477 matches
-
noi, Baudrillard schimbă paradigma, marcând, ca fundamentalist înrăit al postmodernismului, un pas decisiv în răsturnarea sistemului axiologic anterior. Omul-Obiect este violat constant de Baudrillard în sâmburele său stins de spiritualitate, devenind o ființă-corp fără profunditate, fără de ea însăși, o simplă carceră a dorințelor de tip material. La Baudillard, Omul-Obiect nu se poate salva pe el însuși de el însuși, practic, prin nimic de la invazia exteriorului societății de consum și a lumii obiectelor, pentru că el, aflânde-se continuu în căutarea nu prea bine
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
anilor 1948 - 1955, când părintele Nicolae a stat ascuns de securitate pentru o condamnare în lipsă la 20 de ani de închisoare. A fost descoperit în anul 1955, iar ceea ce a urmat nu poate fi decodificat decât în termeni de carceră grea, suferință, lipsuri la Timișoara, Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955 - 1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
de dobitoci! Ne-am uitat unul la altul. În acest moment, ca o lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă sufletul meu. Mâna Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!” (Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
dacă dorim să ni-l apropiem artistic deopotrivă prin contemplare și reflecție (vezi pe http://constantinpopaart.wordpress.com/conditia-umana/ ). Ce altceva putem atinge decât „natura umană”, supusă constrângerilor bio-psiho-socio-culturale, căci determinismul pare înțeles, mai întâi de toate, ca o enormă carceră în care nu putem fi „liberi” decât prin conștiință. Poate acesta este și sensul spațiului gol, pur, neatins de culoare, din ultimele tablouri, un locus amoenus în care conștiința poate poposi și se poate izbăvi meditativ. Dan CARAGEA București-Madrid Martie
CONSTANTIN POPA – UN PICTOR ÎNTRE MADRID ŞI BUCUREŞTI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345352_a_346681]
-
moment foarte frumos pentru noi. În noaptea Paștelui și în ziua de Sfintele Paști, ne dădeau varză acră cu apă, că așa erau foarte cinici, doreau să-și bată joc de noi și de credința noastră. Când te băga la carceră vreo trei zile pentru că ai cântat vreo colindă, te simțeai fericit. Momentele acestea frumoase noi nu le-am mai avut în libertate. Desigur că în închisoare au fost fel de fel de oameni. Cine a fost bun afară, înainte, a
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
a vărsat lacrimi, n-a implorat, n-a plâns, nu s-a lamentat, pentru a fi absolvită de crima comisă. Încrederea i-a fost în lege și-n forța justiției în care și-a lăsat destinul. Din prima zi de carceră a înțeles. Acolo, drepturile îi sunt călcate în picioare, acolo, frumusețea nu are ce căuta. Așa a lepădat orice semn din trup, din gânduri, din voce, din scris, din priviri, din vise. Astăzi i-a venit rândul să înfrunte Qisas
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
a caracterizat pentru o bună perioadă de timp aplicarea pedepsei. La jumătatea secolului al XIX-lea dominația asupra corpului nu a dispărut în totalitate, unele pedepse precum munca silnică sau închisoarea fiind completate de raționalizarea alimentelor, privațiuni sexuale, loviri sau carceră, semn că pedeapsa se disociază greu de adaosul de durere fizică 71. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, curentul umanitar dictează profunde transformări în sfera dreptului penal. Ideile promovate în această epocă de mari filosofi precum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sunt relative în funcție de loc și timp. Ceea ce este considerat astăzi ca o reacție represivă poate fi perceput într-un mod diferit într-un alt loc și alt moment. Astăzi, completa izolare a unui infractor este privită ca o pedeapsă extremă (carcera), însă în 1800 izolarea era văzută ca un mijloc de reabilitare și o modalitate prin care infractorul regreta fapta sa și se împăca cu Dumnezeu. Trebuie accentuat că, în zilele noastre, rar auzim pe cineva susținând că sancțiunile penale trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
