509 matches
-
căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia Indreica Demian, Rugă din celula neagră a Ciucului) - colindul (Radu Gyr, A venit și-aici Crăciunul, Traian Dorz, Minunată-i Noaptea Sfântă). O revelație a creației poetice carcerale o constituie versurile lui Costache Oprișan (Cărțile spiritului). Limbajul și planul ideatic care pot fi întâlnite în poezia lui Oprișan trădează formația sa filosofică. Trimiterile la figurile marcante ale filosofiei, din antichitate și până la Marx, populează textul său poetic și
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
care o considerăm esențială a liricii de detenție și anume: dacă poezia, în genere, se pretează cel mai bine la decontextualizarea spațio-temporală a momentului creator, prin aceasta ea îmbogățindu-se cu înțelesuri noi și ca atare sporindu-și strălucirea, poezia carcerală, și mai ales cea a închisorilor și lagărelor comuniste, nu poate fi pe deplin înțeleasă decât aplicându-i-se această contextualizare. Incapabil de creație, comunismul a distrus fără să poată pune nimic în schimb și, în urma acestei constatări a cărei
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
fără rugăciune, fără milă și dragoste față de celălalt, fără efortul permanent de a intra în legătură cu Dumnezeu, omul supus experienței comuniste și, îndeosebi, celei din închisoarea comunistă, riscă să se dezintegreze ca persoană umană. A vorbi despre dimnsiunea spirituală a universului carceral al României comuniste este o necesitate morală. Mărturisitorii, martirii și mucenicii temnițelor comuniste trebuie să funționeze pentru noi, cei de astăzi ca modele, ca repere morale, în caz contrar cunoșterea experienței lor ar rămâne doar la nivel rațional și atât
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
el are parte de cel mai important conflict al narațiunii: este în stare de iubire în cel mai înalt grad al ei, de iubirea de vrăjmaș? Altfel spus, judecând ansamblul și mai puțin părțile, cartea este revelatoare, șocantă prin experiențele carcerale, descrise în amănunt pe alocuri, și are în ea acea sămânță a lucrului curat și bun, care, odată sădit, lucrează. “Vorbind despre ură, Sfanțul Marcu Ascetul spunea, bunăoară, ca această boală îi cuprinde mai cu seamă pe cei stăpâniți de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și forma se modifică. începe să se renunțe la metodele greoaie ale exprimării scolastice. Răsfoirea Expunerii în rezumat a teologiei a lui Toma d’Aquino permite oricui să constate în ce măsură curgerea lină a gândirii fluide poate fi stânjenită de arhitectura carcerală a expozeului: aceasta îngreunează, încetinește inteligența, apasă asupra ei; ea este încorsetată în întrebări, articole, obiecții, refutații, răspunsuri, soluții; fiecare dezvoltare a ei este îngrădită de o logică în trei timpi; sunt citate abundent autoritățile - Biblia, Aristotel - pentru a justifica
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
românesc, Însă la noi epocile de spaimă predominau În istorie, Încît Emil Cioran se Întreba dacă „viața inspiră mai multă spaimă decît moartea”. Pe de altă parte, după 1990, au apărut tot mai multe cărți și studii dezvăluind cutremurătoare experiențe carcerale, o semnificativă rezistență armată În munți, iar, după 1964, un curent disident În rîndul intelectualității și un protest preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, Într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă de un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
proza editate postum constituie o adevărată surpriză. Literatura „ascunsă” modifică imaginea scriitorului M. Bunăoară, romanul Nemuritorul în solitudine și durerea (1995), conceput între 1961 și 1964, este „un gen original de antiroman” (Romul Munteanu), în care tema detenției, a experienței carcerale se înscrie într-o dimensiune metafizică și fabuloasă, elocventă estetic. Este o triplă proiecție, cristalizată în trei secvențe - Sisif uitând, Pod la Drobeta și Nemuritorul în solitudine și durerea. Tot ca antiroman este construită și altă scriere, Cărămida cu mâner
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
