877 matches
-
responsabilității; deficiența raportării interpersonale de tip „eu-tu”, cu tendința plasării celuilalt la distanța indiferenței, a obiectelor ce nu se cer stimate, a lui oricine. Această grilă s-ar cere aplicată, în analiza oricărei tulburări de personalitate alături de profilul tipologico-caracterial, categorial sau dimensional și alături de alte caracteristici generale. O evaluare comprehensivă a unei persoane ce prezintă o tulburare de personalitate ar urma să cuprindă: Evaluarea calităților morale ale unui om ar necesita - conform stilului contemporan - definiții operaționale, criterii și un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de comportament, dar reprezintă un check-list de aspecte ale modului de a fi al oamenilor. Acestea ar putea fi inventariate dacă se aplică, mai mult sau mai puțin, la persoane care sunt diagnosticate ca având tulburări de personalitate, sunt etichetate categorial sau configurate dimensional. Prezentăm în continuare o astfel de listă de termeni, aleși aleator, și care poate fi, desigur, completată de oricine: rău, amoral, imoral, iresponsabil, necinstit, neomenos, criminal, mizerabil, laș, exploatator (al firii altoraă, manipulator (autocrată, disprețuitor, lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
anormale (e.g. DAP, SNAPĂ dezumanizare atribuirea blamului minimalizare, ignorare sau interpretare deformată a consecințelor justificare morală comparație paleativă etichetarea eufemistică victima efecte în detrimentul victimei conduită condamnabilă deplasarea responsabilității difuzarea responsabilității Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate: caracterizare tipologică categorială (prototipicăă sau/și prin configurare dimensională; caracterizare morală; Manipulare duplicitate egoism neglijarea malignă lipsa rușinii aproapelui și vinovăției chinuirea celuilalt lipsa și difuzarea responsabilității Aspecte pozitive caracteriale în sensul capacităților de coping și al dimensiunilor morale pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din studiile lui Hofstede fiind intensitatea și specificitatea expresivă a fiecăruia. Astfel, oricare dimensiune are un caracter polar, scorul specific fiind distribuit pe un continuum, între două extreme simbolice (asemenea unor tipuri ideale). în tabelul 7 sînt rezumate aceste repere categoriale: Fiecare subiect din mediul organizațional a evaluat dimensiunea orientării către performanță, ca să preluăm un exemplu concret, pe o scala de la 1 ("este în mică măsură orientat spre performanță"), trecînd prin 4 ("este orientat către performanță într-o măsură moderată"), pînă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
persoanele care cred că ansamblul comportamentelor sociale reprezintă un tot modificabil, flexibil, îi vor privi pe ceilalți cu mai puține prejudecăți. Conform lui Neto (2006), subiecții cu un scor ridicat la complexitate socială sînt mai puțin înclinați să emită judecăți categoriale, deoarece ei privesc membrii oricărei categorii ca fiind prea eterogeni pentru asemenea raționamente. De asemenea, studiul a indicat prezența unor corelații semnificative între complexitatea socială și stima de sine, explicate prin faptul că o complexitate socială mai pronunțată sugerează articularea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
276-277). Tipul se manifestă în mai multe sectoare ale sistemului, dar nu obligatoriu în toate și nu numaidecît simultan. Permanent însă, rămîne deschisă posibilitatea manifestării lui în orice sector dintre cele în care nu s-a manifestat: "En cuanto nivel categorial, el tipo contiene como virtualidades, también procedimientos que en el sistema no existen, pero que serían posibles, por corresponder a categorías técnicas ya dadas como tales" (op. cît., p. 277)"121. Viziunea coșeriană asupra tipului lingvistic i se pare și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caz morfologic; verbul are o singură categorie gramaticala care cumulează modul, timpul și aspectul; nu există numerale mai mari de trei (de exemplu, 5=2+2+1); în dirbal, orice substantiv este precedat obligatoriu de unul din cele patru cuvinte categoriale: bayi pentru oameni și animale, bălan pentru femeie, apa, foc și lupta, balam pentru carne necomestibila și baya pentru restul cuvintelor. În LL se afirma că principala trăsătură a acestei familii de limbi aborigene o constituie excepțională lor unitate tipologica
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
177, 178, 181, 187, 189, 194, 201, 202, 204, 205, 207, 215, 222, 223, 230, 231, 232, 239, 246, 247, 253, 257, 266, 268, 269, 270, 272, 275, 280, 283, 291, 293, 295, 297, 298, 313, 348, 351, ~ autonom 91, ~ categorial 204, ~ flexibil 142, ~ gramatical 79, ~ indo-european 138, ~-propoziție 90, 311, familie de cuvinte 173, formarea cuvintelor 64-65, 101, 134, 189, grup de cuvinte 79, ordinea cuvintelor 53, 63, 77, 78, 78-79, 80, radicalul ~ului 168, rădăcina ~ului 59, structura ~ului
