402 matches
-
gene poate fi reglata de multiple molecule de miR, se presupune că miR acționează că o adevarată rețea, care influențează tipul de expresie al genei [173]. Prin aceste acțiuni miR este implicat într-o multitudine de procese biologice, inclusiv în carcinogeneza, în reglarea ciclului celular, diferențiere, apoptoza, angiogeneza, invazie și metastazare [174, 175]. În procesul de oncogeneza miR acționează în procesul de comunicare intercelulara, nu numai între celulele canceroase dar și între acestea și celulele normale, după un model paracrin, alături de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
242]. Protrombina anormală nu prezintă gamacarboxilarea la nivelul acidului aspartic din porțiunea N-terminală a protrombinei, iar produsul rezultat: PIVKA (Protein-Induced by Vitamin K Absence or antagonist ÎI) nu are acțiune biologică în procesul de coagulare. DPC are rol în carcinogeneza hepatică stimulând creșterea celulară și având rol în progresia CHC și în angiogeneza, proliferarea și migrarea celulelor endoteliale și expresia unor factori angiogeni: EGF-R, VEGF, MMP-2 [243]. Valoarea diagnostica Acceptând o valoarea prag de 40 mAU/ml (1 Au este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
se corelează de asemenea, cu supraviețuirea liberă de boală și globală reduse, fiind un marker prognostic valoros. Factorul hepatocitar de creștere (HGF) Este o citokină cu rol în regenerarea și protecția diferitelor țesuturi față de o paletă largă de agresiuni. În carcinogeneza hepatică HGF stimulează proliferarea celulară, prin acțiunea asupra receptorului c-Met kinază [271]. Creșterea nivelului seric al HGF se asociază cu tumorile de dimensiuni mari, tipul invaziv și prezența de metastaze intrahepatice [272]. Nivelul preoperator al HGF este un factor de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
metastaze intrahepatice [272]. Nivelul preoperator al HGF este un factor de prognostic nefavorabil privind supraviețuirea, iar persistentă să postoperatorie reprezintă un factor de predicție pentru recurenta și metastazare [273]. Factorii insulinici de creștere Factorii de creștere insulin-like au rol în carcinogeneza, acționând că factori mitogeni. În CHC, nivelul seric scăzut al IGF-1 se corelează cu o functie hepatică deteriorată, creșterea dimensiunilor tumorale și invazia vasculara [274]. În urmărirea longitudinala a pacienților cu ciroza virală C, scăderea nivelului IGF-1 are o sensibilitate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
clivaj al vitronectinei de către metaloproteinaza-2 [309]. O direcție promițătoare o reprezintă dezvoltarea tehnologiei pentru găsirea unor biomarkeri fosfoproteomici, care urmărește în principal, fosforilarea și defosforilarea componentelor caii MAPK (protein-kinaza mitogen activată), care intervine în procesul de dezvoltare și promovare a carcinogenezei hepatice [310]. GLICOPROTEOMICA O serie de studii au pus în evidență o modificare a fucozilării unui număr de proteine:hemopexina, alfa-acid glicoproteina, alfa1antichimotripsina, haptoglobina, în speranța identificării unei „noi generații” de glicomarkeri în CHC [311]. METABOLOMICA Reprezintă o direcție relativ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
de timp [313]. O creștere a nivelului seric al acizilor biliari conjugați se consemnează în CHC stadiul I, concentrația scăzând apoi progresiv de la stadiul ÎI la stadiul IV, datorită probabil unei „disrupții” acute a funcțiilor hepatice în stadiile precoce ale carcinogenezei [313]. Este prezentă de asemenea, uneori, o creștere izolată a nivelului acidului taurocolic [314]. Modificările metabolismului lipidic constau într-o scădere progresivă a oleamidei din stadiul I spre stadiul IV, dar și o scădere a concentrațiilor acidului stearic, arahidonic, palmitic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
