419 matches
-
mă feresc, am alunecat. Am căzut cât eram de lung, strivindu-mi șoldul de piatra vetrei și măturând pământul cu fața. M-am sculat plin de mânie, hotărât prostește să reacționez. Atunci a intervenit Faroald: - Gata! Vrei cumva să fii castrat, Stiliano Sirianul? Ce vrei să demonstrezi? Mi-am trecut dosul palmei drepte pe la nas și am văzut că-mi curgea sânge. Tunica îmi era și ea pătată. Cum am mai spus, voiam să-l aduc cu totul pe Rotari de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
enormitatea ei definitivă, și Îi păru că era conștientă de asta pentru prima dată conștientă de asta. — Vreți să vedeți camera de oaspeți - sau camera copiilor? Întrebă agentul. Aris o fixa cu o privire dureroasă, ca și cum tocmai l-ar fi castrat. — Desigur, consimți Maja. Agentul aruncă o privire neliniștită spre tânăr. Voia să Încheie vizita cât mai repede. Pe la 2.15 avea o altă programare. Aris era șocat. Maja Îi dăduse o veste atât de importantă cu o asemenea lipsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu pentagrame, lumânări, tunici lungi și negre; acest ritual avea mai ales scopul de a-i ajuta pe Începători să-și depășească inhibițiile morale. În 1983, fu admis la prima crimă rituală, victima fiind un bebeluș portorican. În timp ce David Îl castra cu un cuțit-fierăstrău, John di Giorno Îi smulgea, apoi Îi mesteca globii oculari. Pe atunci, David aproape renunțase să fie un rock star, chiar dacă uneori, văzându-l pe Mick Jagger la MTV, simțea o teribilă strângere de inimă. Proiectul „Tribute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
A fost pentru soldatul Irving Buchanon, m-a lămurit el. — Ăsta ești dumneata? — Buchanon a murit, a zis el. A fost cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodată. La cinci mile de Omaha Beach, nemții l-au castrat și l-au spânzurat de-un stâlp de telefon. Mi-a mai tras un picior în coaste, ținând-o cu mâna pe Resi la distanță. — Asta-i pentru Ansel Brewer, mă informă el, călcat de-un tanc Tigru la Aachen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Ai distrus două vieți... trei, pentru că, de-acum, ce viață mai are mama? Puștiul va fi, probabil, condamnat la moarte... Sau pe viață... Și tu ești un om terminat. Pedofilii sfîrșesc rău În pușcărie!... Dacă, mai Înainte, nu o să fii castrat... Există o lege aproape uitată, În California... Un ziarist a propus deja... «Cu toată ura am făcut-o!», a zis puștiul. «Un străin; tot timpul mi-a fost potrivnic! Știa că nu sînt copilul lui... Și eu știam cum stăteau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
există o charismă a iubirii care este capabilă de renunțare, capabilă să umple viața cu o splendoare dureroasă, însă foarte mare. Cristos, oare, nu se referă la acest adevăr atunci când subliniază că, pentru împărăție, anumiți oameni nu ezită să se castreze din punct de vedere moral. Însă nu îi este dat oricui... continuă el. [...] este necesar să mai insistăm asupra faptului de netăgăduit că atât căsătoria, cât și celibatul necesită o depășire, și tocmai aceasta este, până la urmă, cea care alimentează
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sunt unanime. Timpul morții lui Dumnezeu este inaugurat prin violul sinistru al urii de sine. Remarcabilă este mai ales resurgența atrocității în mijlocul celebrării orgiastice a sublimului (eros-polemos). Această dinamică perversă este evidentă în opera lui George Bataille, unde căutarea sublimului castrează toate funcțiile de mediere ale narativității 1. Dansul, bunăoară, nu mai este un gest reglat de gramatica tacită a comunității. Consumatorul își propune doar recuperarea nietzscheană a dionisiacului, lipsită de rest. Dimensiunea politică a artei muzicale - cenzura publică a oricărui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a văzut un cal căzut la pământ zbătându-se violent. Cum a evoluat fobia lui Hans? Din perspectiva lui Freud, băieții tineri au o dorință sexuală față de mamă și ură de gelozie față de tată, dar frică pentru că tatăl îl va castra, drept răzbunare pentru dorința pe care o simte. Acest fenomen este cunoscut drept "complexul lui Oedip". În interpretarea lui Freud, micul Hans a găsit anxietatea creată de acest conflict atât de insuportabil și imposibil, și inconștient și a transferat anxietatea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de la Hegel la Școala de la Frankfurt, Friedgard refuză atingerea cioraniană care o "obiectualizează" (verdinglicht) și se revendică, prin scrisul epistolar, ca subiect al propriei sale libertăți, ca eu liber. Ce blestem pentru Cioran să se pomenească, în plină