KorAP: Find »[drukola/base=catalană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...14 >

330 matches

Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579

câțiva ani, În februarie, se organizează În memoria lui un concurs internațional de poeme. La mormântul lui vin spaniolii să se reculeagă, iar de curând un lider politic spaniol și-a lansat programul la mormântul lui Machado. Toată coasta aceasta catalană e renumită prin vii și gastronomie. Viile sunt cățărate pe dealuri, pe pante abrupte uneori, pe un pământ pietros, calcaros, iar pivnițele de vin sunt răspândite peste tot, inclusiv pe marginea drumului. Undeva În piața centrală e.un.Maison.de la

Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau (2011) [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

și Franța. Dacă în primul stat patru limbi au, cel puțin teoretic, statut egal de limbi oficiale și naționale, politica lingvistică restrictivă a Franței acorda doar francezei acest statut plasînd, printr-un act de voință politică, alte limbi (occitană, bretona, catalana, basca etc.) într-o poziție inferioară, ceea ce contribuie decisiv la statutul și vitalitatea limbii respective. Teoretic, o anumita limba niciodată nu poate fi impusă vorbitorilor, tocmai pentru că o limbă istorică înseamnă a ști să vorbești acea limba, iar verbul a

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
decît cu oricare limba comună în domeniul romanic. Sau, ca să exprimăm asta în sens negativ, vorbim de trei limbi romanice și de dialecte ale acestor limbi în cadrul Peninsulei Iberice, fiindcă s-au stabilit trei limbi romanice comune: portugheză, spaniolă și catalana. Dacă s-ar fi stabilit o singură limba comună, n-am avea nici un motiv să considerăm limba portugheză și limba catalana că alte limbi istorice - admițînd că limba care s-ar fi constituit ar fi fost spaniolă -, ci am vorbi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
extrem de simplificată, servind ca mijloc de comunicare cu funcții foarte restrînse, îndeosebi în porturile de la Marea Mediterana. În perioada contemporană, sabirurile sînt practic ieșite din uz. Se deosebesc de pidginuri mai ales prin sursele foarte diverse ale vocabularului: franceză, provensala, spaniolă, catalana, italiană, greacă, arabă, turcă, prin numărul foarte redus de domenii semantice reprezentate (comerț, navigație) și printr-o structura gramaticala rudimentara (cîteva reguli de combinare a cuvintelor). Sinonim: lingua franca"212. Un exemplu de sabir care a fost folosit că limba

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de limbi folosit de negustorii și marinării din bazinul mediteranean între secolul al XIV-lea și sfîrșitul secolului al XIX-lea. Cele mai multe cuvinte proveneau din dialecte italiene (mai ales din cel genovez), dar și din alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, catalana, occitană). În timp, au intrat și cuvinte din greacă, turcă, arabă, malteza, ebraica. Lingua franca a fost o limbă folosită în mod aproape exclusiv oral. Vocabularul era alcătuit dintr-un număr redus de cuvinte, iar gramatică aproape că nu există

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
nu există, verbele fiind folosite, cel puțin la început, la modul infinitiv. Ethnologue consideră că o varietate a acestui pidgin se vorbește astăzi în insulele Mării Egee, avînd un vocabular tot cu predominantă italiană, la care se adaugă cuvinte din spaniolă, catalana, franceza, iudeospaniola și turcă, dar cu o sintaxa predominant arabă. Astăzi sintagma lingua franca apare uneori în relație de sinonimie cu cea de limbă vehiculara, care însă nu este în mod obligatoriu un pidgin, așa cum era lingua franca. Sînt considerate

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
tíu norvegiană en to tre fire fem seks sju/syv åtte ni ți suedeză en (ett) två tre fyra fem sex sju åtta nio tio Limbi italice și romanice latină unus duo tres quattuor quinque sex septem octo novem decem catalana un dos tres quatre cinc șiș set vuit nou deu franceză un deux trois quatre cinq six sept huit neuf dix italiană uno due tre quattro cinque șei sette otto nove dieci portugheză um dois três quatro cinco seiș sete