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este refererențială anaforică, demonstrativul de identitate are valoare pronominală. Cel care m-a sunat este același. La cazurile oblice am întâlnit doar formele adjectivale, nu și pronumele: Vorbim de mijloace formale diferite de transmitere a aceleiași informații gramaticale de tip categorial (CLR); Înseamnă forma diferită și apoi transmiterea aceluiași sens (CLR). 3. POSIBILITĂȚI COMBINATORII ALE PRONUMELOR DEMONSTRATIVE Analiza statistică făcută demonstrează frecvența mult mai mare a pronumelor demonstrative de apropiere și de depărtare față de cele de diferențiere și de identitate. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
din acest punct de vedere, un fenomen paramodern, echivalabil cu fundamentalismul în religie. Dacă știința și religia se vor voi transmoderniste, asta depinde de asimilarea dinamismului spiritual al timpului. Blaga a dublat categoriile rațiunii cu categoriile abisale, ajungând la spațio-timpul categorial. Simetria spațiu exterior / spațiu interior (matrice stilistică) implică deopotrivă simetria temporală, inversată, însă, căci trecutul apare ca "timp interior" (suflet), pe când viitorul ca "timp exterior" (spiritul). După filosofii transmodernismului, cele patru elemente binare (minte și trup, suflet și spirit) "ne
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe care îl ocupă formele de graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă ținem cont de a doua întrebare, aceasta presupune existența unui punct de vedere mai categorial, chiar dacă abordarea psihopatologică este mai degrabă orientată spre prima perspectivă. Acest preambul pare cu atât mai important cu cât cercetările actuale se bazează fie pe instrumente de evaluare dimensională, fie pe instrumente de evaluare categorială (Bouvard, 1998) deși este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui punct de vedere mai categorial, chiar dacă abordarea psihopatologică este mai degrabă orientată spre prima perspectivă. Acest preambul pare cu atât mai important cu cât cercetările actuale se bazează fie pe instrumente de evaluare dimensională, fie pe instrumente de evaluare categorială (Bouvard, 1998) deși este vorba despre două concepții radical diferite privind „depresia” înțeleasă când ca o entitate „afecțiune” presupusă a fi distinctă de persoana care este afectată de aceasta (punct de vedere categorial), când ca o exagerare a trăsăturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evaluare dimensională, fie pe instrumente de evaluare categorială (Bouvard, 1998) deși este vorba despre două concepții radical diferite privind „depresia” înțeleasă când ca o entitate „afecțiune” presupusă a fi distinctă de persoana care este afectată de aceasta (punct de vedere categorial), când ca o exagerare a trăsăturilor de personalitate (legată de experiența individuală, de adolescența ca atare, de această categorie de vârstă într-un context istorico-cultural în special?). Evoluția în timp a depresiei în adolescență în care se amestecă „efectul vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescența ca atare, de această categorie de vârstă într-un context istorico-cultural în special?). Evoluția în timp a depresiei în adolescență în care se amestecă „efectul vârstă” și „efectul perioadă” reprezintă o ilustrare a importanței punctelor de vedere dimensionale sau categoriale și a luării lor în considerare (Gasquet, 1998). PUNCTE COMUNE ÎNTRE ADOLESCENȚA ȘI DEPRESIE Referirea la doliu și la depresie este omniprezentă atunci când vorbim despre travaliu psihic în adolescență așa după cum am văzut în lucrările Annei Freud ale lui Blos
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atare, se impun completarea legislației, precum și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor și a normativelor în vigoare. Concluzii Protecția specială realizată până în acest moment în România a avut în vedere o perspectivă generală asupra fenomenului, un accent deoasebit fiind pus pe beneficii categoriale. Totodată, reforma instituțională din anul 2003 a produs un decalaj între legislația în vigoare și cadrul instituțional. Din cauza restructurării instituționale - pe linia ANPH, în anul 2003, cu deosebire în plan teritorial, Legea nr. 519/2002 a devenit incompletă, fiind greu
