247 matches
-
eu mica mea remarcă: "Să observăm, în treacăt, că administratorul de moșii nu se amorezase de o sărăntoacă!" Am făcut o apropiere între bunicul meu dinspre mamă și mine. Ultima nu este, nici ea, mai prejos decât aspectoasa Ilinca (de carnație blondă, nu brună ca aceasta). Iar în privința "bordeiului" său, el e în pas cu vremea: un apartament de patru camere, la al patrulea și ultimul etaj al unui imobil din Drumul Taberei, printre coroane de arbori! Aici, la Paris, noi
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
și recunosc pupilele brune ca tutunul, recunosc ochii în care strălucește o forță ciudată, plictisită, dezamagită parcă... Ciocănind din tocuri. Observ că are picioarele de la glezne în sus foarte subțiri, aproape osoase, dar ciorapii nylon îi dau un fel de carnație artificială. Zveltă, cu o față îngustă, cu un nas drept și proporționat, cu buzele subțiri, strânse - nu, n-are, ca el, buzele arcuite în sus, ca să stâlcească cuvintele, nici nasul lung, nici obrajii rotunjiți-bosumflați. Trăsăturile lui îmi sunt așa de
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
simțămintele cuvintele". (Interval) Scrisul, poezia însăși este resimțită ca inutilă, criza de substanță este și una de expresie. Nu întâmplător splendidul poem La umbra pustietății în floare. Duhului meu este și cel mai livresc. Pentru prima dată viața are destulă carnație să provoace textul și o face decisiv: "Litere și cuvinte și nimic. / Litere și cuvinte și nimic./ Dar viața? Dar toată mișcarea inimii tale / și tot ritmul și toată muzica omenească a corpului tău? / Și tot ce ai fost? Acestea
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
formulării, în sensul în care pentru un Karl Krolow portocalele și lămîile devin "algebra fructelor coapte", iar un Gottfried Benn declara"sînt prismatician, lucrez cu sticlă". Continuînd, într-un fel, neoexpresionismul liricii românești din anii ^60-^70, Mircea Măluț supune carnația lui nu o dată flasca, zemuind de prea multe vorbe, unui teasc cerebral, spre a realiza concentrate, "pilule" metaforice: "o surzenie tînără în inima focului/ biciul drumului înapoi// o firimitura treaza în plin întuneric/ un altar în hohot" (dintr-un balcon
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
simțit foarte apropiați, pentru că aveam și eu nevoie de această intimitate cu textul. Pentru mine, critica trebuie să fie, într-adevăr, o participare la text. De aceea poate că s-a observat că comentariul meu are nevoie de text, de carnația textului, are nevoie de această țesătură, de această prezență, cum zicea Roland Barthes, de o anumită granulație a vocii, adică trebuie să simți vocea scriitorului implicată în expresia ei. Și tocmai asta a fost pentru mine marea revelație: că am
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
fost decît strategii, maniere fie și foarte complicate ale eului creator de-a se exprima în textura teoretică ce n-are sens în afara unei racordări la existențial a produsului artistic. „Dezumanizarea“ e un simplu truc de scenă, o regie temerar-novatoare. Carnația existențială a piesei puse în scenă e o condiție a sa sine qua non. „Textul ce se scrie pe sine“, luciditatea globalizantă, impresia de sterilitate n-au suspendat creația în calitatea sa de reflectare a ființării, ci au condus-o
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
de trei ori an fața sediului Securității din Timișoara; obsesia ei este epilatul continuu, ceară bruna, "radicală" e singura avere pe care a luat-o cu sine. Croatul Radovan Baleu visează și obiectele din visele sale se ăntrupează an cameră: carnații Debrecinen, ceapă, Șlibovița sunt nelipsite, dar și paiele aurii din capita unde o iubește pe Katariuka. Vasal din Zaporojie prevestește căderea comunismului prin soacra să Larissa Petrovna care adoarme și (iarăși prin vise) "găvăreste" viitorul. Bunica Persida hrănește cu mămăligă
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
ca cele două roluri să fie jucate ireproșabil. Urmând în paralel facultățile, mult încercatul descendent le termină în același an, ca șefă de promoție și politehnist codaș." (pag. 96) Așa și cu Bogdan Dumitrescu. Excelent în ideație, insuficient conturat în carnație, el este, la debut, destul de singur între prozatorii momentului. Dar, deocamdată, este!
