760 matches
-
Puterea musculară nu mai [e] de-ajuns, ba nu mai joacă decât un rol secundar în industria transporturilor; cel întîi rol aparține acum îndemnării și inteligenței. Trebuie mai multă îndemînare și inteligență pentru a priveghea un cal, un măgar, un catâr, un elefant, pentru a conduce o trăsură sau un car, pentru a îndrepta o corabie. În sfârșit, vine cel din urmă progres. Vaporul e aplicat la locomoțiune. Locomotiva, cu lungul ei șir de vagoane, se substituie calului, căruței, diligenței; corabia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reviste literare. În aceste spitaluri, unde mărginirea intelectuală a pretinșilor autori nu e întrecută decât de malonestitatea lor plagiară și de obrăznicia cu care ei pe ei înșii se proclamă mari autori, literele române au relații, firește sterpe, cu niște catâri intelectuali, ceea ce nu oprește ca o seamă de acești catâri să fie împodobiți cu medalia Bene merenti. Atâta aveam de zis despre mediul mlăștinos și bolnav, cu care trebuie să lupte literatura sănătoasă pentru a-și scoate capul la lumina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
autori nu e întrecută decât de malonestitatea lor plagiară și de obrăznicia cu care ei pe ei înșii se proclamă mari autori, literele române au relații, firește sterpe, cu niște catâri intelectuali, ceea ce nu oprește ca o seamă de acești catâri să fie împodobiți cu medalia Bene merenti. Atâta aveam de zis despre mediul mlăștinos și bolnav, cu care trebuie să lupte literatura sănătoasă pentru a-și scoate capul la lumina soarelui. Căci închipuiască-și cineva - risum teneatis amici - până și gazeta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe scara organică, până ajung a se îngropa ca cânii și ca maimuțele, acestea domnesc asupra poporului românesc; pentru a plăti trebuințele lor, lenea, inepția economică și sterilitatea lor intelectuală, poporul românesc se scoate la mezat și se închiriază, asemenea catârilor și cailor de birjă, cu luna și cu ziua. [3 august 1882] 157 {EminescuOpXIII 158} ["D. C. A. ROSETTI E, SE VEDE... "] D. C. A. Rosetti e, se vede, în ajunul de-a pleca la Paris și de-aceea adresează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu mai pot ține pas cu dezvoltarea înainte a altor ochi omenești. La toate rasele îmbătrînite și decrepite miopia se va găsi des. Nu se pot altoi, pentru că uscătura nu se poate altoi. Sunt stârpituri morale, stârpituri fizice, stârpituri intelectuale, catâri etnici. fizic stârpituri, intelectual catâri, incapabili a pricepe ori a produce un adevăr, moralicește mlaștine infecte de nerușinare și de libertinaj. O! natura nu minte niciodată! Când pune-o viață *-n două picioare - miop, cu privirea ascuțită și vicleană, înclinat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu dezvoltarea înainte a altor ochi omenești. La toate rasele îmbătrînite și decrepite miopia se va găsi des. Nu se pot altoi, pentru că uscătura nu se poate altoi. Sunt stârpituri morale, stârpituri fizice, stârpituri intelectuale, catâri etnici. fizic stârpituri, intelectual catâri, incapabili a pricepe ori a produce un adevăr, moralicește mlaștine infecte de nerușinare și de libertinaj. O! natura nu minte niciodată! Când pune-o viață *-n două picioare - miop, cu privirea ascuțită și vicleană, înclinat a avea o cocoașă fizică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în perspectiva atâtor istorii care trebuie decodate în lupta antiplatoniciană - la fel și în cazul lui Diogene, asupra căruia voi reveni. în teatrul cirenaic îl întâlnim așadar pe Aristip luându-se la harță cu o potârniche, un măgar, apoi un catâr, niște prostituate, unele foarte arătoase, altele cu stagii vechi de activitate, apoi niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, un cal de îmblânzit, dar și o furtună, o masă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
verii, iarna era foarte obositoare, căci aproape fiecare pas necesita efort, fiind nevoiți să ne tăiem cu dificultate cărare prin zăpada ce acoperea munții Asiei Mici. Caravana noului guvernator, Împreună cu care am călătorit, era formată din șaizeci de cai și catâri. În una dintre zile ne-am rătăcit deoarece fuseserăm prinși de un viscol puternic În munții Anatoliei. Am fost nevoiți să petrecem o noapte Îngrozitoare, până când am ieșit În cele din urmă din zăpada adâncă și am găsit un sat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
este politica guvernului nostru?), Ion Ionescu de la Brad și D. Bolintineanu, acesta dând la „Foileton” și însemnările intitulate Constantin Postelnicul (Cantacuzin), Kipruli și Grigoriu Ghica. În numărul 2 se reproduce după „Românul” din 12 februarie 1861 fabula lui Grigore Alexandrescu Catârul cu clopoței, o aluzie transparentă la Vasile Boerescu, redactor la ziarul „Naționalul”. O cronică a spectacolului cu opereta Maddalena este scrisă de Nicolae Filimon, iar un anunț face cunoscut cititorilor că Nemesis, volumul de „satire politice contimporane” al lui D.
UNIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290355_a_291684]
-
București, 1945; Luluța Pămpărluța, București, 1947; Marinică Mănâncătot, București, 1947; Napoleon fugea repede, București, 1947; Paiațe, București, 1947; Un balon râdea în poartă, București, 1968; Un creion pe stadioane, București, 1968; Din fotoliul 13, pref. Aurel Baranga, București, 1969; Un catâr binecrescut, pref. Aurel Martin, București, 1970; Fotbal cu pâine, București, 1971. Traduceri: Marcelle Tinayre, Madame de Pompadour, București, 1945. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, „Sunt soldat și călăreț”, DMN, 1937, 10 858; G. Călinescu, „Sunt soldat și călăreț”, ALA, 1937, 854
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
sinelui empatic. Iată un exemplu care ilustrează cele spuse mai sus. Pacienta - Ce credeți despre acest lucru? Terapeutul - Cel mai bine ar fi să vorbiți despre asta cu soțul dumneavoastră, cred. Pacienta - El nu vrea să știe nimic, este un catâr (Escaladă simetrică) Terapeutul - Intr-adevăr, ați încercat adesea să vorbiți cu el și s-a enervat. (Terapeutul se calmează și îi dă dreptate pacientei). Pacienta - El nu vrea să facă decât ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și aruncate pe punte, împreună cu bine-cunoscutul os negru, prins de așa numita coroană. în cazul de față însă nu s-a procedat astfel. Carcasele celor doi monștri rămăseseră la pupa, iar corabia, încărcată cu capetele lor, semăna acum cu un catîr împovărat cu două samsare prea grele. între timp, Fedaliah se uita calm la capul balenei normale, privirea lui coborînd în răstimpuri de la zbîrciturile adînci ale acestuia la liniile din propria-i palmă. Iar Ahab stătea într-o asemenea poziție, încît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pozitivă, inocența nu trebuie să devină o slăbiciune, transformându-se în credulitate sau lașitate. Persoana trebuie să se călească, să devină mai puternică, dar fără să-și piardă din candoare. Dificultatea sarcinii sale constă tocmai în această misiune. Măgar, catârcă, catâr Măgarul are mai mult o semnificație negativă, de prostie și ignoranță. Faimoasa bonetă cu urechi de măgar, teroarea elevilor neatenți sau leneși, și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv. În plus, la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
această misiune. Măgar, catârcă, catâr Măgarul are mai mult o semnificație negativă, de prostie și ignoranță. Faimoasa bonetă cu urechi de măgar, teroarea elevilor neatenți sau leneși, și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv. În plus, la fel ca și catârul, măgarul este cunoscut pentru încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de pertinență sau atitudinea îndărătnică și obtuză. Dacă în scenariul oniric se chinuie să urnească
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
încăpățânare și reprezintă simbolul prostiei și al inutilității încăpățânării. Visul îi poate deci revela subiectului slăbiciunile sale: lipsa de reflecție și de pertinență sau atitudinea îndărătnică și obtuză. Dacă în scenariul oniric se chinuie să urnească un măgar sau un catâr, atunci înseamnă că, în realitate, se luptă cu lipsa de cooperare a celor din jur. Așadar, ceilați au față de el o atitudine încăpățânată. Totuși, în plan sacru, măgarul corespunde unui simbolism pozitiv. Reprezentarea lui Iisus care intră în Ierusalim călare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ardelean închis pentru „naționalism” etc.), Întâlnire periculoasă (1985) pune problema românilor expatriați (cărora, de pildă, li s-ar spăla creierele în lagărele de refugiați) și readuce în discuție abuzurile epocii lui Gheorghiu-Dej etc. Un roman superior tuturor celorlalte este Muntele catârilor (1980), despre viața călugărilor de la Muntele Athos și relațiile voievozilor și mănăstirilor românești cu acest centru de spiritualitate. Dicțiunea narativă capătă aici ceva din cadența stilului sapiențial-poematic din sadoveniana Creanga de aur. În schimb, piesa de teatru Audiență la consul
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
București, 1975; La zei acasă sau O călătorie lirică prin Elada, București, 1976; Transilvane cetăți fără somn, București, 1977; Raiul răspopiților, București, 1978; Ora întrebărilor, pref. Aurel Martin, București, 1979; Războiul cunoașterii, cu ilustrații de C. Piliuță, București, 1979; Muntele catârilor, București, 1980; Cartea zodiilor, București, 1982; Leagănul mării, București,1983; Audiență la consul. Nu pot să dorm, București, 1984; Întâlnire periculoasă, București, 1985; Romanul de familie, I-II, București, 1986; Oracole, București, 1987; Proces în recurs, București, 1988; Rădăcinile cerului