relatează povestea tristă a celor întâmplate (Un ignoto, tre lune or saranno). Massimiliano fusese considerat mort în timp ce el se află numai în stare de leșin. Francesco l-a descoperit că este încă în viață și l-a aruncat în această carcera subterană: “Aruncă-l pe bătrân acolo; a trait prea mult“. Massimiliano mai adaugă și că în zadar s-a rugat și l-a implorat pe Francesco să aibă milă. Acesta însă a încuiat ușile și l-a abandonat. Carlo își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bandiți și nici el nu se consideră mai bun. Amintirile legate de dragostea pentru Amalia îl chinuiesc. Aria Un ignoto tre lune or saranno din actul III, scena 2 Rezumat : După întoarcerea din exil Carlo își găsește tatăl închis întro carcera subterană a unui castel abandonat. Îl întreabă cine l-a închis acolo și Massimilano îi povestește cum Francesco l-a închis și l-a lăsat să moară de foame. Aria Pareami che sorto da lăuto convito din actul IV, scena
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se va întoarce și părăsește încăperea. Actul ÎI Tabloul 1. O cameră din harem. Gulnara, sclava favorită a Pasei Seid, tânjește după libertatea pierdută și își exprimă ură pe care o nutrește în secret pentru Pasă Seid ( Vola talor dal carcere.... Ah conforto è sol la speme ). Sosește un emisar care îi comunica că Pasă Seid dorește să o aibă alături pe timpul festivităților din cursul nopții. Gulnara accepta, dar insistă ca să fie însoțită de servitoarele ei. În final ea își exprimă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se află concentrată flotă musulmană . Romanța Non șo le tetre immagini - din actul I, scena 2 Rezumat : Medora așteaptă întoarcerea lui Corrado și pentru a și alunga tristețea cântă despre sentimentele sale acompaniindu-se de harpa. Cavatina Vola talor dal carcere din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Deși foarte bine tratată în palatul Pasei Seid, Gulnara nu este liberă să-l părăsească. Ea își dorește să evedeze din palatul acestui om pe care il urăște și să găsească o dragoste adevărată
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Pasei Seid, Gulnara nu este liberă să-l părăsească. Ea își dorește să evedeze din palatul acestui om pe care il urăște și să găsească o dragoste adevărată. Cabaletta Ah conforto è sol la speme la aria Vola talor dal carcere Rezumat : După ce este invitată de Pasă Seid să participe la festivități, Gulnara își reafirmă speranța că Dumnezeu îi va oferi o dragoste adevărată. Aria Salve, Allah! tutta quanta la terra din actul ÎI, scena 2 Rezumat : Pasă Seid prezidează o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
i zic grecii Kalojoannes) se scuză pur și simplu zicând că, chiar cu cea mai mare bunăvoință din parte-și, nu-l mai poate pune-n libertate, de vreme ce-l ajunsese-n temniță soarta tuturor muritorilor (quia debitum carnis exsolverat, cum carcere teneretur). Un an și patru luni trecuseră deci de la prinderea lui Balduin până ce latinii aflară cu siguranță moartea lui și abia după asta-l proclamară pe Enric împărat, încoronîndu-l. {EminescuOpXIV 108} Ioannițiu e învins. Moartea lui. Daca grecii din Tracia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Streinu, Pagini, II, 140-143; Piru, Panorama, 173-176; Cioculescu, Aspecte, 249-255; Grigurcu, Teritoriu, 93-98; Caraion, Duelul, 73-77; Munteanu, Opera, 117-121; Constantin, A doua carte, 118-121; Cristea, Un an, 75-77; Mircea Zaciu, „Revenirea mea în viața literară a fost o trecere din carcera tăcerii în groapa cu lei” (dialog cu Alexandru Lungu), F, 1991, 10, 11; Ion Cristofor, Poetul „neliniștilor limpezi”, TR, 1991, 50; Gheorghe Grigurcu, O corabie a poeziei, CNT, 1992, 8; Gheorghe Grigurcu în dialog cu Alexandru Lungu, RL, 1994, 16
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
Cordoș: În logica unui regim totalitar, totul devine ideologic. Corin Braga: Dar, Sanda, este pentru tine vreo diferență de grad, de treaptă, Între scriitorul care scrie ca să supraviețuiască (nu luăm neapărat cazuri extreme, ca al Lenei Constante, care, În izolarea carcerei, găsește În poezie sau În teatru o modalitate de reorganizare a memoriei și chiar a conștiinței și a verbalului), ca să-și mențină buna funcționare a aparatului său etic, a conștiinței sale, a memoriei sale colective și individuale, a versiunii sale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Gheorghiu-Dej. Curând însă are loc o reorientare, o „dezbrobodire”, o dezertare din rândul soldaților partidului. Scrie mult, dar nu publică nimic, se manifestă doar în cenacluri literare, uimind cu poemele fățiș anticomuniste, incluse mai târziu în volume precum Coșmarurile din carcera comună (1992). Versurile în care poetul caută supremul adevăr ajung să ocupe tot mai mult loc în preocupările lui. Producția aceasta va fi adunată în Revelații sacre (I-II, 2001-2003), cu texte de meditație religioasă, pe care S. le denumește