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
a-l situa pe scriitor în rama unui context tipologic. Autorul Galeriei cu viță sălbatică e un muntean get-beget. Unul din sudicii de seamă ai literelor noastre, un soi de ,grec" valah, reflexiv, curios, penetrant, dar și senzual, iubitor de carnația epică a vieții, atent la spectacolul său versicolor, rafinat meșteșugar al verbului ca o sublimare a senzualității d-sale funciare. înaintașii lui C. }oiu sînt Caragiale, Arghezi, Camil Petrescu și, hélas, Eugen Barbu. Sentimentul, emoția nu reprezintă partea tare a
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
cu ea dîndu-i bice, epuizînd-o", poetul trage în jos fermoarul poeziei, eliberînd-o prin mijlocirea cîtorva imagini magnanim proiectate pe ecranul cosmic: soarele și luna răsar din fabuloasa negresă ca oul din găină, luna și astrele pîlpîie cum viermii îngrășați în carnația aceleiași negrese, vastă cît o casă și pe deasupra aptă de-o enigmatică așteptare pe răstimpul a mii de ani... S-ar crede că celebratorul ultrasenzualei negrese nutrește o aspirație transcendentă, șansa unei iluminări, năzuind să ajungă la Ierusalim care ar
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
vigoare iluzia. Contestarea realului devine un ritual complicat, implicînd frînturi de discurs conceptual, afecte, senzualități. Nevoind a ceda teren, limbajul poetic asimilează cît mai multe elemente ale „obiectelor” sale posibile spre a le transfera în propria-i substanță. Cu cît carnația poemelor devine mai substanțială, cu atît îndepărtarea de real capătă la rîndu-i amploare. Poezia se hrănește cu jertfele oferite de concret și deopotrivă cu ofrandele abstracțiunilor, în mișcarea împlinirii sale specifice. Se află aici o fervoare a sacrificiului primit, un
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
sclipiri deosebite, dar cu un dozaj verbal aproape științific. Mai răsfoim ce mai răsfoim, și convingerea ni se cristalizează fără cale de întoarcere. Ne punem deja problema în termenii talentului, ai mâinii de scriitor, ai capacității de construcție și ai carnației închegate a personajelor. Lăsăm deoparte povestea, obsedantă sau nu, mizele tematice ale volumului și glosele extratextuale sau psihologiste, pentru ca, seduși de meritele tehnice ale contactului cu pagina, să bifăm, pe listele fragedelor noastre descoperiri, un prozator. Încă unul, cu alte
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
legume sau cartofi prăjiți, iar discursul ocupantului actual al tribunei, Adrian Papahagi, nu i-a convins pe democrat-liberali să rămână pe scaune. La bufetul complexului Romexpo o porție de cartofi prăjiți costă cinci lei, una de orez- 6 lei, iar carnații și fasolea se găsesc la prețul de opt lei. Lista de prețuri poate fi consultată în fotografiile atașate.
Îmbulzeală la bufet, după discursul lui Băsescu. Ce se mănâncă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38647_a_39972]
-
amalgam original de natural și artificial, de fapt divers și filosofie, de umor, disperare și melancolie - un regizor are libertate de mișcare, libertatea de a citi acea lume după stilul și asemănarea lui. Șerban Marinescu s-a dovedit interesat de carnația telenovelistică a poveștii și de un pitoresc obsedant, care învăluie totul, la concurență doar cu obsesia pentru decorativ și somptuos (tot atîtea elemente care plac marelui public, așa cum place și muzica lăutărească bună care inundă filmul). Și scenografia, și imaginea
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
a trupului. Cumva independent de toate celelalte dedesubturi, sufletești, dacă vreți, întotdeauna greu de palpat, și care, mai ales în poezie, sunt la mare căutare. Or, față de aceste imponderabile (ușor de falsificat, la urma urmelor), pare să spună Gabriel Chifu, carnația nu minte niciodată. E mai sinceră, iar misterele ei se dovedesc a fi, implicit, mai substanțiale. Primul poem începe astfel: „La sfârșitul zilei/ trupul, simt,/ atârnă greu./ E stricat, e greșit, e mut.” (p. 5) . Al doilea e mai reținut
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
silueta lui e strict conjuncturală și, de aceea, promițătoare. (În prima și în a cincea povestire, Iane e mai degrabă o umbră.) Dacă în ultima, care-l are drept protagonist, Doina Ruști i-ar fi dat ceea ce i se cuvenea (carnație adică), ar fi ridicat nivelul întregului volum. Așa, singurul salt e de la fantomă la fantoșă, iar povestirea se îneacă în kitsch. În plin București fanariot, Iane întâlnește o fată descinsă direct din secolul XXI. Cum a ajuns ea acolo, ne-
Tichia de mărgăritar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6386_a_7711]
-
a unei splendide dicțiuni a ideilor. Forța discursului lui Andrei Pleșu se realizează la confluența a două tendințe. În primul rând, datorită baletului stilistic. Impecabil construită și folosind la maxim disponibilitățile lexicale ale limbii noastre, fiecare frază are o anume carnație, care, altfel, ar fi suficientă sieși. Dar, în al doilea rând, fiecare articulare presupune o idee, o atitudine, o opțiune morală. Retorica e fără cusur, dar, în lipsa frumuseții ideilor, colapsul ar fi iminent și cu atât mai răsunător. Combinația infailibilă
