674 matches
-
termeni pentru a desemna niște combinatorii în doi, în doisprezece sau opt. Numita Ogdoadă, de exemplu, se compune succesiv din Abis și din Tăcere, din Intelect și Adevăr, din Verb și Viață, din Omul ideal și din Biserică. Lecțiile de catehism gnostic ar trebui să dureze un timp interminabil. Uneori adepții practică matematici amuzante. Astfel fibioniții - probabil o subsecție a barbelognosticilor, la fel ca și zaheenii, nicolaiții, barbeliții, stratioticii, beviticii, borboriții și coddienii, pe care unii îi consideră ca fiind diferite
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trimite la rug pe Michel Servet scrie o broșură, Contra sectei fantastice a libertinilor spirituali î1545), în care, din câte se pare, există și un ecou al dialogurilor cu Quintin și cu alți adepți ai Spiritului Liber... Autor al unui catehism, persecutat și el la timpul său, cândva la originea unei lucrări despre clemență, Calvin nu se încurcă prea mult cu dragostea pentru aproapele său. Când vorbește despre gânditorul libertin, el zice „Căpățânosul ăsta de Quintin”... Adeptul Spiritului Liber face elogiul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în care credem că trăim în nevinovăție este creștin: carnea este fabricată de discursurile isterice ale lui Pavel din Tarsus, formatată de Biserica catolică, apostolică și romană, îmbibată cu agheasmă, chinuită de mari spaime și de angoase distilate printr-un catehism sprijinit pe greșeală, pe culpabilitate, pe păcatul originar. Inconștient, noi suportăm rigorile Legii iudeo-creștine. în raportul nostru cu celălalt sex, cu dorința și cu plăcerea noastră, acționăm ca niște creștini - chiar și atunci când credem că suntem atei, agnostici sau necredincioși
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
existența altor prietenii și după moartea Comandorului devenit statuie. Ce se poate spune despre Pierre de Brach - autorul unei superbe scrisori despre moartea filosofului? Dar despre Charron, un preot cu vederi libertine căruia Montaigne i-a oferit o carte interzisă - Catehismul lui Bernardo Ochino, o lucrare care-l atacă pe papă și pe care viitorul ex-proprietar și-a pus semnătura după ce notase pe coperta interioară: liber prohibitus? Același om căruia îi lasă după moarte stema familiei și biblioteca sa - deci și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme, niște evanghelii, niște corpusuri de înțelepciune practică! Ce să credem despre mențiunea din Souda, la rubrica Prodicos, despre moartea lui la Atena, condamnat să bea cucută sub aceeași acuzație ca și Socrate, mai precis de a fi corupt tineretul? Nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poetic, Erasmus, Banchetul povestitorilor, Erasmus, Banchetul profan, Erasmus, Banchetul religios, Erasmus, Banchetul sobru, Erasmus, Biblia Scrierile apostolilor, Apocalipsa, Sfântul Ioan, Enoh, Epistole, Sfântul Pavel, Evangheliile sinoptice, Geneza, Pildele, Despre bunăstare, Democrit, Cartea omului de curte, Castigliane Cartea a patra, Rabelais, Catehismul sau adevărata instituție creștină, Ochino, Către creștinii din Anvers, Luther, Căsătoria unică, Tertulian, Cealaltă lume, Cyrano de Bergerac, Cetatea lui Dumnezeu, Sfântul Augustin, Codul, Iustinian, Codul, Teodosie, Colocvii, Erasmus, Comentatorul Banchetului de Platon, Ficino, Comentariu despre psalmi, Sfântul Augustin, Contra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ruptură a ordinii naturale și a consistenței pozitive a lumii, ci exprima mirarea filosofică în fața existenței. În Demonii e un pasaj, după ce naște soția lui Șatov, când acesta are o exclamație în fața eternului miracol al nașterii; tânăra moașă, îndoctrinată la catehismul scientist al cercurilor nihiliste, îi dă o replică zdrobitoare: „Nu e nici un miracol, e doar un stadiu în dezvoltarea celulei!” Dar tocmai acesta e miracolul. La même Jeannette autrement coiffée! STILUL LUI IORGA Chauteaubriand are dreptate: creațiile spiritului există numai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
consecințe istorice, zic eu, în măsura în care ne angrenează „actual” nu este o stare. Marile doctrine care au influențat omenirea nu au fost scutite de alterări și îngroșări, fenomenul acesta fiind, poate, inevitabil. Înseamnă aceasta că doctrina însăși se reduce efectiv la catehismul simplist, nu rareori la caricatura ei? Ce asemănare mai este între grandioasa aventură a minții care a fost filozofia lui Descartes și schema seacă și pauperă pe care și-o reprezintă unii ce se dau drept cartesieni și nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mă întreb cum poate cineva, cunoscând bine marxismul, să-i fie realmente potrivnic? Adevărul e că nu numai mulți dintre cei care-l combat, dar și unii dintre cei care se reclamă de la el, nu cunosc decât o schemă, un catehism sumar și fixist, care nu e nici măcar o caricatură a marxismului, ci exact contrariul marxismului. Marxismul îmi permite să fiu și platonician și aristotelician și kantian: vezi G. Lukaks. Oricare altă opțiune dintre acestea însă ar fi una exclusivă. