1,416 matches
-
înregistrau valori similare celor bazale. în ambele modalități de tratament, în ciuda prevalenței ridicate a HTA, masa VS s-a menținut stabilă pe toată perioada studiului. În concluzie, profilul favorabil al dializei peritoneale în comparație cu hemodializa, prin prisma modificărilor structurale și funcționale cardiace, este subiect de controversă. Aparent, din această perspectivă, DPCA este superioară HD numai la pacienții peritoneali cu diureză restantă semnificativă, de regulă în primii 1-2 ani de la inițierea terapiei de substituție renală, ulterior avantajul fiind de partea hemodializei. Este posibilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ventriculară concentrică în absența hipertensiunii arteriale , iar complianța ventriculară era semnificativ mai redusă la purtătorii de grefă renală (disfuncție diastolică semnificativă). în schimb, nu au existat diferențe în ceea ce privește funcția sistolică între cele două categorii de subiecți. Modificările structurale și funcționale cardiace enunțate mai sus demonstrează prezența/persistența unor anomalii cardiace importante la subiecții transplantați, chiar în absența disfuncției renale semnificative. Pacienții cu transplant renal prezintă în general HVS severă și modificări importante ale funcției diastolice, reflectând cel mai probabil persistența îndelungată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al., 1986], 17 pacienți cu DZ tip 1 au fost evaluați pre-TR, la 6, 13 și 44 de luni post-TR. Cele mai importante constatări pre-TR au fost HVS severă cu disfuncția VS și status hiperdinamic. Majoritatea anomaliilor geometrice și funcționale cardiace s-au redus posttransplant: masa VS s-a ameliorat cu 37% după 44 de luni de la TR, cu regresia volumelor sistolice și diastolice ale VS [i cu o creștere semnificativă, în paralel, a fracției de ejecție. Distensibilitatea VS și umplerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de scurtare, o expresie a funcției sistolice, îmbunătățită probabil prin corecția statusului uremic. Imposibilitatea corectării volumului telediastolic al VS ar reflecta existența unor modificări ireversibile, de tipul cardiomiopatiei dilatative. Ca urmare, este evidentă importanța corectării/prevenirii alterărilor structurale și funcționale cardiace în perioada predialitică (și apoi în cursul tratamentului prin dializă), pacienții transplantați renal cu cardiomiopatie uremică avansată anterior TR prezentând un prognostic nefavorabil în comparație cu cei fără anomalii ecocardiografice majore. Determinanți ai cardiomiopatiei uremice la pacienții transplantați renal Arterioscleroza (complianța vasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
măsurătorilor peste limita superioară a normalului). Dilatația VS și disfuncția sistolică s-au corectat la toți pacienții la un an posttransplant, indiferent de nivelul TA sau al creatininei serice. Concluzii Care este importanța determinării ecografice a anomaliilor geometrice și funcționale cardiace la pacientul renal? După cum am demonstrat mai sus, modificările morfofuncționale determinate ecocardiografic au o prevalență ridicată la pacienții transplantați renal, fiind cauzate în mare măsură de complicațiile insuficienței renale cronice și apoi de statusul uremic îndelungat în care s-au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
reduse. Anomaliile de creștere ale arteriolelor și capilarelor au fost discutate în detaliu în review-ul lui Ritz și Amann [2003]. Această boală a vaselor mici coronariene a fost descrisă inițial la hipertensivi, jucând un rol important în prejudicierea rezervei vasodilatatorii cardiace. La pacientul uremic, lungimea capilarelor, respectiv creșterea în lungime a acestora nu fac față hipertrofiei celulelor musculare miocardice. Din cauza acestui asincronism capilar/cardiomiocit, distanța de difuziune a oxigenului de la lumenul capilar până la interiorul cardiomiocitului este crescută. Această situație va expune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de orice cauză generală la pacienții uremici, a fost de 11,8% și, respectiv, 33,6%. Cea mai redusă supraviețuire după IMA a fost consemnată la pacienții cu IRC terminală de etiologie diabetică, cu o rată a mortalității generale și cardiace de 14,9%, respectiv 40,5%. în modelul statistic regresiv, riscul de mortalitate cardiacă și generală cauzată de IMA a fost cu 51% (p = 0,0003) și 45% mai redus (p < 0,0001) în perioada 1990-1996 față de 1977-1984. Supraviețuirea pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
risc, iar prezența ambelor situații clinice l-a triplat. O dată cu prezența disfuncției renale ușoare, riscul de uremie cronică crește semnificativ la 2,6%, iar prezența concomitentă a insuficienței renale și cardiace, la 3,4%. Când se combină disfuncția renală, cea cardiacă și anemia, riscul de a deveni dependent de dializă într-un interval de 2 ani ajunge la 6%. Explicația acestei constatări clinice rezidă, printre altele, în faptul că, la pacienții cu disfuncție renală ușoară, în comparație cu cei cu funcție renală păstrată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
