408 matches
-
Statelor Unite. Spre marea mea surpriză, semnează documentele cu un pix de plastic ordinar, albastru. Solemnitatea momentului se duce dracului, Africa nu se deziminte nici de această dată. Unde sunt stilourile coloniale de altădată, groase și solide ca bastoanele albilor cu caschetă de plută pe cap? 21 iunie 2003 Chelner (serveur sună mai nobil) voluntar la o sărbătoare a românilor din Geneva, aripa bogată, integrată, aurită, respectabili profesioniști ajunși aici prin anii '70. O prezență necesară pentru a-mi plăti datoria morală
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
agrementat cu icnete scurte, de șoarece prins în capcană și înjurături cu dominantă fuck off. Am aflat că sunt din Toronto, din partea anglofonă a Canadei. Au fețe de imbecili perfecți, priviri goale și apoase de fotbaliști, părul lung și ondulat, caschete de baseball cu cozorocul mare trase adânc pe cap. Oare le va trece vreodată? În Elveția, multe din româncele, moldovencele, bulgăroaicele și alte filles de l'Est (numele generic sub care ele sunt clasate în mentalul colectiv francofon) iertau totul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cuvântul "normal" pentru a descrie anormalitatea vieții cotidiene din România. Îmbătrânesc. Mă trezesc la ora 02.17 dimineață (ceasul meu electronic cu cifre roșii strălucitoare dixit), deschid ușa și încep să fac morală unui grup de trei tineri canadieni cu caschetă și plete care se întorc vociferând de la discotecă. Nu au mai mult de 19-20 de ani, încă mai au coșuri pe față. Au trecut zece ani de zile de când făceam și eu cam același lucru doar că în forme mult
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și Diana, cu o ocazie, numită aici co-voiturage (tradus aproximativ prin împărțitul mașinii). Șoferii de camioane americani și canadieni își beau tacticos cafeaua sau mai bine spus, litrul de zeamă lungă cu miros de cafea. Toți se aseamănă între ei: caschetă de baseball, plete pe ceafă din moda anilor ´80, geacă de piele și cămașă în carouri. Muzică country și pop în surdină, ca o leșie fierbinte și continuă. Deodată, am impresia că mă găsesc aruncat în plin turnaj al unui
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pop în surdină, ca o leșie fierbinte și continuă. Deodată, am impresia că mă găsesc aruncat în plin turnaj al unui film american, un road-movie cu buget redus. Plus figura obosită a chelneriței, plimbându-se tot timpul printre clienții cu caschete trase pe ochi. Niciodată nu am văzut până acum o față de ființă umană atât de blazată, de împăcată cu soarta ei. Știe că va crăpa în acel fund nenorocit de lume, cu cana de cafea în mână, în condiția mizeră
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un ochi european normal, fotbalul american este un sport de neînțeles. Coloși de 120-125 de kilograme, pachete de mușchi ambulante, se ciocnesc cap în cap cu vigoare. Totul este acompaniat de urletele de pe margine ale unui antrenor purtând cvasii-obligatoriu o cascheta Nike și sisteme sofisticate de comunicare în urechi. Vorbește în timp real cu jucătorii. Transmisiunea în direct este întreruptă din cinci în cinci minute de spoturi publicitare. O întrebare pe care mi-am mai pus-o de mai multe ori
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care le impune traiul în comun, ies din cameră pentru a le atrage atenția asupra gestului deplasat, a orei înaintate, a respectului față de ceilalți. Evident că nu le-a păsat. S-au uitat lung și bovin la mine pe sub cozorocul caschetelor de baseball pe care le purtau. Enervare cumplită după, nu mai reușesc să adorm etc. Sunt un animal asocial obligat să trăiască zilnic în turmă. Mi-ar fi trebuit fie o mansardă, fie o casă la țară. Sau refugiul ultim
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
imagine: la intrarea în căminul studențesc, un negru imens îmbrăcat în stil rapeur, coboară și el în glorie dintr-o mașină de teren; de lux mașină, condusă de o blondă superbă... Pantalonii par să-i cadă negrului în vine, o caschetă imensă îi obstrucționează câmpul vizual, panglici și lanțuri nichelate dau nota finală. Se oprește și schimbă câteva fraze cu alți trei africani care tăiau frunza la câini prin zonă. Aceștia din urmă îl sorb din priviri, plini de admirație. Din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
