1,043 matches
-
și Oituz. Inițial, construcția militară începută după 106 era din pământ și lemn. După anul 126, zidurile au fost refăcute din piatră și au dăinuit până în ziua de azi, la Râșnov. Săpăturile arheologice din zonă au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de terra sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. Ba chiar și mânerul unui bisturiu medical. Castrul roman ar fi
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de terra sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. Ba chiar și mânerul unui bisturiu medical. Castrul roman ar fi rezistat până în jurul anului 250, când ar fi ars în urma unui puternic atac al trupelor aliate dace, gote și vizigote. Ruinele lui au rămas vizibile chiar și în Evul Mediu. În scrierile secolului XVIII era denumit Erdenburg
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
Bulci este un sat în comuna Bată din județul Arad, Banat, România. Încă din perioada română a existat un castru român aparținând de Legiunea a XIII-a Gemina. Cărămizile castrului purtând inscripția legiunii, au fost folosite la construirea unei mănăstiri medievale. Clădirea medievală ce datează cel puțin din secolul al XIII-lea, care mai păstrează și astăzi urmele terasamentelor și
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
Bulci este un sat în comuna Bată din județul Arad, Banat, România. Încă din perioada română a existat un castru român aparținând de Legiunea a XIII-a Gemina. Cărămizile castrului purtând inscripția legiunii, au fost folosite la construirea unei mănăstiri medievale. Clădirea medievală ce datează cel puțin din secolul al XIII-lea, care mai păstrează și astăzi urmele terasamentelor și în pământ părți de fundament, este Abația romano-catolică ridicată de
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
Ruscă la nord, constituiau bariere naturale greu de străbătut pentru eventualii atacatori. Teritoriul metropolei se întindea de la Tibiscum la Micia, până la intrarea Jiului în defileu, un teritoriu propice în care capitala s-a putut dezvolta în liniște, fiind apărată de castrele Tibiscum, Voislova, Micia și Bumbești. Cetatea, un patrulater format din blocuri de piatra masive ( de perete Dacian ) , a fost construită cu cinci terase , pe o suprafață de aproape 30.000 mp . Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
acest lucru a dus la speculații considerabile, odată cu cercetările arheologice, cu privire la șederea de la curtea sa. Paisprezece locații diferite au fost propuse, printre care Kernavė și Vilnius. Săpăturile arheologice oficiale au început în 1979, după ce o porțiune a locului numită „Tronul castrului lui Mindaugas” s-a prăbușit. În prezent, orașul găzduiește o mare sărbătoare pentru Ziua statalității. Ordinul livonian s-a folosit de alianța lor cu Mindaugas să dobândească controlul asupra terenurilor samogițiene. În 1252 a aprobat cererea Ordinului de construirea Castelului
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
cadavre și pe hunii care nu s-au aventurat prea departe, goții și romanii s-au întâlnit pentru a decide mutarea lor viitoare. Știind că Attila a rămas fără provizii și ca a fost împiedicat să se apropie de limitele castrului roman, au început să asedieze tabăra lui. În această situație disperată, Attila a rămas în aceeași poziție și a trebuit să se urce pe șa obligat să-și atace inamicul. Când Attila era înconjurat în propria tabără, acolo unde chiar
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
Brazda lui Novac pornea de la gura Topolniței (județul Mehedinți), traversa Oltenia și Muntenia pe sub dealuri până la Mizil, urmele sale văzându-se și astăzi. "Brazda lui Novac de Nord" se oprește în masivul Istriței, la Pietroasele, unde s-a identificat și Castrul roman de la Pietroasele. Momentul construirii castrului poate fi fixat după pacea încheiată între romani și vizigoți (anul 333), dată la care a fost ridicată și "Brazda lui Novac de Nord". În prezent, "Brazda lui Novac de Nord" constituie suportul terasamentelor
Brazda lui Novac (limes) () [Corola-website/Science/308902_a_310231]
-
Topolniței (județul Mehedinți), traversa Oltenia și Muntenia pe sub dealuri până la Mizil, urmele sale văzându-se și astăzi. "Brazda lui Novac de Nord" se oprește în masivul Istriței, la Pietroasele, unde s-a identificat și Castrul roman de la Pietroasele. Momentul construirii castrului poate fi fixat după pacea încheiată între romani și vizigoți (anul 333), dată la care a fost ridicată și "Brazda lui Novac de Nord". În prezent, "Brazda lui Novac de Nord" constituie suportul terasamentelor căii ferate Curtea de Argeș-Pitești-Roșiori de
Brazda lui Novac (limes) () [Corola-website/Science/308902_a_310231]
-
fostul sat Greaca, de către romani, în secolele II—III e.n. Unii specialiști atribuie ridicarea valului lui Augustus, alții împăratului Traian. Datarea valului de pământ "Brazda lui Novac de sud" este încă neclară și mult discutată. Valul nu era păzit cu castre, el constituind, probabil, un simplu obstacol în calea migratorilor care ar fi putut apărea prin surprindere dinspre nord sau est. Există și ipoteza că "Brazda lui Novac" de sud a fost construită de Hadrian în fața castrului de la Novae și pentru
Brazda lui Novac (limes) () [Corola-website/Science/308902_a_310231]
-
nu era păzit cu castre, el constituind, probabil, un simplu obstacol în calea migratorilor care ar fi putut apărea prin surprindere dinspre nord sau est. Există și ipoteza că "Brazda lui Novac" de sud a fost construită de Hadrian în fața castrului de la Novae și pentru a proteja parțial provincia de la sud de Carpați dezavantajată de aspectul geografic văii inferioare a Oltului. Valul a fost construit pe o lungime de 170 km, cu lățimea de 12 m, înălțimea maximă de 2 m.