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o carte pentru specialiști sau pentru clerici. Nu mi se pare că ar fi destinată unei folosiri aristocratice în mediul mănăstiresc (în acea atmosferă de spiritualism magic drag lui Zolla). Mi se pare mai degrabă că este o carte de catehism, ad usum delphini: teroristă, represivă, văicăreață, de-a dreptul de dinaintea Contrareformei. Este adevărat, proza sa este bazată în întregime pe reguli ce nu pot fi încălcate, cu caracter profund medieval: ars dictandi a sa pare aplicată cu șablonul, iar în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe același nivel, vag comic, cu mâncatul sau căcarea. Mi se pare, în concluzie, că mitica Imitație în chestiune ar trebui măcar publicată în antologie (deși cartea se datorează unui singur autor, este un compilator ce manipulează, fără deosebire, un catehism curent momentului redactării și vechile texte religioase ce stau la baza acestuia). Limbajul religios este insuportabil de secole întregi, cel puțin în Italia. Contrareforma a fixat până în zilele noastre un astfel de stil insuportabil. Printre altele, s-a adăugat sentimentalismul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Între rânduri și cât de pură cultura. Ca și agricultura mecanizată la scară largă, monoculturile aveau o bază științifică În anumite contexte, Însă responsabilii cu dezvoltarea, de multe ori, le promovau fără discernământ, ca pe un act de credință din „catehismul” agriculturii moderne. Deși dovezile empirice pledau Încă de pe atunci În favoarea abordării ecologice și a productivității unor regimuri de culturi combinate, lucrurile și-au urmat netulburat cursul. Ceea ce e sigur, Însă, este că plantarea În șiruri și monoculturile facilitează considerabil munca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îndelungate de către nespecialiști. Asemenea ordinii formale din zona planificată a Brasíliei sau agriculturii cooperatiste, existența agriculturii moderne simplificate și standardizate depinde de prezența „geamănului rău”, asigurat de practicile neoficiale și de experiența pe care, În cele din urmă, o parazitează. Catehismul agriculturii extrem-moderniste Modelul și promisiunea modernismului agricol american au deținut supremația absolută În cele trei decenii cuprinse Între 1945 și 1975. Constituiau „modelul de export” dominant. Au fost inițiate sute de proiecte de irigare și de construire a unor baraje
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al majorității proiectelor a fost fatal. Credința importată și abstracțiunea au prevalat, după cum vom vedea, asupra atenției acordate contextului local. Credința modernistă și practicile locale Putem analiza contrastul dintre credința importată și contextul local juxtapunând câteva principii de bază ale catehismului agriculturii extrem-moderniste cu practicile locale ce păreau să le Încalce. După cum vom vedea, În ciuda așteptărilor contemporanilor, acestea din urmă s-au dovedit a fi valabile din punct de vedere științific și, În unele cazuri, superioare programului recomandat sau impus de către
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din autorii greci. Traduce în română Elementele logicei și eticei de Heineccius, Buda, 1829, după intermediarul grecesc al lui Grigore Brâncoveanu, pe care le folosește în activitatea sa didactică. Traduce și lucrări bisericești, precum și Enhiridul lui Alexandru Sturdza (1832) și Catehismul mitropolitului Platon, după intermediarul grec al lui Darvari (1839). Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 107-108. • Elev al marilor cărturari Lambros Fotiades, Neofit Duca și Vardalah, protosinghelul preda limba greacă în perioada de după 1821 în Muntenia, în familiile unor boieri români
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ortodoxismul, VR, 1929, 7-8; F. Aderca, Mic tratat de estetică, București, 1929, 203-221; Al. Dima, Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933, 45-71; Iorga, Ist. lit. cont., II, 316: Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; C. Rădulescu-Motru, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1992, 85, 93-96; Miron Radu Paraschivescu, Falimentul unei culturi, CLI, 1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Constantinescu, Scrieri, VI
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ne paște deci gândul să dăm directive, să creăm curente și opinii literare”. Publicația are colaboratori de pretutindeni, depășind „limitele orizontului spiritual provincial”, cum anunță Gheorghe Tulbure, care evidențiază și orientarea tradiționalistă a F.: „Rămânem credincioși adevărurilor de credință ale catehismului literar de pură esență națională. Tradiționaliști, vom ține pas cu vremea.” Cel mai bine reprezentate în paginile revistei sunt proza, studiile de istorie și teorie literară și eseurile. Eugen Ionescu colaborează cu Jurnal (5-6/1934), Fantomele (9-10/1936) și Emil