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
e denumit Románia. Nouă Románie cuprinde zonele de răspîndire de pe alte continente. Cea mai cunoscută împărțire a limbilor romanice cuprinde un grup italo-romanic (română, dalmata, italiană, retoromana și sarda), un grup galoromanic (franceză și occitana/ provensala) și un grup iberoromanic (catalana, spaniolă și portugheză). Friedrich Diez, unul dintre întemeietorii romanisticii, împărțea limbile romanice în limbi sigmatice (folosesc desinența -s pentru plural) și asigmatice (folosesc desinențe vocalice pentru plural). În cea de-a doua categorie intră limbile română și italiană. În articolul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
to Românce. Morphosyntactic Typology and Change, Oxford University Press, Oxford, 2012. *** Le roumain dans une perspective typologique / The Romanian Language from a Typological Perspective, număr tematic al revistei "Revue roumaine de linguistique", vol. LI, nr. 1, 2006. Macarie, Liliana, Limba catalana. Fonologie - Morfologie - Vocabular, Tipografia Universității din București, 1980. Maiden, Martin; Smith, John Charles; Ledgeway, Adam (editori), The Cambridge History of the Românce Languages, vol. 1: Structures, vol. 2: Contexts, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, 2013. Mańczak, Witold, La classification des

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa, America, Australia. Unul dintre puținele

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită de latină, apoi de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita (un fel de pidgin) vorbită din Evul Mediu pînă în sec. al XIX-lea pe țărmurile Mării Mediterane mai ales de marinari și negustori; cuvinte luate mai ales din limbile romanice (italiană, spaniolă, catalana, portugheză, franceza), dar și din arabă, malteza, turcă etc.; limba utilitara, practic fără gramatică și fără scriere; prin extindere, astăzi lingua franca denumește orice limbă vehiculara pidgin limba orală, transcriere latină 222. lituaniana O Lituania Este poate cea mai apropiată

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de nord, (se)pedi), Sesotho (sotho de sud), (și)swati, (xi)Tsonga, (se)tswana, (tshi)venda, (își)Xhosa, (își)zulu Albania Europa Tirana albaneză Algeria Africa Alger arabă, berbera (kabyl/tamazight) Altai (FR) Asia Gorno-Altaisk altai, rusă Andorra Europa Andorra catalana Anglia Europa Londra engleză; cornică Angola Africa Luanda portugheză; umbundu, kikongo, kimbundu, ngangela, kuanyama Anguilla America Centrală The Valley engleză; anguillană (creola engleză) Antigua și Barbuda America Centrală Saint John's engleză; antiguana (creola engleză) Arabia Saudita Asia Riyadh arabă Argentina America de Sud Buenos Aires spaniolă; araucano

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Suva fijiana, engleză, hindustani (hindi fijiana) Filipine Asia Manila filipino (tagalog), engleza; cebuano, ilocano, hiligaynon + 10 limbi regionale majore Finlanda Europa Helsinki finlandeză, suedeză; sami Franța Europa Paris franceză; alsaciana (dialect german), neerlandeza, italiană, corsicana (dialect italian), bretona, basca, occitană, catalana Gabon Africa Libreville franceză; fang, punu, njebi, myene, mbere, eshira, kota, teke Gambia Africa Banjul engleză; mandinka, wolof, fula, serer Georgia (Gruzia) Europa/Asia Tbilisi georgiana; abhază, oseta; armeana, azerbaidjana Germania Europa Berlin germană; daneză, sorabă, frizonă Ghana (Togo Britanic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
arabă; kurdă, armeana, turkmena siriană; arameica, siriacă clasică Slovacia Europa Bratislava slovaca; maghiară, rușina Slovenia Europa Ljubljana slovenă; maghiară, italiană, români, sîrbo-croată, germană Solomon (Insulele ~) Oceania Honiara engleză; pijin (pidgin Solomons) Somalia Africa Mogadishu somali, arabă Spania Europa Madrid spaniolă; catalana, basca, galiciana (dialect portughez), occitană Sri Lanka (Ceylon) Asia Sri Jayawardenapura Kotte + Colombo sinhala, tamil; engleză Statele Unite ale Americii America de Nord Washington D.C. nu are o limbă oficială; de facto: engleză americană; spaniolă, hawaiiana; navajo, apasă occidentală, dakota, yupik, cherokee, o'odham