detentă erotică, castrat cu armele înseși ale filozofiei! Neplecând, nu-i rămâne decât să ofteze mai departe îndrăgostit ― deja pe 24 mai scrie: "Renunțarea ar fi soluția. Nu am însă nici curajul necesar, nici dorința de așa ceva" ― , să-și continue scenele de gelozie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mureau nou-născuții în spitale și nu puteam ieși din țară. Cum se face că oamenii care au trăit în comunism privesc înapoi cu resemnare, cu indiferență sau pur și simplu uită, deși în joc sânt viețile lor mutilate? Cât de castrați sufletește putem fi dacă, după tot ce am pățit, nu avem în noi nici măcar un atom de mînie? E oare chiar atât de greu de înțeles că mai întîi te răfuiești cu răul pe care l-ai cunoscut, care ți-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
strivi pe ceilalți. Tranzitele lui Saturn Fiu al lui Uranus (cerul) și al Geei (pământul), Saturn era atât de avid de putere și-i era atât de teamă să nu o piardă, Încât, după ce și-a detronat și și-a castrat tatăl (dacă trebuie, asta e!) s-a apucat să devoreze toți copiii pe care Rhea, soția sa, Îi aducea pe lume. De fapt, se temea ca profeția conform căreia va fi la rândul lui detronat de unul dintre fii să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
anul 96, în prima sa Scrisoare către corinteni, papa Clement Romanul (88-97 p.Chr.) aduce unele elogii pentru disciplina soldaților noștri. Oratorul comunității creștine romane le vorbește corintenilor cu o anumită satisfacție, despre armata romană. Putea să fie pentru el castra diaboli, cum a fost mai apoi pentru Tertulian (155-230), o armată a cărei disciplină și obediență o laudă atât de mult? Nicidecum. Dacă pe de o parte, împăratul era considerat de creștini conducător al Imperiului, responsabilul ultimei monarhii pământești și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Apologeticum, 42, 2-3 creștinii par să participe la viața socială prin activități comerciale și meșteșugărești, și tot de aici aflăm că se află în senat și în palatul imperial, ocupând funcții civile; dar nu numai, creștinii sunt prezenți și în castra ipsa. Conținutul semantic al adjectivului ipsa, tinde să scoată în evidență neobișnuința faptului: sunt creștini chiar și în taberele militare! Cu toate acestea, se pare că în tonul apologetului lipsește orice accent de complăcere. Verbul implevimus nu se referă îndeosebi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Conținutul semantic al adjectivului ipsa, tinde să scoată în evidență neobișnuința faptului: sunt creștini chiar și în taberele militare! Cu toate acestea, se pare că în tonul apologetului lipsește orice accent de complăcere. Verbul implevimus nu se referă îndeosebi la castra, poate să dea de înțeles deși manifestă o stare de fapt, potrivit căreia creștinii slujeau în armată, vrea să arate autorității publice numai interesul pe care coreligionarii săi îl aveau față de stat. Din întreg contextul se deduce că multitudinea creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
synaxis inerentă postului; b) renunțarea la idolatrie, proclamată în botez, făcea absurde vegherile gărzilor în templele zeilor; c) signum creștin, primit la botez, remarca neacceptarea celui mi-litar. Tot în acest context, relua și dualismul prezent în Apocalips despre apartenența la castra tenebrarum ori la castra lucis, afirmând că înrolarea în cele dintâi manifestă păcatul (transgressio); ipoteza soldaților convertiți la creștinism, după întreprinderea carierei militare, este comparată cu a omologilor lor din Noul Testament. În practică, după primirea botezului, soldatul care pretinde o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
renunțarea la idolatrie, proclamată în botez, făcea absurde vegherile gărzilor în templele zeilor; c) signum creștin, primit la botez, remarca neacceptarea celui mi-litar. Tot în acest context, relua și dualismul prezent în Apocalips despre apartenența la castra tenebrarum ori la castra lucis, afirmând că înrolarea în cele dintâi manifestă păcatul (transgressio); ipoteza soldaților convertiți la creștinism, după întreprinderea carierei militare, este comparată cu a omologilor lor din Noul Testament. În practică, după primirea botezului, soldatul care pretinde o ruptură cu un anumit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a arăta în mod eficace cât de dăunătoare ar fi fost apartenența la structura militară. Asistăm la o contrapoziție dintre promisiunile de la botez (sacramentum divinum) și jurământul militar (sacramen-tum humanum), crucea (signum Christi) și însemnele militare (signum diaboli), oștirea luminii (castra lucis) și cea a tenebrelor (castra tenebrarum), Dumnezeu și cezarul. Spre deosebire de De corona relevăm o anumită radicalizare: dacă în acel tratat putea să pară acceptabilă profesiunea militară, cu condiția ca să rămână intactă etica evanghelică, aici nu doar că este interzis