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
clarificată, F.M. sau Philippus Pictor, poate același cu Filip Moldoveanul, a fost, între 1521 și 1554, conducătorul secției românești a cancelariei municipale a Sibiului. Scria și traducea documente, îndeplinind și misiuni diplomatice la Curtea Țării Românești. I se atribuie imprimarea Catehismului de la 1544, considerat prima tipăritură în limba română, care nu s-a păstrat, dar se presupune că a fost folosit de Coresi pentru stabilirea textului Întrebării creștinești (1559). O bibliografie relativ mare aduce argumente complexe în favoarea ipotezei că F.M. a
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
mine din bazar!” Prin acest ciclu poetul face trecerea la o altă carte reprezentativă, „trilogia sonetelor”, alcătuită din Sonetele aeriene (1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977), ce cuprinde sonete încadrate de considerațiile poetului despre dificila specie (le va continua și aiurea). O liminară Ars sonetica enunță preferința pentru Shakespeare: „Shakespearean, sonetu-i mult mai ager/ Decât în strânsa chingă-a lui Petrarca”, dar și pentru
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București, 1973; Imnuri olimpice. Sport și liră. Cartea I, pref. Romulus Vulpescu, București, 1975; Parfumul timpului, București, 1975; Sub semnul lui Hercule. Sport și liră, București, 1976; Catehismul iubirii. Eseu liric, cu o planetă de Edgar Papu, Argument pentru eseul liric de... și o epistolă regăsită de F. Aderca, București, 1977; Imaculatul panegiric, București, 1977; Cupola Bărăganului, București, 1979; Scarabeul sacru, pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
noul guvern, secretar de stat. În timpul Locotenenței Domnești îndeplinește funcția de director în Ministerul Dinăuntru. În exil, la Paris, face parte din conducerea emigrației. Cu N. Bălcescu și N. Golescu, semnează un Apel către români, iar împreună cu I.C. Brătianu un catehism pentru săteni. După o infructuoasă misiune politică la Istanbul, în 1857 revine în țară. Ales deputat în Adunarea Electivă, va participa în toate legislaturile de după 1857, fiind susținut și de negustori și meseriași. De altfel, e desemnat staroste al Corporației
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
crescut Într-o vreme când cowboy-ii, cu toate că În număr mult mai mic, Încă cutreierau liber marile Întinderi și perioada frontierei era Încă proaspătă În memoria colectivă. Părinții mei erau oameni ai vestului american. Au fost Înțărcați cu acel foarte special catehism, care a ajuns să fie cunoscut sub numele de spirit american. Viziunea asupra lumii a părinților mei era simplă și, În mare măsură, era produsul mentalității de frontieră. Mama mă băga În pat seara și, În loc să-mi citească povești pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
folosirea pieței pentru a Îmbunătăți existența celorlalți. Pentru europeni, cuvintele lui Karl Marx rezonează Încă: „De la fiecare după cum arată abilitățile sale, fiecăruia corespunzător nevoilor sale”. Americanii Îl preferă pe economistul scoțian Adam Smith care a predicat un alt fel de catehism. În celebra sa carte Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Smith a avansat noțiunea controversată ca Într-o economie capitalistă de piață bine administrată, fiecare urmărește interesul propriu, dedicându-se numai bunăstării proprii. Dar În actul de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Pământ. Pentru toate aceste motive, comunitatea științifică a argumentat, Încă de la Începutul Iluminismului, că aproape toate investigațiile omenești sunt demne de urmat. Rees a Înțeles foarte bine implicațiile afirmațiilor sale. Totuși, el a Întrebat: Avem În prezent obligații care transcend catehismul iluminist? Sunt investigarea, experimentarea și aplicarea tehnologică a libertății absolute, chiar dacă toate acestea ar duce la sfârșitul vieții așa cum o cunoaștem, poate chiar al existenței? Rees a supus această Întrebare unui test din viața reală În domeniul pe care Îl
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iozefiniste de culturalizare a populației și de laicizare a învățământului, înființează (sau reorganizează) numeroase școli sătești, pregătește cadre didactice, fixează programele de învățământ. Utilizând în special originale germane, traduce și elaborează manuale fundamentale: ABC sau Alphavit, Prima principia latinae grammatices, Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri (toate tipărite în 1783), Îndreptare cătră aritmetică (1785). Adaptând și creând terminologia necesară, Ș. expune noi cunoștințe în forme cât mai adecvate înțelegerii elevilor săi. Această activitate, extrem de benefică pentru întreaga populație românească transilvăneană
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]