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
ori, în fine, disponibilitatea umoristică, epigramatică din Imaginara paranghelie (2002). SCRIERI: Baladă pe rug, București, 1971; Motive istorice, București, 1973; Cercul perfect, București, 1979; Ștefăniță-Luminiță, București, 1981; Arborele de sânge, București 1986; Cartea cu ferestrele deschise, București, 1988; Coșmarurile din carcera comună, București, 1992; Dragoste la vârsta întâi, București, 1994; Revelații sacre, vol. I, București, 2001, vol. II, pref. Pan M. Vizirescu, Bacău, 2003; Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 2001; Imaginara paranghelie, Târgu
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
Noua, București, 1979; Mâinile uitate pe cer, București, 1983; Anatomia melancoliei, București, 1991; Fratele meu, vol. I, pref. Eugen Negrici, postfață Lidia Vianu, București, 2000, vol. II: Lupta cu Îngerul, pref. Eugen Negrici, postfață Daniel Cristea-Enache, București, 2002, vol.III: Carcere, pref. Lidia Vianu, București, 2003; În Crângul Alexandra, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2001; Tânăra Circe, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Cercuri la Elsinore”, ARG, 1972, 7; Ciobanu, Critica, 124-129; Laurențiu Ulici, Poeți
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
el acum.” Unghiile sunt inutila armă de luptă împotriva spațiului-carceră, ele cresc și trec prin pereții vecinului, care nu este însă decât celălalt, dublul. Totul se învârtește în cerc, precum în halucinantul poem Nănești, camera, blocul, casa sunt pe rând carceră, corabie a nebunilor, bâlci derizoriu, sicriu, arcă pândită de distrugere și ambiguu destinată salvării. Orașul, alt loc al geometriei morții, este împărțit în două de un râu: pe un mal așteaptă eul, pe celălalt mal așteaptă celălalt; când podul care
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
grupul lui aveau destul de des conflicte cu alți elevi, din cauza atitudinii lor provocatoare. După o astfel de înfruntare, ei i-au raportat lui Burada că au fost agresați și i-au prezentat o listă cu cei care trebuiau băgați la carceră. Nu este greu de înțeles de ce erau prost văzuți. Andreica amintește o scenă în care Ion Stoian a fost lovit cu pumnul de către un elev care „culesese” un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de către un elev care „culesese” un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul, Iustin Sava, l-a lovit pe Stoian pentru că acesta îl amenințase că îl va raporta ofițerului politic. El a primit pedeapsă la carceră șapte zile, din care a executat doar trei3. Pe 7 noiembrie 1949 s-a aniversat revoluția bolșevică printr-un mic discurs al directorului și o paradă ridicolă, pe care elevii au persiflat-o. După o nouă inspecție în toamna lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
evadeze, însă doar primul dintre ei a reușit. Deținuții din închisoare au fost scoși în curte și bătuți, iar moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost bătut de director, anchetat la Ploiești, ținut la carceră timp de șapte zile, după care s-a întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa de evadare. Regimul de bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când toți cei care nu aveau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
primi corespondență pe un termen de până la un an, retragerea dreptului de a primi colete pe un termen de 3 luni, deținerea celulară și pierderea dreptului de a ieși la muncă pe un termen de până la 3 luni, reținerea În carceră pe un termen de până la 15 zile, mutarea Într-un alt penitenciar sau colonie cu regim mai sever, pierderea dreptului de a primi remunerație pentru zilele muncite), ceea ce au făcut În fapt tipurile umane recrutate după modelul descris anterior poate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]