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
să simtă că el deține monopolul asupra acestei plăceri. Femeile apar pentru a hrăni un apetit, nu pentru a avea unul. În lumina acestei observații, să privim încă o dată o reproducere de-a tabloului: luminozitatea discretă, sidefie, a culorilor textilelor, carnația subiectului, părul acoperit, gâtul puțin dezvăluit, conotațiile simbolice ale perlei, toate duc cu gândul la puritate, virginitate, inocență, care, într-adevăr, hrănesc apetitul privitorului prin lipsa de apetit a fetei. Dar există și o tușă senzuală: gura întredeschisă. Exact pe
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
Dans matinal se află și sursa unui concetto situat la câteva zeci de pagini distanță. Dacă, însă, sensul imaginii de pornire e mai degrabă unul dictat de regulile fragranței, cel rezultat în urma selecției strict sonore a cuvintelor capătă, pe neașteptate, carnație. Traseul simbolic, deși ușor de reconstituit, rămâne imprevizibil. Începe așa: Se deschide o poartă: cu mers potrivit, o tânără/ pășește în stradă. O privești încântat de la geam,/ iar ea îți zâmbește./ Dispare într-o arcadă,/ apoi se arată din nou
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
pare, adesea, atât de specifică scrisului. Iar asta pentru că Foarță manifestă, în toate cărțile sale, oroare de simplitate. El își asaltează, de cele mai multe ori, cititorii. Iar facilitatea pe care o etalează e una, târzie, a descărcării nervoase. Singurul personaj cu carnație din Roșul ușor e rozul iluzor e un oarecare fost coleg de școală al profesorului Elisav, un anume Iordache Moise. Patafizician amator, hotărâse că legea lui Arhimede se aplică strict corpului lui Arhimede scufundat în lichid. Sau că, după calapodul
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
organe genitale, rinichi, prostată la bărbați, dar și sistemul nervos. Scorpionii au nevoie de mâncăruri gustoase, condimentate, de ceapă, usturoi, leurda, salată, lăptuci, praz, murături, ardei, dar și de pește și fructe de mare. Este indicat să evite mâncărurile grele, carnații și preparatele din carne tocata, precum și alimentele prăjite, colonul lor fiind sensibil. Iaurturile le sunt de mare ajutor acestor nativi. Săgetătorul Săgetătorilor le place să guste din plăcerile vieții, le place carnea și sunt iubitori atât de grăsimi, cât și
Află ce dietă ţi se potriveşte în funcţie de zodie () [Corola-journal/Journalistic/70155_a_71480]
-
dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume (interpret - Ovidiu Niculescu, un nume pentru o posibilă carieră); o tînără unguroaică blondă, ingenuă, îndrăgostită de soldatul dezertor (Imola Kezdi, un talent cu o carnație superbă); și tatăl fetei, cantonierul taciturn, enigmatic și violent, victima războiului din bucătărie, un personaj căruia Gheorghe Dinică îi conferă - ca din nimic - o extraordinară densitate"... Revăzînd, acum, filmul, tînărul în rolul soldatului mi s-a părut că joacă artificial
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
parabolic, livresc, gnostic, urban folcloric) creează o suprafață alunecoasă ale cărei sclipiri pot fi strălucirile sensului sau doar efectele stilului. Aceasta pare să fie avertismentul lansat preventiv de vocea naratorului cufundat apoi cu totul în străfundurile textului. Ceea ce poate părea carnația sensului, ar putea fi doar o iluzie textuală, o minunată textură perversă, alcătuită din imagini culturale și cuvinte purtătoare de încărcătură simbolică, dar, în egală măsură, frazele ar putea fi purtătoarele unor înțelesuri secunde, alephiene. Cum spuneam, vocea naratorului își
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
opusă celei în care este prezentat Adam de către Michelangelo, are o structură componistică aproape identică, dacă n-ar fi să luăm în calcul tușele moderne, simplificate, în care este construit trupul omenesc. Înlocuirea lui Dumnezeu cu Diavolul este însă radicală, carnația malefică a celui din urmă nelăsând nicio portiță de ambiguitate în a-l identifica pe Necuratul. Recunoaștem aici tonul polemic, ironia postmodernului, care retranscrie tema, care vrea să spună că, oricât am crede că arta și-ar fi epuizat resursele
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
încerce a descifra trecerea, și Emilian Marcu o face cu sârguință, și o bănuie în foșnetul frunzelor, „murmur de hulubi”; imaginile nu sunt ceea ce par; au un suport fragil, pânzele sunt din brumă, culoarea e un ivoriu cu fluturi iar carnația e de înger. Foșnetul frunzelor urmează calea timpului migrator, hulubăria devine pustie, toamna se surpă peste cărări, glasul vegetației devine o cămașă de nuntă, o șoptă în sipete lângă mirajul gutuilor și singurătatea maramelor grele de parfumul roadelor pământului Emilian
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]