STK11/LKB1 (inactivare cuplată cu pierderea heterogozității) din sindromul PeutzJeghers este asociată cu creșterea riscului de cancer pancreatic [38]. Mutația a fost demonstrată și în 4-6% din cazurile de cancer pancreatic sporadic sugerând că mutația poate juca un rol în carcinogeneza acestei localizări. Riscul cumulativ de cancer pancreatic în cadrul acestui sindrom pe parcursul vieții poate ajunge și până la 36% (risc relativ 132) [39]. Sindromul melanoamelor multiple și a nevilor multipli atipici familiali (FAMMM) Cancerul pancreatic este al doilea cancer ca frecvență întâlnit
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
C (VHC) dar rezultatele sunt încă neconcludente [209,210] ca și pentru pacienții cu infecție cronică cu virusul hepatitic B (VHB) [205-208]. Antiinflamatoarele nesteroidinene (AINS) S-a sugerat un posibil efect inhibitor al aspirinei și al altor aniinflamatorii non-steroidiene asupra carcinogenezei pancreatice. Datele epidemiologice sunt discordante, în timp ce unele studii indică o scădere a ratei de cancer pancreatic în cazul pacienților cu consum cronic de aspirină și AINS [211-213], altele nu susțin aceste date [214-217]. În concluzie, putem afirma că în ciuda faptului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
gene, în acest caz efectul sinergic al celor două SNP. Enzimele de fază II Cuprind mai multe familii enzimatice, implicate în detoxifierea carcinogenilor:familia glutationtransferazelor;acetiltransferazele (NAT1 și NAT2);uridin 51-difosfoglucuronazil transferaza 1(UGT1 A7), care au rol potențial în carcinogeneza pancreatică [16-18]. Glutation S-transferazele (GST) Reprezintă o familie, care cuprinde mai multe gene, al căror produs enzimatic localizat în citozol este implicat în metabolizarea xenobioticelor, inclusiv a carcinogenilor derivați din tutun, care se detoxifică prin conjugarea cu glutation, devin hidrosolubile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
cu o creștere a riscului de CP pentru genotipurile ALDH2 Lys+, ADH1B His/His sau ADH1C Arg/Arg, dar nu și pentru genotipurile ALDH2 Glu/Glu sau ADH1B Arg [33]. GENE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA ANTIOXIDANTĂ Stresul oxidativ este implicat în carcinogeneza pancreatică, iar expresia enzimelor antioxidante: superoxid dismutaza (SOD) și catalaza (CAT) este scăzută în țesutul tumoral pancreatic [34]. Homozigotismul (Val 16 Val) sau heterozigotismul (Ala16 Val) pentru polimorfismul SOD2 rs 4880 au un risc cu 43% mai mic pentru cancerul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
polimorfismului CAT (-262 C>T rs 1001179) CC vs CT sau TT privind riscul de CP [35]. GENELE DE REPARARE A ADN Eficiența genelor de reparare a ADN are un rol major în menținerea stabilității ADN și combaterea procesului de carcinogeneză [36, 37]. Polimorfismele genetice ale genelor de reparare a ADN-ului reprezintă markeri de susceptibilitate pentru diferite localizări ale cancerului, inclusiv CP [38]. În CP au fost studiate patru tipuri majore ale sistemului de reparare a ADN:prin excizia bazei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
TGF-β și a unui complex de ≥ 4 gene dintre cele nouă enumerate, iar a supraviețuirii globale prin coexpresia TGF-β și a unui set de ≥6 gene implicate în motilitate[95]. Prin caracterul neinvaziv al explorării seturilor celulare circulante implicate în carcinogeneză și prin semnificațiile lor multiple, de la diagnostic la tratament, acest domeniu reprezintă o direcție promițătoare de investigații. ACIZII NUCLEICI LIBERI ADN CIRCULANT LIBER ADN circulant liber provine din ADN-ul genomic al țesutului tumoral, conservând modificările genetice și epigenetice ale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
