineri cu însușiri fizice și caracterologice deosebite, inocenți și dispuși să lupte până la capăt pentru iubirea lor. Fata, a cărei frumusețe se apropia de modelul venusian, și băiatul, înzestrat cu însușirile lui Apollo, sunt înlocuiți de cuplul Encolpius Giton, supus mereu la încercare prin includerea în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
privire"...). Din păcate, Boiardo lasă poemul neterminat, dar geniul renascentist al lui Ariosto îi va găsi o rezolvare încă și mai savuroasă, cu implicații de lungă durată în diacronia literaturii. În împletirea dintre faceție și poemul eroi-comic originează și linia caracterologică din romanul picaresc. Inversarea de roluri contextuală (sluga e mai inteligentă decât stăpânul) oferă premisele parodiilor desfășurate pe spațiile largi, cum sunt romanele sau poemele eroi-comice. Interesantă, din acest punct de vedere, ar fi studierea evoluției picarului în romanul francez
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sângele fierbinte latin și mai noua șmechereală flegmatico-manelistică, importată din Balcani, care a creat un hibrid, destul de ciudat, pe care mulți străini nu îl înțeleg, deși ne vizitează de ani de zile și de fiecare dată, observă cu surprindere trăsături caracterologice noi. Ajung să cred uneori, că nici noi nu ne mai înțelegem pe noi înșine, primul motiv pentru această lipsă de auto- cunoaștere, fiind o derutantă și cronică lipsă de memorie a lucrurilor importante din viața noastră socială la nivel
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și nivelul de aspirație creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice și morale, indolența, subestimarea greșelilor comise etc., — ne face să înțelegem
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
formă externă de manifestare a unui complex de „factori interni” care se află într-o unitate indisolubilă: reprezentări și noțiuni morale, convingeri și sentimente morale, obișnuințe de conduită morală și trăsături (pozitive sau negative) de caracter. În cazul persoanelor imature caracterologic nu a fost realizat tocmai această legătură (unitate strânsă) între componentele menționate; în consecință, conduita persoanelor respective nu mai este corect orientată prin reprezentări și noțiuni morale, nu mai este motivată internă prin convingeri și sentimente morale, nu se mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
știu, de pildă, că asigurarea calității învățării, a disciplinei școlare, sunt îndatoriri școlare, totuși elevii respectivi nu simt îndemnul moral, pornit din interior, de a respecta aceste cerințe, de a le transforma în fapte de conduită. Tipic pentru persoanele imature caracterologic este și situația de a accepta formal exigențele morale, fără a trăi acele stări emotive care exprimă acordul față de cerințele respective. Dacă omul respectă normele doar de teama urmărilor, și nu pe temeiul motivelor interne de natură morală, faptele și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
convingeri personale: în acest caz, ceea ce omul simte va fi în acord cu ceea ce face; el va acționa nu din constrângere externă, ci din conștiința datoriei, ca expresie subiectivă a cerințelor morale obiective. În sfârșit, un alt semn al „imaturității caracterologice” este reprezentat de acele situații în care persoana, deși cunoaște cerințele propriei sale activități (ex. cele școlare), este convinsă de necesitatea îndeplinirii lor, nu le urmează totuși, deoarece nu și-a dezvoltat obișnuințe de conduită morală, precum și trăsături pozitive de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
operă și autor. Aceasta având în vedere cazuri diverse reductibile la două tipuri: când autorul își adumbrește opera prin faima lui ca om și când opera îl înghite pe autor. Astăzi accentul în dezbatere este pe autor, pe datele sale caracterologice și comportamentale, ceea ce a căpătat numele de biografism. Dar ca să ne spunem succint părerea despre aceasta, putem imagina un exercițiu și anume: opera X fără autor și "autorul" X fără operă, de unde rezultă că opera îl recomandă pe autor și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înțeleasă ca o constelație a nodurilor unui covor prin galeria conflictelor și personajelor din piesele lui Shakespeare, Cehov și Caragiale. Sau ca o rețea cu înfățișarea pânzei de păianjen. Personajele și conflictele aruncându-și umbrele unele spre altele, ca liante caracterologice. De exemplu, regizorul exercită itinerarii ale personajelor shakespeariene dintr-o piesă în alta, în baza identificării unor analogii caracterologice și de conduită, din care rezultă întregul operei lui Shakespeare. Precizez că aici avem în vedere raportul dintre parte și întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Caragiale. Sau