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
345 bundeli 152, 248 burgunda 162 buriat(a) 183, 248, 319, 332 burușaschi 122, 248 C cadraj 98, ~ satelitar 98, ~ verbal 98 caló 116 cantoneză (yue) 87, 188, 249, 251 caroliniană 198, 249, 328 cartveliană 119 cașubă 165, 249, 331 catalana 29, 42, 105, 112, 115, 145, 147, 154, 155, 158, 160, 239, 249, 269, 280, 317, 323, 334 caucaziana 122, 123, 192, 206, 218, 224, 237, 244, 248, 264, 268, 270, 273, 279, 280, 306, 311, ~ de nord 122, 218

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433

după germ. Gefrorenes "idem" (DA, DLRM), care este și el un participiu al verbului gefrieren "a îngheța". La fel este însă cuvântul care desemnează produsul respectiv și în italiană (gelato, participiu al lui gelare), spaniolă (helado, participiu al lui helar), catalană (gelat), occitană (glacet), rusă (moróženoe, cf. moróženyj "congelat, înghețat", moróz "ger"), maghiară (fagylalt, participiu al lui fagylal"a congela mai mult timp, a tot îngheța", cf. fagy"a îngheța"), turcă (dondurma, formă nominală, cu valoare inclusiv adjectivală, a verbului dondur

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
103, 147, 163, 205 techno, 102 tele, 25, 38, 39, 76, 77, 103, 104, 177, 205 zoo, 44, 163 Aromână albastru (nalbastru), 145 alvină (alg'ină), 171 căpak'e, 86, 127, 189, 191, 197 ver, veară, 168 Bulgară kibrit, 131 Catalană germà, 169, 177, 203 Cehă notes, 161 Engleză beano, 77, 205 bedder, 77, 205 beer, 131 bitter, 162 blading, 178 bob, 128, 178 bookie, 77, 205 brekker, 205 burger, 108, 178 cable, 38, 178 -cade, 149 camera, 190, 197, 206

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752

și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Modelul biologic Modelul evolutiv (Kandel) Teoria învățării sociale sau teoria cognitiv-socială (Goleman) are la bază teoria învățării (Bandura) Modelul sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
o teorie comprehensivă a comportamentului uman care ia în considerare în același timp factorii învățării (condiționare clasică, operantă și prin imitare), procesele cognitive și componenta socială în care trăiește și se dezvoltă individul. Modelul dezvoltării sociale. Acest model dezvoltat de Catalano, Hawkins și colab. (2008, p. 96) reprezintă o teorie generală a comportamentului uman, al cărui obiectiv este explicarea comportamentului antisocial prin intermediul particularităților etapelor de dezvoltare. Modelul lor integrează alte teorii anterioare care s-au susținut empiric, cum ar fi teoria

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
interacțiune și implicare prosocială; * implicarea în activități și interacțiuni pro-sociale; * abilități pentru interacțiune și implicare, recompensele percepute ale acestora; * sprijin și compromis către alte activități pro-sociale; * credința în ordinea morală. Figura 5: Formarea comportamentelor pro/anti sociale Sursa: adaptare după Catalano, Hawkins și colab. (2008) Teoria (bazată în mare parte pe teoria controlului social) susține ipoteza dezvoltării unui comportament individual ce va fi pro- sau antisocial în funcție de comportamentele, normele și valorile predominante pe care le au cei care se află în

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
p. 22). Cercetările evidențiază că există o multitudine de factori de risc ce pot crește șansele adolescenților de a dezvolta comportamente dăunătoare precum și, o multitudine de factori - protectivi - cu rolul de a preveni comportamente precum consumul de substanțe. Hawkins, J.D., Catalano R.F. și Miller, J.Y. (1992, pp. 64-105) identifică între factorii de risc, specifici adolescenților, determinanți ai consumului de alcool, tutun, droguri, factori contextuali (în strânsă legătură cu structura societății și cu cultura acesteia), factori individuali și factori interpersonali. Cu

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]