activarea neurohormonală, care inițial contribuie la menținerea tensiunii arteriale și a debitului cardiac, ulterior stimulează remodelarea cardiacă și contribuie la progresia bolii cardiace. O schemă a acestor evenimente fiziopatologice este redată în figura 1, iar factorii contributorii la dezvoltarea insuficienței cardiace congestive sunt sintetizați în figura 2. Cel mai frecvent, insuficiența cardiacă reflectă o anomalie a funcției contractile ventriculare: volumul telediastolic și cel telesistolic, precum și presiunea telediastolică cresc, în timp ce debitul-bătaie scade, dezvoltându-se simptomele asociate debitului cardiac redus, cu congestie pulmonară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
rezultând insuficiența circulatorie. Supraîncărcarea de volum și edemul pulmonar Creșterea volumului total este cel mai frecvent factor precipitant al edemului pulmonar acut la pacienții cu uremie cronică. O dată ce un eveniment ischemic a fost exclus, ultrafiltrarea este suficientă pentru tratamentul decompensării cardiace stângi. Datele unui studiu american relevă că 70% dintre pacienții cu uremie cronică tratați în urgență pentru edem pulmonar acut (EPA) au putut fi externați după aplicarea ultrafiltrării , neprezentând alte probleme medicale [Sacchetti et al., 1993]. Dintr-o perspectivă fiziopatologică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ortostatică (2). Așa cum arată testele de finețe mai sus menționate, deși poate să fie prezentă o hiperinervare simpatică proximală și să se deceleze o tahicardie de repaus, reactivitatea neuroumorală la ischemie ar putea fi sever afectată mai ales în „periferia” cardiacă, explicând în acest fel disfuncția ventriculară precoce și progresia spre insuficiență cardiacă. Dezechilibrul activității simpatice ar putea să faciliteze apariția unor multiple tulburări funcționale și ar putea crește riscul aritmogen în cordul diabetic. Date de la pacienții diabetici incluși în studiul
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
și senzația de „stoarcere”, simptomatologie care indică creșterea riscului de hipotensiune intradialitică. Apariția unui episod de hipotensiune intradialitică impune câteve măsuri de urgență (Tab V-3): - așezarea apcientului în poziție Trendelenburg, dacă starea acestuia o permite; - oxigenoterapie, pentru prevenirea ischemiei cardiace acute; - administrarea în bolus pe linia venoasă a 100-200 ml soluție salină 0,9%, sau administrarea de soluții hipertone (glucoză 10%, NaCl 10% etc); acestea din urmă nu și-au dovedit superioritatea față de serul fiziologic, fiind indicate în special dacă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cei infectați cu HIV sînt supuși oprobiului public, fiind excluși din grupurile de deținuți, fiind înjurați, bătuți, furați mai frecvent decît alți bolnavi. Suprapopularea carcerală facilitează răspîndirea rapidă a tuturor bolilor, nu doar a celor contagioase, ci și a celor cardiace (din cauza sedentarismului, tabagismului, obezității), stomacale, respiratorii, anale (fisuri, abcese, noduli, SIDA produse de frecventele relații homosexuale). Violențele iscate frecvent între deținuți produc și ele noi boli: plăgi, tăieturi, coaste rupte, tăieri ale unor membre etc. Duratele prelungite de detenție facilitează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
joncțiunea sinoatrială sau de întreruperea intermitentă ori permanentă a propagării impulsului sinusal prin nodul atrioventricular (AV) și fasciculul His. Consecințele hemodinamice și clinice ale bradicardiilor depind de natura acestora, de nivelul la care coboară frecvența cardiacă și de condițiile patologice cardiace coexistente, dintre care cele mai importante sunt disfuncția ventriculară stângă, dilatarea sau hipertrofia ventriculară stângă și obstacolele mecanice în calea ejecției ventriculare, cauzate de cardiomiopatia hipertrofică, de stenoza aortică valvulară sau de stenoza pulmonară infundibulară ori valvulară. Astfel, bradicardia sinusală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
au stabilit că debitul cardiac nu este dependent numai de frecvență, ci și de alți factori, cum ar fi contribuția sistolei atriale, precum și secvența de activare a ventriculului stâng (VS). Astfel obiectivele pacing-ului cardiac ar putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut și necesitatea utilizării unor simboluri speciale pentru a descrie funcțiile acestora. Codificarea universală a pacemakerelor a fost introdusă încă din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
fi contribuția sistolei atriale, precum și secvența de activare a ventriculului stâng (VS). Astfel obiectivele pacing-ului cardiac ar putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut și necesitatea utilizării unor simboluri speciale pentru a descrie funcțiile acestora. Codificarea universală a pacemakerelor a fost introdusă încă din 1974, când se referea doar la trei poziții, și ulterior revizuită pentru ca în momentul de față să se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
două ori mai frecventă la vârstnici comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Prognosticul este mult mai sever deoarece nu prezintă semne prodromale importante, nu are legătură cu postura și implică o mortalitate de 3 ori mai mare față de cauzele non cardiace de sincopă. Sincopa mediată reflex este implicată în 8% dintre cazuri și implică factori trigger care stimulează mecanoreceptorii, baroreceptorii și mecanismele vagale, ceea ce va avea drept consecință scăderea tonusului vascular (răspuns vasodepresor) și bradicardie (răspuns cardioinhibitor) (5). Principalele tipuri de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