lupta anticanceroasă. Astfel, vitamina C intră În compoziția unor enzime ce inactivează o serie de compuși cancerigeni, limitează transformarea nitraților și nitriților În nitrozamine cancerigene și protejează organismul de efectul cancerigen al radiațiilor. Care este dieta greșită care poate declanșa carcinogeneza ? Sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate Întrucât pot declanșa boala sau pot grăbi evoluția ei. În această categorie intră, În primul rând, carnea și grăsimile animale saturate, slănina, mezelurile, afumăturile, conservele, prăjelile. După declanșarea cancerului de ficat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
750 g/zi) cu grâu germinat și fulgi de cereale, pâine integrală sau graham (200 g/zi), cartofi copți, morcov, sfeclă roșie, broccoli, varză roșie, ceapă, usturoi, miez de nucă măcinat, miere polifloră. O dietă greșită poate declanșa și grăbi carcinogeneza În cazul consumului exagerat de alimente (mai ales la persoane supraponderale), cu raport anormal Între principiile nutritive (proteine, glucide, lipide). Se va evita excesul de carne și grăsimi animale precum și unele substanțe cancerigene ingerate prin alimente (nitrați, nitriți, erbicide, fungicide
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de colon este mai puțin frecvent, datorită unui consum mai redus de carne, slănină și dulciuri, preferând produse vegetale (fasole uscată, cartofi, legume și diferite crudități). În prezent, sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate Întrucât pot declanșa carcinogeneza sau pot grăbi evoluția bolii. În această categorie sunt incluse alimentele care trebuie să fie excluse sau restricționate. -Carnea roșie (porc, vită, bivol, oaie, vânat) este cea mai bună hrană a celulelor canceroase, la care se adaugă grăsimile animale, slănina
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Lucian Gavrilă și Aurel Ardelean), apărută în 2009 la Editura Academiei Române. În ce ne privește, am conceput scrierea de față urmând o schemă clasică. O parte generală la început, care să dezbată, prin prismă istorică, diferitele probleme legate de substratul carcinogenezei (ciclul celular; replicarea ADN, inclusiv unele metode de reparare a anomaliilor sale de structură; aspecte ale carcinogenezei fizice, chimice și virale, relația cancer-imunosupraveghere, precum și o incursiune istorică în oncovirusologie ș.a.). În partea specială, ne-am străduit să selectăm esențialul din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
scrierea de față urmând o schemă clasică. O parte generală la început, care să dezbată, prin prismă istorică, diferitele probleme legate de substratul carcinogenezei (ciclul celular; replicarea ADN, inclusiv unele metode de reparare a anomaliilor sale de structură; aspecte ale carcinogenezei fizice, chimice și virale, relația cancer-imunosupraveghere, precum și o incursiune istorică în oncovirusologie ș.a.). În partea specială, ne-am străduit să selectăm esențialul din multitudinea de informații care privesc acțiunea transformantă și în final carcinogenă a diferitelor virusuri oncogene umane. Există
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în intenția lucrării de față, cu excepția acelor observații și experimente pe animale care au putut fi extrapolate în patologia umană. O altă chestiune ce trebuie spusă de la început, este că această lucrare se referă cu precădere la aspectele etiopatogenice ale carcinogenezei cu virusuri umane și nu la cele clinice ori profilactic-curative. Mizând pe accesibilitate în dauna amănuntului de strictă specialitate, care implică o incursiune stăruitoare în noțiunile teoretice și metodologice de biochimie și genetică moleculară și care ne-ar îndepărta de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
etio-patogenice corespunzătoare. Boala canceroasă este tot atât de veche pe cât este procesul dinamic al organizării materiei înzestrate cu viață. Creșterea, dezvoltarea și perpetuarea „normală“ a organismelor și speciilor s-a însoțit, ab initio, și de abateri care de cele mai multe ori au însemnat carcinogeneză. Că este așa, ne-o dovedește paleopatologia: au fost descoperite osteosarcoame și la scheletele unor animale preistorice, de pildă pe vertebrele unor dinosaurieni. La hominide, asemenea leziuni au fost găsite la scheletele vechi de peste 4 milioane de ani. La mumii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