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de dăunătoare ar fi fost apartenența la structura militară. Asistăm la o contrapoziție dintre promisiunile de la botez (sacramentum divinum) și jurământul militar (sacramen-tum humanum), crucea (signum Christi) și însemnele militare (signum diaboli), oștirea luminii (castra lucis) și cea a tenebrelor (castra tenebrarum), Dumnezeu și cezarul. Spre deosebire de De corona relevăm o anumită radicalizare: dacă în acel tratat putea să pară acceptabilă profesiunea militară, cu condiția ca să rămână intactă etica evanghelică, aici nu doar că este interzis bellare ci chiar și militare, adică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Asturia; d) Legio II Traiana poziționată în Egipt; e) Legio I Tebana constituită de împăratul Maximian (286-305) și f) Legio III Tebana alcătuită de Dioclețian (284-305). Prezența soldaților creștini în număr variabil în multe legiuni, in castellis și în ipsa castra, exprimă o infiltrare metodică și generală în diferitele sectoare ale armatei, oriunde s-ar fi aflat acestea. Din scrierile unor autori creștini cunoaștem delimitarea locurilor, cele mai simple și negândite, unde ajunsese propaganda creștină în secolele II-III: o minune a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ce pot tinerii și bune și rele. Toți, în funcție de nevoile Gostatului și de posibilitățile fiecăruia în parte, aveau sarcini zilnice precise. Unii ajutau la zootehnie, alții la diferite munci din incinta gospodăriei: la câmp, la prășit sfeclă de zahăr, la castrat porumbul hibrid pentru semințe, la copilit roșiile sau la alte treburi la care nu se așteptau. Unele fete, mai pricepute în arta culinară, rămâneau alături de bucătăresele consacrate pentru a pregăti mâncarea pe gustul celor aproximativ o sută și ceva de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
apariție, epurarea lor, intervenția în conținutul lor, tăieturile drastice, iată tot atâtea operațiuni de supraveghere exercitate de către Putere asupra pieselor ce urmau să se joace. Puterea își asumă sarcina de a le „îmblânzi”, de a le controla, de a le castra chiar, prin intermediul experților ei în materie de cenzură. Ocupația acestora este de a verifica și de a amputa eventual piesele, pentru a le lipsi de resursele subversive pe care le descoperă cu obstinație privirea pătrunzătoare a acestor gardieni bănuitori. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
actorului boem ajuns la ora bilanțului (în prima parte), piesa devine manifest anti comunism în partea a doua și vehementă dosariadă de la mijloc încolo. La ceasul bilanțului, actorul trebuie să dea seama de participarea lui la comunism cînd "oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate și atunci puneau masca pe figură și se descurcau. Ajunsesem un popor de mascați". În "Gheorghe Popescu", piesă al cărui titlu exact ar putea fi "întîlnirea cu trecutul", actorul dramaturg Constantin Popa își scrie propria partitură
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tot văzătoare și a tot ascultătoare, este servitorul "mașinii de vînt", adică al forței distrugătoare care este un regim totalitar. Maleficul personaj știe perfect alfabetul distrugerii; el știe că stabilitatea, cîtă poate să fie, evident, este dată de echilibrul erotic; castrează-l pe om de iubire, și restul demolărilor e un fleac. Asta se întîmplă în "Mașina de vînt"; în numele unei morale și al unei etici socialiste, adică în numele unui sistem care n-are nici o etică și nici o morală, slujitorul, absurd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Octav: Așa e, tata, n-ai... Asta e. Infirmități și infirmități... Costache: Tu n-ai apucat să fii infirm... de aceea ai și ieșit în stradă... Eu n-am ieșit... de frică... de o mare frică... generația mea a fost castrată de curaj... Am fost învățat să stau în genunchi și așa o să mor Octav:...Am să-i spun asta lui Ovidiu... El credea că o să te ridici în picioare... și că o să privești înainte, să zicem, și, cînd colo, voi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci, puneau masca pe figură și se descurcau... Ajunsesem un popor de mascați... Gh. P. unu:...Numai că la un moment dat ți se lipea masca de obraz... și nu mai puteai s-o scoți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]