Brazda lui Novac (limes) () [Corola-website/Science/308902_a_310231]
-
romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu. Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
contactați de un bărbat pe nume Păruș care îi pune în posesia unui artefact misterios: scufundat în lichid, acesta începe să emită lumini colorate. Totodată, Păruș le cere să facă investigații arheologice în zona Hârșovei, unde se află ruinele vechiului castru roman Carsium. Ei trebuie să ia legătura cu un învățător de la care Mihai Bradin - pe atunci adjunct al lui Anatol Fisch, tatăl Wilhelminei - primise pe vremuri o plăcuță de aur cu o inscripție latină. La început reîntâlnirea între Mihai și
Statuia șarpelui () [Corola-website/Science/327296_a_328625]
-
mai vechi timpuri. Aceste descoperiri arheologice făcute în vatra satului ne îndreptățesc să afirmăm că zona a fost locuită din perioada mijlocie a epocii neolitice. În urma cuceririi Daciei de către romani, și satul Chintelnic s-a aflat sub ocupația romană deoarece castrele de la Orhei și cel de pământ de la Livezile, marcau granița spre est a Daciei romane și deci cuprindeau și aceste teritorii. Continuitatea și stabilitatea populației din acest sat este dovedită și după retragerea stăpânirii romane din Dacia - prin descoperirile arheologice
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
este un muzeu județean din Drobeta-Turnu Severin, amplasat în Str. Independenței nr. 2. În 1912 profesorul Al. Bărcăcilă înființează Muzeul Istoric al Liceului Traian, care se va muta în 1926 în clădirea nou construită de lângă castrul roman, clădire care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va numi de acum Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin. După 1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
Secția de etnografie și artă populară dispune de un patrimoniu prețios și bogat, valoros din punct de vedere documentar. Expoziția de bază prezintă în primul rând aspecte ale civilizației rurale în Mehedinți și în zona Porțile de Fier. Alături este castrul roman Drobeta. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost construită în anul 1926.
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
Castrul roman de la Bumbești-Jiu este un castru care se află pe malul stâng al Jiului, la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani. Acesta avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
Castrul roman de la Bumbești-Jiu este un castru care se află pe malul stâng al Jiului, la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani. Acesta avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit inițial dintr-un val de pământ
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
Castrul roman de la Bumbești-Jiu este un castru care se află pe malul stâng al Jiului, la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani. Acesta avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). Aici s-a descoperit o inscripție dedicată împăratului roman Caracalla. Cercetările arheologice sistematice desfășurate în anul 2002 în interiorul castrului au dus la descoperirea unui tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede de argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani. <br>
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
greco-catolici (3,76%). Pentru 3,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Localitatea apare menționată în documente din 1261 sub numele de "Kassal". Pe teritoriul localității Cășeiu a fost descoperit Castrul roman Samum, ridicat în jurul anului 106 e.n. odată cu linia de apărare Porolissum - Tihău - Cășeiu - Ilișua. Inițial a fost construit din pământ apoi a fost refăcut din piatră la dimensiunile 165 x 165 metri în vremea împăratului Hadrian (în secolul al
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș. În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595-1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - "Apoulon" - ce se va impune mai târziu. În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de "Colonia Aurelia Apulensis" și "Colonia Nova Apulensis". Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. În interiorul Catedralei Încoronării
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
comerciale intense dintre dacii liberi și provincia imperială precum și existența unui drum comercial în antichitate pe valea Crișului Repede. Unii istoriografi situează granița de vest a Daciei Romane la Tisa susținând că, pe valea Crișului Repede ar exista urme de castre romane la Bucea, Șuncuiuș, Vadul Crișului. Cel mai bine păstrat, până în zilele noastre este castrul roman de la Bologa de lângă Huedin. Existența și continuitatea folosirii drumului de pe valea Crișului Repede ce lega Câmpia Tisei cu Transilvania este confirmată de urmele descoperirilor
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]