imunitar. În cele ce urmează, vom urmări așadar prin prismă istorică: a) elaborarea, între 1840 și 1900 a primelor ipoteze cu iz științific privind natura și cauzele bolii b) descoperirea și definirea, după 1900, a unor factori etiopatogenici implicați în carcinogeneză: teoriile care implică factorii fizici, chimici, patoereditari și infecțioși în respectivul proces; c) drumul către o teorie edificatoare, plurifactorială și pluri stadială a carcinogenezei (după 1980). Evident, în expunerea noastră nu vom ține seama de o cronologie dogmatică, deoarece descoperirile
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
natura și cauzele bolii b) descoperirea și definirea, după 1900, a unor factori etiopatogenici implicați în carcinogeneză: teoriile care implică factorii fizici, chimici, patoereditari și infecțioși în respectivul proces; c) drumul către o teorie edificatoare, plurifactorială și pluri stadială a carcinogenezei (după 1980). Evident, în expunerea noastră nu vom ține seama de o cronologie dogmatică, deoarece descoperirile legate de factori carcinogeni nu numai că se integrează firesc în teoria sintetică a oncogenezei, dar se îmbogățesc sub ochii noștri. Este cazul in
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
om cu o frecvență alarmantă, fie că e vorba de familii de virusuri zooantropotrope, fie că e vorba de virusuri tipice speciei noastre. 1.1. Primele ipoteze științifice asupra naturii și genezei bolii neoplazice (1840-1900) În arena ideilor privitoare la carcinogeneză, s-au înfruntat inițial două opinii ce păreau diametral opuse, ireductibile: umoralismul și celularismul. 1.1.1. Teoria umorală a cancerului, ca variantă modernizată a hipocratismului milenar Partizanul înflăcărat al acestei viziuni a fost medicul vienez baronul Carl von Rokitansky
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
generație spontană, dintr-o masă nediferențiată pe care el a numit-o citoblastem. El dădea o mare importanță factorilor umorali care ar conduce toate aceste transformări celulare (idee socotită azi ca precursoare a multitudinii de factori inițiatori sau inhibitori ai carcinogenezei, de-ar fi să cităm doar universul citokinelor). Theodor Schwann (1810-1882), a adus numeroase contribuții importante în domeniul botanicii și citologiei. Este cunoscut pentru elaborarea alături de Mathias Jakob Schleidenn (1804-1881) a teoriei celulare (celula este unitatea de bază a organizării
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fost totuși acceptate abia după publicarea cercetărilor lui Wilhelm von Waldeyer-Hartz (1836-1921), de la Universitatea din Breslau. Din păcate, la nivelul anilor 1865-1880, nici vienezul C. von Rokitansky, nici berlinezul R. Virchow nu au fost capabili să elaboreze teorii sintetice ale carcinogenezei. Primul nu a putut să explice cum dintr-un blastem (masă tisulară nediferențiată) pot să apară celule canceroase (teoria Rokitansky), iar Virchow n-a putut să-și convingă adversarii că larga varietate histologică de neoplasme ar putea fi generată pornind
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în regnul animal, inclusiv în explicațiile etiopatogenice date unor boli neoplazice transmise vertical, dar și de la o multitudine de descoperiri care au dat un net câștig de cauză teoriei celulare a cancerului. Aportul geneticii celulare și moleculare la înțelegerea mecanismelor carcinogenezei Indiferent de natura factorilor care acționează în sens carcinogen asupra celulelor (fizici, chimici, ereditari, infecțioși etc.), în respectivul proces este implicat genomul celular, mai exact, modificări ale acestuia. În acest sens, întreaga istorie a geneticii celulare este implicit legată nu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]