1991, 42; Mircea Handoca, Mircea Eliade - fascist, legionar, antisemit?, JL, 1992, 13-14; George, Sfârșitul, IV, 300-304; Alexandru Vlad, Amurgul clovnilor, VTRA, 1993, 4; Ștefan Borbély, Artistul și dictatorul. Trei trepte pentru un dezacord admirativ, APF, 1993, 9; Liviu Petrescu, Univers carceral, ST, 1994, 1-2; Simuț, Incursiuni, 164-167; Negoițescu, Scriitori contemporani, 254-256; Papahagi, Interpretări, 125-128; Marco Cugno, Norman Manea rătăcitorul, APF, 1995, 3-4; Virgil Nemoianu, Profil Norman Manea, ST, 1996, 7-8; Matei Călinescu, „Plicul negru”, ST, 1996, 7-8; Ruxandra Cesereanu, Amintiri despre
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
din sticlă, arborii de sticlă, caleidoscopul), spațiile de taină (zăvoare, chei, peceți secrete), spectacolul fascinant oferit de mare, așteptarea, alibiul, ludicul ca fapt misterios, imaginile uzurii (batrânul), autoreflexivitatea (privirile în oglindă, confruntarea cu diferite euri, precum seara sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru detaliu, metalele (mercur, plumb, cositor), umbra, simbolurile cristice, inversarea, timpul și spațiul, masca, iedera, corporalitatea, Domnul Ioachim și Domnișoara Elvira ș.a. Poetul folosește un ton polemic, refuzând „colecția de
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
târau „cu toții lanțurile pe ciment într-un zgomot de șenile de tanc”). Dispunând de o scriitură austeră, cartea spune că I. nu a vrut să „facă literatură” din amintirile sale copleșitoare, dar că dispune de atâta vigoare în reconstituirea universului carceral, în descrierea coșmarului trăit, încât valoarea memoriilor, de o mare forță expresivă, nu e doar una documentară. SCRIERI: Închisoarea noastră cea de toate zilele, I-V, București, 1991-1997; ed. I-II, București, 1999-2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Amintiri din închisorile
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
se va finaliza în 1943 cu revitalizarea sa, iar Uniunea Sovietică și marxismul într-o nouă eră, aceea a stalinismului. În locul lui Tihon a fost numit ca patriarh Serghei care a dorit să continue linia de neutralitate, însă după experiența carcerală din decembrie 1926-martie 1927, acesta și-a modificat atitudinea: „Dorim să fim ortodocși, dar în același timp să recunoaștem Uniunea Sovietică drept patria noastră. Bucuriile, succesele și eșecurile ei sunt și ale noastre. Fiecare lovitură dată Uniunii Sovietice... o interpretăm
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Interne, din închisoarea Uranus, mai târziu „reeducarea” din zarca Aiudului. La Uranus ratează o tentativă de sinucidere prin saltul în gol de pe acoperișul închisorii și, după luni de comă, rearticulat cu verigi de metal, este redat, în cârje, calvarului carceral. Va fi eliberat în 1964, când ultimii deținuți politici sunt grațiați. În anii următori scrie proză mai ales „pentru sertar”, între care romanul autobiografic Drumul crucii, al cărui manuscris izbutește să îl trimită peste graniță, și traduce, împreună cu Ileana Mălăncioiu
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de tulburări psihice se caracterizează prin următoarele (A. Porot): survin, de regulă, la delincvenții primari; apar imediat sau la scurt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de tulburări psihice se caracterizează prin următoarele (A. Porot): survin, de regulă, la delincvenții primari; apar imediat sau la scurt timp după
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
educație preventivă, asigurarea unei securități existențiale de bază, acordarea unui suport material și social pozitiv și protector, evitarea expunerii la situațiile de risc, servicii medicale de urgență. 6. Psihoigiena persoanelor din penitenciare Persoanele internate în penitenciare suferă sub influența mediului carceral importante și variate schimbări de factură emoțională, comportamentală, de comunicare, cu implicații asupra personalității lor. Acestea se datorează următorilor factori: - izolarea de mediul familial, social, profesional; - impunerea unor restricții disciplinare; - pierderea libertății de mișcare și acțiune individuală; - dependența și ascultarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
datorează următorilor factori: - izolarea de mediul familial, social, profesional; - impunerea unor restricții disciplinare; - pierderea libertății de mișcare și acțiune individuală; - dependența și ascultarea față de personalul de supraveghere; - igiena deficitară; - subnutriția; - îngustarea comunicării; - pierderea statutului social. În aceste situații apar „reacții carcerale” de un mare polimorfism, ca efect al stresului la care sunt supuși deținuții (arestare, anchete, procese, sentințe de condamnare, izolarea de familie și societate, diferite interdicții etc.). Nu există încă o clasificare unitar acceptată de către specialiști a „reacțiilor carcerale”. După