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
fie bine. O privi ca În noaptea dinainte și Desdemona se Înroși. Încercă să o cuprindă cu brațul, dar ea Îl opri. ― Uite. Dedesubt, momentan fumul se subțiase. Se vedeau drumurile Înțesate cu refugiați: un șuvoi de căruțe, care, bivoli, catâri și oameni grăbindu-se să iasă din oraș. ― De unde putem lua vaporul? Din Constantinopol? ― O să mergem În Smirna, spuse Lefty. Toată lumea spune că prin Smirna e cel mai sigur. Desdemona tăcu o vreme, Încercând să pătrundă cu mintea realitatea aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
asemenea recompensă nemeritată i-a fost acor dată doar pentru zilele de sărbătoare, murmură el. Este de-a dreptul revoltat. În vremurile de demult femeile res pectabile circulau, ce-i drept, pe străzile Romei, în trăsurici trase de cai sau catâri, dar asta pentru că matroanele își puseseră bijuteriile și podoabele la dispoziția tribunilor militari ca să plătească zeciuiala făgăduinței față de Apollo. Mai apoi însă, uitând de buna-cuviință și de treburile casei, au început să umble puhoi prin oraș, îmbrăcate în veșminte țipătoare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
când Ioan s-a înfuriat văzând cum un necredincios vindeca bolnavi în numele lui Iisus: „Cine nu este împotriva noastră este pentru noi”. Samuraiul tăcea îndărătnic. Era el rușinos, dar în asemenea clipe tocmai această sfială îl făcea încăpățânat ca un catâr. Așa era și firea țăranilor din vale. Tanaka privea țintă în gol la fel ca mai înainte. După cum îi era obiceiul, Nishi aștepta neliniștit răspunsul confraților săi mai în vârstă pentru a se hotărî și el ce să facă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bătea prea tare. Bătrânul de lângă pod Un bătrân cu ochelari cu rame de oțel și haine pline de praf stătea pe marginea șoselei. Pe podul de vase de peste fluviu treceau căruțe și camioane, bărbați, femei și copii. Căruțele trase de catâri se opinteau pe malul abrupt dinspre pod, și soldații dădeau o mână de-ajutor, trăgând de spițele roților. Camioanele urcau podul și plecau, iar țăranii se chinuiau să meargă prin praful care le ajungea la glezne. Doar bătrânul stătea, pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
scăpaseră de pe chei. Da’ grecii erau niște băieți drăguți. Când au cedat și au trebuit să evacueze n-au putut să-și ia animalele de povară, așa că le rupeau picioarele din față și le aruncau În apa de la mal. Toți catârii ăia, cu picioarele frânte, aruncați În apa mică. A fost o poveste tare drăguță. Pe cuvântul meu că da, chiar tare drăguță. Capitolul 1 Toți erau beți. Era beată toată bateria, mergând pe drum În Întuneric. Mergeam spre Champagne. Locotenentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aruncate-n arenă și le arunca Înapoi În Întunecime. Se aprinse lumina În patio. — Eu mă duc să mă cațăr pe unul din poneii ăștia cât Îi aduni tu pe copii, Îi spuse Zurito. Din spate se auziră clopoțeii de pe catârii aduși să care taurul mort afară. Membrii cuadrillei, care urmăriseră spectacolul burlesc de pe coridorul dintre barrera și primele locuri se-ntorseseră și acum stăteau de vorbă, adunați În grup, sub bec. Un puști frumușel, Într-un costum argintiu cu portocaliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
băgat În două nocturne și Începuse să stârnească ceva interes În Madrid. Era fericit să știe că lupta va Începe În câteva minute. — Unde-s picadorii? Întrebă Manuel. — Sunt În țarcul din spate, se ceartă pe caii frumoși, zâmbi Hernandez. Catârii pătrunseră-n goană prin poartă, trăgând În pocnete de bice și clinchete de clopoței taurul tânăr al cărui trup ară o brazdă În nisip. Se grupară pentru paseo imediat ce trecu taurul. Manuel și Hernandez erau primii. Imediat În spate erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spuse Manuel lui Hernandez. — Bine. Să mergem. Ținându-și capetele sus, legănându-se pe ritmul muzicii, cu brațele drepte libere, ieșiră și traversară arena nisipoasă sub reflectoare, În spatele lor desfășurându-se cuadrilla, apoi picadorii călare și În spatele lor servanții și catârii cu clopoței. Mulțimea Îl aplaudă pe Hernandez În timp ce defilau. Aroganți, legănându-se, priveau drept Înainte În timp ce mergeau. Se-nclinară În fața președintelui și apoi procesiunea se destrămă. Matadorii se duseră Înspre barrera și-și schimbară mantiile grele cu capele mai ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]