1,078 matches
-
ce ne sfințește cu uimire... Din clipele de foc promise, un duh albastru a fugit, Privea-ntristat spre Răsărit, și-i tremurau aripi deschise... Când l-am privit, chiar Tu erai, îngerul meu de dor sihastru... În drum spre solitaru-ți castru, safire calde lăcrimai... Și toate mi-au căzut pe păr...Când m-am văzut, de dimineață, Purtam o rochie de gheață albastră, de pe-un meteor Și eram toată numai stele...pe piele-aveam tot Universul... Doar că-mi pierdusem Vieții
IMORTALĂ-N LUMEA MEA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373480_a_374809]
-
mi-au spus-o oamenii mei când m-am întors acolo. Iar medicii nu-i mai dăduseră nici o șansă bietului om care căzuse grav bolnav... Am venit cât am putut de repede prin Antipatrida, Arimateea și Emaus schimbând caii prin castrele și garnizoanele de pe drum și speram să-l mai găsesec încă în viață pe învățătorul nostru, însă... El dorise atunci să vină la mine acasă ca să-mi vindece sluga fiindcă poate știi că prin venele mele curge și sânge iudaic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
să îmbătrânesc, să văd milos umanitatea, dincolo de pivnițele mentale, deschise sau izolate aidoma legăturilor de la o zgărduță populară. Mă întreb retoric și aberant câteodată dacă viața asta nu seamănă cu un mare club viticultos sau leguminos. Văd oamenii împărțiți în castre: morcoviorii triști: oamenii fără busolă/ speranță, cărora le sunt retezate visurile, oamenii-conopidă,cu idei cărnoase la purtător ce își amplifică starea de bine, prin implementarea unor gândiri asertive/ pozitive și oamenii- ciupercă, ce stau la adăpost în caz de viforniță
ȘOBOLANIADA E UN TIC SAU O MODĂ PARȘIVĂ? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372394_a_373723]
-
SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
se face prin cele 6 porți monumentale, frumos decorate, unice în arhitectura militară europeană, dintre care patru sunt decorate cu statui și reliefuri. Din punct de vedere al amplasamentului, cetatea a fost ridicată peste alte două fortificații mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina (o legiune de elită a armatelor romane)și cetatea medievală Bălgrad. Se spune că 20.000 de iobagi români au lucrat la construcția cetății, lucrările de zidărie și pietrărie fiind făcute de muncitori
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
de sculptură la porțile cetății și bastioane, realizate de o echipă de la Viena. Între zidurile cetății s-au desfășurat evenimente importante pentru istoria poporului român. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedea ruinele Porții de Sud a Castrului Roman și o parte din zidurile fortificației romane construită începând cu anul 106 d. H. Istoria este foarte interesantă, castrul s-a construit pentru cantonarea unei Legiuni dislocată din Vindobona (actuala Vienă) și de asemenea pentru a păzi ținutul aurifer
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
importante pentru istoria poporului român. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedea ruinele Porții de Sud a Castrului Roman și o parte din zidurile fortificației romane construită începând cu anul 106 d. H. Istoria este foarte interesantă, castrul s-a construit pentru cantonarea unei Legiuni dislocată din Vindobona (actuala Vienă) și de asemenea pentru a păzi ținutul aurifer și drumul de transport al aurului către Roma. Migrațiile succesive au determinat retragerea armatei romane, în jurul anului 271-275 d.H. Populația
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus, denumită „Cohors I Aelia Dacorum”, care a fost trimisă în extremitatea nord-estică a imperiului, în Britania. Aici și-a avut reședința și castrul la „Amboglana (Comboglana)” timp de două secole. De reținut că Steagul cu dragon s-a impus ca semn militar și în cadrul trupelor romane din alte provincii ale Imperiului Roman. Apoi, cea mai veche biserică românească din Abrud (jud. Alba) din
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
Chișinău, 1909); Gramatică românească, București, (sec.XIX). O vitrină este rezervată personalităților rucărene: Mihail Lungianu, Victor Slăvescu, Tudor Mușatescu și Ion Barbu. În rafturi separate se păstrează câteva piese geologice din colecția geologului rucărean Radu Muțiu și câteva materiale de la castrul roman de la Scărișoara (Rucăr). Foarte interesante sunt schițele genealogice a 54 de moși cu descendenții lor, unele din ele datând cu începere din secolul al XVIII-lea. Aici se păstrează și Catagrafia satului Rucăr, din anul !838 cu 375 de
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