jos din ordinul secretarului general al partidului comunist, la vreun an și ceva după Declarația din aprilie 1964. * În Colecția de artă "Ion Irimescu" există un autoportret. E un bust al maestrului. Un Ion Irimescu militar. E un soldat cu caschetă de metal, strânsă sub bărbie. Sub el scrie doar atât: Autoportret. 1941. E un Irimescu tânăr, el avea atunci 41 de ani, era în floarea vieții. E încordat. Hotărât. Posac. Dar puternic. Energic. Chipul său exprimă toată îndârjirea românului chemat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tineri, dacă au văzut că suntem cumsecade, ne-a lăsat așa lejer, mergeau ei așa, dar pierduse acela Încărcătorul... Și era un ofițer de la Direcția Coloniilor, venise În control... Când ne-am Întâlnit cu el, nu i s-a văzut cascheta, că o luase la subsoară. Și zice: „Băi, unde vă duceți voi? Băi, voi mergeți la nuntă? Cum mergeți voi cu bandiții ăștia? Băi, treci unu’ În față, unu’ În spate. Dar unde ți-e Încărcătorul?”. „Domnule..., căzu În apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Am eu unul! îi răspunde vesel Dănuț, polițistului. Ce mai stăm? Haideți! Să mergem! Pronto! S-o tulim! Numai puțin, copii! bolborosește obosit nenea Sandu. În fața tăcerii întrebătoare a celorlalți, bătrânul polițist se duce legănat către cuier și-și culege cascheta colbuită, cu însemnele serviciului, o îndeasă la sub-braț, vine drept în fața Arhanghelului Cunoașterii, își drege apăsat vocea tabagică și spune: Nu sunt un tip credincios. N-am fost niciodată. Nu știu dacă ești, cu-adevărat, cine zici că ești. Poate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de puf de păpădii, pe fundul unui șănțuleț cu apă stătută și nu se mai scoală de-acolo. Moartea călare, dispare în beznă, pe diagonală, înspre gardul neguros al cimitirului. Îngenunchiat, confuz, cu bluzonul fluturând, descusut la o mânecă, fără caschetă și cu chelia lui lucioasă, mânjită de praf, nenea Sandu înnoadă cruci după cruci, cu privirea umedă pierdută în pălălaia flăcărilor înalte, fumegânde, vii, care mistuie, cu trosnituri înfuriate, rămășițele fostului sediu mărginaș, al reprezentanților legii și ai ordinii. Acesta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lucru eroic În toată povestea sînt spinările și brațele noastre. Locotenentul bateriei noastre e tot un guler alb, un bucureștean suplu, fățos, brunet, cu ceafa tunsă și cărare pe-o parte atent pieptănată, spilcuit pînă la ultimul detaliu, pînă și cascheta are ceva cochet. E tînăr, probabil are vreo 26 de ani. CÎnd se Întîmplă să-și scoată tunica, Își suflecă mînecile cămășii cu grijă pînă deasupra coatelor - pun o asemenea realizare pe efectul modei New Wave, de care pare un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
această replică: O să fie bine băieți, o să vedeți că o să fie bine (care, cel puțin În cazul meu, a avut un efect exact pe dos - mi s-au părut, ieșind dintr-un ofițer descheiat la bocanci și la tunică, cu cascheta lăsată pe ceafă, neîngrijit, cuvintele unui om gata să cedeze). Și, ultimul episod, tensiunea din noua societate liberă Întreținută de nebănuite pasiuni politice, ai să vezi doi răcani de serviciu la bucătărie curățînd morcovi, unul nepot de preot, celălalt fiu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
periplul său nu servește decât la a face mai "digerabilă" transmiterea de informații. Această tendință de integrare a descrierilor în intrigă este uneori contrabalansată de cea care acordă întâietate descrierii în detrimentul verosimilității. Se știe, de exemplu, că celebra descriere a caschetei lui Charles cu care începe Doamna Bovary prezintă un obiect imposibil; pornind de la indicațiile furnizate de text, nu reușim să desenăm șapca respectivă; textul reprezintă un exces față de real. Fenomen care ține de însăși ambiguitatea funcției descriptive: aflată teoretic în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sosit la Bușteni cu întârziere pentru dejunul organizat în vagonul regal. Ceilalți terminaseră deja. El mă servește cu mâncare și ceva de băut, waiting on me... Îl văd de această dată în civil, pantalon sport, veston, pardesiu gri de călătorie, caschetă englezească, o garoafă la butonieră. Are astfel un aer elegant și tânăr, om de lume, un tip Jaucourt 10, nu e englez, dar arată ca un englez, ceea ce e greu dacă ești german, și cu atât mai greu dacă ești
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
că pe covorul de flori de la gara Comarnic, o dalie de mătase pe care o purtam pe rochie a căzut. Prințul de România a ridicat-o, mi-a cerut-o, apoi, în glumă, a pus-o la butonieră. Tânărul cu caschetă englezească s-a năpustit asupra florii, a vrut s-o smulgă, s-au luptat râzând! Floarea rămase în mâinile adversarului. Toate astea se petreceau sub ochii mulțimii adunate în fața gării. Am luat ceaiul în salonul din vagonul regal. Eram așezată