cardiovasculare și implicit a IC. Îmbătrânirea aparatului cardiovascular scade rezerva funcțională cardiacă și se asociază cu îmbătrânirea altor organe și sisteme. Bolile cardiovasculare - HTA, boala cardiacă ischemică, fibrilația atrială (FA) sunt frecvente la vârstnici i determină modificări structurale și funcționale cardiace care fac cordul susceptibil de a dezvolta IC. La vârstnici, manifestările clinice de IC se datorează în egală măsură scăderii funcției de pompă ventriculară evaluată prin FE (IC cu FE scăzută) sau disfuncției diastolice care afectează umplerea ventriculară, cu menținerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
reparare tisulară [8]. CONTROLUL SINDROMULUI INFLAMATOR APĂRUT DUPĂ BY-PASS CARDIOPULMONAR Datorită problemelor pe care le ridică sindromul inflamator post-by-pass cardiopulmonar s-au dezvoltat mai multe tehnici și terapii medicamentoase pentru a atenua sau chiar bloca această reacție sistemică. Intervențiile chirurgicale cardiace efectuate fără utilizarea circulației extracorporeale reduc amplitudinea răspunsului inflamator, dar nu îl previn. Răspunsul la traumatismul chirurgical, manipularea inimii, aspirația pericardică, anestezia, complexul heparină-protamină ca și alte droguri produc creșterea markerilor inflamației acute: fracțiile complementului (C3a și MAC - membrane attack
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
dintre bărbații cu vârsta peste 65 de ani și 21% la cei peste 85 de ani (3). Cu toate acestea, doar o jumătate dintre vârstnicii cu BAP diagnosticată sunt simptomatici. Această categorie de pacienți poate avea comorbidități osteoarticulare, pulmonare sau cardiace care limitează distanța de mers ce induce simptome ischemice musculare, pot avea simptome atipice atribuite altor afecțiuni coexistente sau pot avea circulație colaterală bine dezvoltată care nu permite apariția claudicației intermitente (25) . Comparativ cu bărbații, femeile diagnosticate cu BAP la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
sunt raportate pentru APTL în leziuni femuro-popliteale și în ischemia critică (96-100). Registrul BMC2 PVI completează datele la vârstnici, concluzionând că terapia endovasculară este sigură, cu o rată redusă de complicații legate de abord, dar cu mortalitate și evenimente adverse cardiace acceptabile. Tehnicile hibrid Pacienții cu BAP se prezintă în marea majoritate a cazurilor în stadiul de ischemie critică, ce corespunde frecvent unor leziuni multiple, etajate, atât supra-, cât și infrainghinal, ceea ce se numește boală arterială multisegmentară (multilevel occlusive disease ). La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
la bolnav cardiac cunoscut, - operație necardiacă de urgență la un bolnav cu o boală cardiacă necunoscută de pacient sau medicul său. Fiecare din aceste eventualități necesită precauții și o abordare specifică pentru identificarea factorilor de risc care pot induce complicații cardiace nedorite în timpul sau după operații necardiace. Asociația Americană de Cardiologie (AHA) și Colegiul American de Cardiologie (ACC) au elaborat (2002) și actualizat recent (2007) recomandări pentru evaluarea cardiovasculară și îngrijirile perioperatorii în intervențiile chirurgicale necardiace [3]. Vor fi prezentate în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
afecta tratamentul [3], - ghidurile recomandă ca pacienții să efectueze evaluare și tratament înainte de operația necardiacă numai în cazul unor stări cardiace „active”, cum ar fi sindroame coronariene instabile (angină severă), insuficiență cardiacă decompensată, tulburări de ritm semnificative (aritmii) sau boli cardiace valvulare severe, - menținerea normotermiei perioperator reduce frecvența anginei pectorale instabile (dovezi nivel 1, studiu randomizat) [5], reduce pierderile sanguine și necesitățile de transfuzie [9]. Observații specifice : - pacienții care se află sub tratament cu medicație pentru scăderea colesterolului - statine - nu trebuie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
oprirea medicației anticoagulante, recomandările indică continuarea terapiei cu aspirină dacă este posibil și reluara medicației prescrise cât mai curând posibil. Ghidurile recomandă utilizarea unor procedee de revascularizare miocardică (stent sau by-pass) înaintea unei operații necardiace la pacienți care au boli cardiace severe sau simptomatice - 2 sau mai multe coronare lezate - angină instabilă sau simptome de infarct miocardic. În general, conform recomandărilor, indicațiile pentru explorări suplimentare și tratament sunt aceleași ca și pentru situații fără perspectiva unei operații necardiace, dar momentul acestora
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
ca un factor important de morbiditate după chirurgie necardiacă, a dezvoltat și validat un index de risc cardiac pentru pacienții peste 50 de ani supuși unei operații majore necardiace, elective. Au fost studiați 4135 pacienți, urmăriți un an postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]