partea de sud a orașului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca important centru economic și militar al tribului geto-dacic „ sucii”. După cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orașului civil Sucidava. Cetatea militară romană a fost zidită pe locul fostei cetăți geto-dacice în vremea împăratuluiAurelian (270-275) și rezidită în timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337). Cetatea a rămas parte a imperiului și după
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
pe care societatea le-o oferea. În schimb politicienii și bogații chefuiau și se veseleau fericiți de propriile realizări pe spinarea prostimii. Nea Nicu și Tanti Lenuța vizitară pe rând fostele combinate și fabrici din care rămăseseră doar ruine asemănătoare castrelor romane părăsite și neîngrijite. Cutreierară apoi Bărăganul în lung și-n lat unde ciulinii luaseră locul lanurilor de grâu și porumb. De supărare cuplul prezidențial se întoarse a doua zi la Poarta Raiului. Aici îi întâmpină impunător și cu chipul
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
oraș pentru că îl voi folosi în treburile care ne privesc doar pe noi iudeii. -Cine știe pe unde umblă acum cei care au furat corpul lui Iisus, arhiereule? Probabil sunt departe de Ierusalim, însă am dat ordin prin porumbei către castrele și patrulele din jur să oprească orice suspect. Ar trebui să punem mâna pe ei rapid fiindcă n-au pe unde să fugă! O mică vexilație așteaptă o poruncă a mea, iar la o veste cât de mică legionarii vor
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
modestă încercare de restituire a trecutului, de readucere din negrura vremii a unor importante date despre nașterea și dezvoltarea acestui spațiu uman. [...] Din multitudinea informațiilor, am reușit selectarea celor de importanță majoră. Astfel ne-am oprit la cetatea Abrad și Castrul Roman, am evocat momente din istoria neamului, ca participarea la răscoala din 1907, am subliniat eroismul țăranilor-ostași, căzuți în bătăliile pentru cucerirea Independenței, apoi în cele două războaie mondiale. Am zăbovit asupra familiei Brădescu nu întâmplător, ci dintr-un gest
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
pp. 147 - 149, pagini în care-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădești, unde se fac prețioase referințe, între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădești, unde se fac prețioase referințe, între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident, dintre hrisoavele ce ni s-au transmis până în zilele noastre, căci toponimele respective își
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
și interesându-se de viață monahala. Acest periplu sentimental s-a încheiat la Mănăstirea Turnu, de pe marginea Oltului, la 2 km de Mănăstirea Cozia, nume dat de „Piscul lui Teofil“ aflat pe o stâncă, turn construit de legiunile române din Castrul Arutela în secolul al II-lea, mănăstire ce a devenit din anul 2010 monument istoric. Seara târziu Clujul, văzut de pe Feleac că o salba de briliante luminoase, ne-a cuprins cu liniștea lui relativă, semn de bun venit. Al.Florin
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului GERMISARA, IZVOR DE POPOR (Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CU LUNA STAU LA CINĂ Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-arcada înnoptării, în tainicele castre, Zvâcnește libertatea și-n trecerea-i barbară Aleargă herghelia prin stepele albastre; Vin cai să se înfrupte din pajiștea stelară. Foșnește libertatea în temeri infirmate, În colb de stele-i ceasul, secunda e orfană; Cad hamuri de lumină prin coamele
CU LUNA STAU LA CINĂ de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373157_a_374486]
-
făcute. Și eu tare mă străduiam să fiu absolvită de vină, pentru că nu-mi venea bine sobrietatea accentuată la care Nicole recurgea în momentele de criză educațională, vorbind rar, concis, total impersonal, ca și când nici nu mai eram partenera lor de castru, cum botezaseră ai mei familia trecută Solomon în acte. Se-adauga și aparent întâmplătoarea lipsă prelungită a tatei de-acasă, care, dintr-o lașitate de ne-nțeles, venea tot mai târziu de la școală, neplăcându-i urmarea neascultării mele, răceala din
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
atât de mult îmi plăcea, doi frați, doi prieteni împărțind și seriosul și gluma de dragul armoniei! Pe Arthur l-am pierdut devreme. Deși aveam 15 ani, n-am prea-nțeles ce l-a făcut să nu-i mai placă în castrul nostru. Într-o seară, venită de la școală, am găsit-o pe Nicole înlăcrimată. Ținea în mână o banală foaie, de pe care am putut descifra Dragele mele... Atât. Și n-am știut niciodată cum se scuzase la plecarea subită din viața
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
captând izvoarele prin tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ - cald, iar sara - apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat dupa cucerirea
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]