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
conducea, și cu prințul Carol. Și eu am plecat așa cum am venit, cu ceilalți doi prinți, Ferdinand și Carol. Joi, 22 aprilie, la Buftea Serbare populară. Garden party. Coruri. Lume multă. El în uniformă bleu, ținută obișnuită, guler de blană, caschetă, un ofițer prusac... Mai întâi, impresie dezagreabilă. Era frig. Am intrat într-un salonaș ca să mă încălzesc. Departe de dansurile populare care se desfășurau afară, în frig, pe pietriș, am chemat violoniștii și am dansat împreună cu alte trei femei tinere
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
și am coborât împreună scara pentru a ne lua hainele. Spre surprinderea mea, prințul imperial era încă în antecameră, cu prințul de România. Părea că așteaptă. Avea deja haina, o mantie gri cu guler de blană; pe cap purta o caschetă albă. Deodată, chemă un aghiotant căruia îi ordonă să-i aducă naiul care rămăsese în salonașul unde stătusem de vorbă. Aghiotantul urcă scara câte patru trepte deodată, coborî cu instrumentul în mână. Prințul se apropie de mine ca să-mi arate
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în jurul automobilului. De altfel, la hotel toți trebuie să stea smirnă din cauza vizitei mele. Nu vin prea des aici... azi am venit prin Behrenstrasse. Trebuie să treci printr-un culoar ciudat, ai să vezi. Și-a luat din nou sabia, cascheta, mănușile. M-am îndreptat spre ușa pe care a deschis-o. De aici am zărit agitându-se redingotele negre, directorul hotelului, adjunctul său, ajutorul acestuia, toți în culmea agitației! Am avut senzația că în spatele acestor uși întredeschise de-a lungul
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
competent decât mine. 15 iunie 1909 Trezirea în sunetul trâmbițelor unui regiment care trece pe sub ferestre. Dimineață însorită. La zece și un sfert am plecat într-o mașină roșie pe care III o conducea singur, îmbrăcat cu o manta gri-deschis, caschetă albă trasă bine pe urechi. Un șofer masiv claxona pentru a avertiza [ms. indescifrabil] celelalte echipaje. Noi treceam, femeile își fluturau batistele, strigau cu voci ascuțite și pasionate pe care vântul stârnit de mașini le risipea în urma noastră, iar bărbații
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în semicerc, alte trei mașini roșii și mai multe persoane așteptând pe treptele peronului: doamne, prințesa imperială, prințul. Toată societatea de ieri, saluturi, o adevărată încâlceală de bună ziua. Un lucru mă impresionează foarte plăcut: prințul este îmbrăcat civil, poartă o caschetă englezească, veston, pantalon la fel cu cel pe care-l purtase în dimineața excursiei la Câmpina, în România. Are un ceas la mână. Plecăm. Cum ne vom aranja? Mașina mare, roșie, e în fața peronului. Îl aud pe prințul imperial spunându
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
canotaj, jacheta în dungi verticale alb-bleumarin, alb-roșu sau alb-galben (sau alte combinații coloristice), precum și canotierele de pai de orez sînt, cum ar zice francezul, de rigueur. Pentru șofat pe drumurile de țară nepavate, pasagerii mașinilor deschise (cu capotă amovibilă) poartă caschete, halate lungi și ochelari de aviator, totul de culoare deschisă (alb, gri, bej, gri-bej) pentru a masca praful. Pe plaje, își fac apariția costumele de baie din lînă; pentru domni, acestea se poartă cu un cordon textil și cataramă metalică
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
M. Cernomăt a recunoscut ca definitivă "instalarea cortinei de argint, de fier sau de orice fel, pe Prut" (Meridianul, anII, nr.18 (147), luni, 12 februarie 2001) Tovarișci Varonin, uneori "gaspadin", adică domn era comandirul din spatele Președinției lui Snegur. Cu caschetă rusească, cu telefon portabil la îndemână și câțiva alergători pe lângă el, care-l tot alintau și lingușeau. Când gaspadin, când "bă, m-auzi" și mai ales cu un limbaj cazon, raporta mișcarea trupelor și a mulțimii, când în limba rusă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că important e să cîștigi. Cu EI, cu MI-ul, cu televizorul, cu voturile federațiilor plătite din bani publici, nu contează cum! octombrie 2004 Pentru onor, înainte! Sportul românesc fabrică generali pe bandă rulantă. Drumul scurt din arenă pînă sub caschetă ne coboară în istorie către anii stalinismului biruitor la orașe și sate. Să trăiți, dom’ general Iordănescu, amintirea meciului de la Erevan vă prezintă onorul! Săru’ mîna, să trăiți, doamna chestor Lipă, ramele de canotaj aliniate regulamentar sînt gata pentru revista
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]