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții carcerale” de un mare polimorfism, ca efect al stresului la care sunt supuși deținuții (arestare, anchete, procese, sentințe de condamnare, izolarea de familie și societate, diferite interdicții etc.). Nu există încă o clasificare unitar acceptată de către specialiști a „reacțiilor carcerale”. După A. Langelüddecke și P.H. Bresser, se pot distinge următoarele tipuri de tulburări psihice: - reacții dominante de panică; - reacții paranoide; - stări de agresivitate și querulență; - depresii; - suicid și automutilări; - reacții de simulare; - stări de agitație psihomotorie. În afara celor mai sus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de agitație psihomotorie. În afara celor mai sus enumerate, mai pot apărea manifestări de tip protestatar, în scopul obținerii unor „beneficii”, cum ar fi: automutilările, greva foamei, refuzul de a se supune regulamentelor, tentativele de evadare etc. Reacțiile patologice sau psihozele carcerale recunosc drept cauză factorii de risc morbigenetic generați de situația de claustrare penitenciară. Rolul terapeutic și cel psihoprofilactic ale psihiatrului și psihologului sunt foarte importante. Se vor urmări, în primul rând, ameliorarea condițiilor stresante de detenție, evitarea situațiilor conflictuale, se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lagărele de concentrare. Credem că se exagerează și că nu se face nici o distincție, nu se observă nuanțele, întrucât spitalul de psihiatrie este în primul rând o „instituție terapeutică”, având un caracter și o organizare medicale și nu un regim carceral. Bolnavii psihic internați nu sunt supuși unui regim de penitenciar, ci unui regim medical de tratament sub supraveghere. Cu toate acestea, faptele de mai sus nu pot fi neglijate, ele confirmând apariția unor tulburări specifice legate de internarea în spitalul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medical terapeutic, spitalul de psihiatrie este considerat o „instituție totalitară”, fiind „însărcinat să reprime tulburările de conduită ale bolnavilor” (P. Sivadon). Orice internare într-un spital de psihiatrie este resimțită de bolnav ca o privare de libertate, ca o claustrare carcerală. În al doilea rând, ea este percepută ca o degradare morală și socială. În al treilea rând, ca o „separare”, o scoatere din lume. Toate acestea vor antrena după ele un întreg cortegiu de manifestări clinico-psihiatrice și social-morale, resimțite direct
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
solidare, omenoase. Îi este dor de coana Ioana și de baba Leana și de Verona, care plângeau când celelalte deținute cântau O, ce veste minunată. Ca N. Steinhardt, V. descoperă în cele din urmă un sens religios în experiența sa carcerală: Dumnezeu a vrut să-i pună credința la încercare. Trebuie spus că este vorba de o încercare dincolo de capătul răbdării. Femeia credincioasă se simte pustiită pe dinăuntru și părăsită de Dumnezeu. Se îndoiește în credința ei și reproșează divinității chiar
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Motto : Lumea Închisorii este o lume dură, câteodată necruțătoare. O finalitate a acestui loc ar trebui să o constituie acele măsuri de umanizare a vieții carcerale care, departe de a Înlătura riscurile vin În sprijinul resocializării deținuților, contribuind la schimbarea mentalității și a climatului necesar respectării drepturilor omului. Perceput ca ,,specie care se plânge”, deținutul apare Încă pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată, ce combină Într-
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
participativă) Întrucât observatorul s-a integrat Într-un anumit grad Între normele impuse de mediul existent, luând parte la activitățile compartimentului de educație și asistență; am respectat regulile acestui tip de observație (am respectat normele de existență cerute de mediul carceral și nu mi-am expus opiniile personale); nu am forțat prin nimic situațiile de observație În vederea obținerii datelor. Această cercetare și-a propus să scoată În evidență structura personalității delincventului tânăr cu modificările survenite În urma impactului cu mediul carceral și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]