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și de teorie literară. Între volumele aparent eterogene publicate în acest domeniu există un solid argument de unitate: vocația autorului de analist al discursului intelectual, în toate aspectele sale (ideologic, retoric, moral, tematic sau formal), dublată de o înclinare spre categorial în sfera sintezei. Observație valabilă pentru volumele apărute fie în țară, fie peste ocean. Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, subintitulat Semnificații și direcții ale etosului eminescian, propune o tipologie creatoare situată aparent pe linia eminescologiei anterioare (cu precădere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
facilitează mult analiza și îi permite de la început să minimalizeze demersurile numeroase și fastidioase care intervin în cazul unor obiecte exotice față de cultura noastră, că, pentru tragedie, care este una din formele culturale tradiționale, clasice, poate porni ipotetic de la cuplul categorial: scena, spațiul tragediei și eroul tragic. In cadrul acestui cuplu categorial, de o parte și de alta se constituie apoi categoriile mai specificate, care funcționează așa cum funcționau și coloanele în analiza levi-straussiană a mitului. Aceste coloane sunt: Camera și Anti-Camera
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
numeroase și fastidioase care intervin în cazul unor obiecte exotice față de cultura noastră, că, pentru tragedie, care este una din formele culturale tradiționale, clasice, poate porni ipotetic de la cuplul categorial: scena, spațiul tragediei și eroul tragic. In cadrul acestui cuplu categorial, de o parte și de alta se constituie apoi categoriile mai specificate, care funcționează așa cum funcționau și coloanele în analiza levi-straussiană a mitului. Aceste coloane sunt: Camera și Anti-Camera precum și Spațiul exterior (moarte, fugă, eveniment) în paralel cu "populația" tragediei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
desemnează ceea ce este anterior și permite construirea lumii în cunoaștere, respectiv constituirea obiectului în experiență. Modelul ontologic al modernității, întemeiat pe transcendental, a cunoscut două variante distincte. Prima păstrează modelul spațial al transcendenței verticale și îl face imanent distribuind cuplul categorial esență-aparență după metafora spațială a miezului și cojii. în acest caz, principiul este situat ca esență nu în afară 130 și deasupra, ci înăuntru și în centru, adică în profunzime. Cealaltă variantă este mult mai conformă sensului modernității pentru că rolul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu cât ne apropiem de sfârșitul etapei școlare mici. În psihologia generală gândirea se definește ca un proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea rolului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor. Perioada școlară mică corespunde unui stadiu al dezvoltării pe care psihologia îl numește stadiul operațiilor intelectuale concrete, al sentimentelor morale și sociale de cooperare, operațiilor concrete, care se caracterizează prin raportarea la
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Această teorie sintactică ne interesează aici în special în partea care privește fuziunea capului de grup (adică a centrului sintagmei) cu modificatorul, de vreme ce în această din urmă categorie sunt incluși și determinanții de tip substantival sau adjectival calificativ (evaluativ) sau categorial (restrictiv sau relațional), iar grupurile nominale din care fac parte astfel de determinanți pot sta la baza cuvintelor rezultate prin condensare lexico-semantică. Acest procedeu nu îi preocupă însă în mod special pe autorii teoriilor sintactice prezentate mai sus, de vreme ce atenția
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dispersionale (ANOVA, ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27,8% 13,8% Regresii liniare (simple, multiple, ierarhică, interacțiune) 30,7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
MIRCEA MUTHU Homo balcanicus Sintagma generică homo balcanicus trimite, în majoritatea cazurilor, la o tară descriptivă și categorială. Este ca și cum categoria aceasta, redevabilă prin contanimare parțială omului bizantin, se întinde ca un elastic peste realități și ideologii variate iar finalitatea acestui proces este, în chip paradoxal, una de autonegare. De la o particularizare geopolitică, proiectată pe o situație de
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
cu paza frontierelor Imperiului), "apelatul" (provenit, de obicei, din soldatul musulman, luat prizonier și apoi încreștinat), precum și omologii lor islamici - "ghâzî" și "sa'âlîk"25. Fiecare dintre aceste forme de manifestare se revendică însă de la modelul enunțat. Investigate cu valoare categorială, elastice prin capacitatea de generalizare și concrete, în același timp, prin puterea de a reprezenta un vector istoric modelele umane înlesnesc studierea comparată a tipologiilor sub raportul paralelismelor, al analogiilor sau a\ similitudinilor 26. Acestea din urmă devin ele însele
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]