ca o rețea cu înfățișarea pânzei de păianjen. Personajele și conflictele aruncându-și umbrele unele spre altele, ca liante caracterologice. De exemplu, regizorul exercită itinerarii ale personajelor shakespeariene dintr-o piesă în alta, în baza identificării unor analogii caracterologice și de conduită, din care rezultă întregul operei lui Shakespeare. Precizez că aici avem în vedere raportul dintre parte și întreg, partea dând seama de întreg și întregul de parte, după principiile "pars pro toto, toto pro pars". Densitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu expresia "ars combinatoria", de exemplu spectacolul radiofonic Un duel în ziua nunții, inspirat din scrierile lui A.P. Cehov, realizat și difuzat de Radio România Cultural, precum și Disertația doctorală a actorului Sorin Leoveanu, căruia i-a sugerat corespondența de structură caracterologică și de situație între Hamlet și Lopahin, construite pe funcția creativă a raționamentului prin analogie. În integralitatea om-artist, la care am făcut câteva referiri, Alexa se înfățișează ca exponent al unei generații de regizori talentați, voci distincte în peisajul teatral
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Nu doar "aerul timpului" transpare din încremenirea arhitecturii, din mobilitatea vizuală a detaliilor sau monumentalitatea frustă a unei clădiri. Nu mai puțin ancore temporale, revelatoare ale epocii care se exprimă printr-un stil, reflexele "spațiale" ale existenței -în-timp poartă "semnătura" caracterologică a subiectului. În sens poetic, spațiul locuit este hieroglifa persoanei, expresie materială și totodată simbolică a unei naturi umane. Cînd se confundă cu blazonul familiei, expresie a ridicării pe scara socială, casa este și obiect al expunerii, al expozițiunii, etalare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
criticului în raport cu "lumea de hîrtie" implică o atenție scormonitoare și revelarea specificului discursului pe care-l are ...sub ochi. În Impresii asupra literaturii spaniole, 1965, Călinescu privește și tablourile, nu doar textele. Semnificația se degajă vizual, iar, pe urma ei, caracterologic. Nu toate picturile sînt însă cu adevărat "transparente" în privința sensului decripției: "Este obicei în lumea continentală a se lua drept trăsătură de evanghelie plastica descriptivă a lui El Greco. Însă acesta denaturează tipul uman spaniol, dîndu-i aspecte de demență bizantină. Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
bine pe Otilia: "A fost o fată delicioasă. Dar ciudată. Pentru mine e o enigmă". Tehnica detaliului este o modalitate epică de încadrare a acțiunii în timp și spațiu, crează atmosfera în care se vor derula destinele personajelor, are implicații caracterologice. Detaliul este folosit pentru descrierea fizionomiei personajelor, a îmbrăcămintei, gesturilor, ajută la conturarea personajului sub aspect fizic și moral. În Enigma Otiliei sunt elemente romantice și elemente clasice. Elemente romantice: folosirea antitezei în caracterizarea unor personaje (Moș Costache și Pascalopol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nebunie. Urmărind stările de conștiință și de comportament, În vreme de război este o proză psihologică de factură naturalistă, care folosește monologul interior, stilul indirect liber, dialoguri sugestive. Stavrache este personajul principal, multidimensional, dinamic; acestuia i se face un portret caracterologic minuțios, fiind prezentat la început ca un om "foarte mulțumit; om cu dare de mână, cu han la drum". Având mereu senzații de incertitudine în privința dispariției fratelui său, hangiul trăiește o mare dramă, cu halucinații și închipuiri, acumulează tensiuni și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
superioară soțului ei ca putere de înțelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se înscrie în portretul clasic al mamei, ca o ființa autoritară, dar și cu tact pedagogic, mânuind cu abilitate răsplata și pedeapsa. Absența portretului fizic concentrează atenția spre cel caracterologic. Creangă o evocă mai întâi ca pe o ființă cu daruri fantastice: „Cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
notar conștiincios al propriei biografii, ci se întoarce la jurnal numai în fazele de criză."17 Pentru autor, jurnalul devine o formă de remisiune a propriilor stări nevrotice. Și nu numai atât. Ele capătă o stranie luminozitate fosforescentă la nivel caracterologic, mai ales în ceea ce-l privește pe Ladima. În 1928, scriitorul nu consemnează nimic în Note zilnice dar, ceva mai înainte, ține să precizeze că acesta va fi cu certitudine anul sinuciderii sale: "De altminteri, convingerea mea intimă e că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]