544 matches
-
asupra libertății sale profesionale. Oricum, funcția exercitată de către medic - și anume aceea de “receptor” al anxietății și afectelor negative ale bolnavului - trebuie să fie îndeplinită cu mult tact și într-un mod continuu (spre deosebire de situația din asistența ambulatorie, unde descărcările, catharsis-urile emoționale se realizau exploziv la interval mare de timp (în cursul vizitelor) ce permiteau reacumularea unei mari cantități de anxietate. 6.2.3. Relațiile interpersonale morale În cadrul spitalizării aceste relații capătă un caracter particular adaptat la condițiile specifice acestei
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
frământă în mod serios), deoarece numai în acest fel se poate crea un veritabil contact cu bolnavul, capabil să-i ofere acestuia o deplină încredere în posibilitățile de vindecare pe care le are medicul și totodată prilejul realizării unui eficient catharsis emoțional. Desigur că cele de mai sus nu pot fi realizate în situația în care medicul trimite pe altcineva să ia anamneza bolnavului. “Savoir dialoguer = savoir écouter” scrie Pomerleau, rezumând atitudinea pe care trebuie s-o aibă medicul în convorbirea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în dialogul Phaidros, și de pericolul resimțit de către învățații timpului odată cu inventarea scrierii care ducea în primul rînd la sublimarea memoriei interioare și la degradarea vocii, a prezenței și a valorii miturilor și a tragediilor care presupuneau legătura directă, participarea, catharsis-ul, putem să ne imaginăm reacțiile contemporanilor lui Gutenberg la schimbările produse în mentalitatea colectivă. "Micile" cauze tehnice au mari efecte civilizatoare, iar efortul mediologic de coborîre pînă la condițiile materiale ale abstracțiilor universului simbolic denotă atît solidaritățile dintre mediasfere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cauzele care au generat stările lor tensionale, conflictuale, gândurile inhibate, anumite tendințeetc., să se poată descărca de „povara” care le grevează inconștientul, să se poată ușura sau elibera din punct de vedere psihic de complexele care-i domină (efectul de catharsis al jocului), ceea ce va contribui la reducerea sau la vindecarea stărilor psihice vizate. Între condițiile și persoanele indispensabile organizării unei psihodrame se enumeră: o scenă (un loc) care permite desfășurarea acțiunii, subiecții amintiți, un director de scenă (psihodramatist), o echipă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și pentru nimeni, spune Nietsche despre Zarathustra... Dar Eseurile lui Michel de Montaigne - nu Eseurile...- cui sunt adresate oare? Există oare cu adevărat un alt public decât autorul însuși? Scrisul poate viza și altceva decât o confruntare cu sine, o catharsis, o purificare aristoteliciană? Visceral, sinceră, autentică, facerea unei cărți se supune legilor psihologiei adâncurilor. Montaigne nu se lasă păcălit de funcționarea ființei: zone de umbră, pliurile primei copilării, forțe sumbre și determinante, necesități psihologice, deci fiziologice... Numeroase propoziții incidente din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
decât precursorul ei. Nu găsim în Eseuri psihanaliză în germene și desigur nici ca disciplină constituită, așa cum va deveni aceasta odată cu Sigmund Freud. Dar intuițiile mantaigniene asupra psihologiei adâncurilor nu încetează să ne minuneze: inconștientul, pulsiunea morții, idealul eului, sublimarea, catharsis-ul, actele ratate denegarea - oricare ar fi cuvintele pentru a le numi... - îl reprezintă ca pe un filosof, un gânditor dar și ca pe un psiholog, un antropolog desăvârșit. 29. Ființa pentru moarte. Așadar, marea rațiune e trupul. Trupul, adică
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
concluziona, într-o trecere în revistă a tuturor studiilor pe această temă, că: 1. nu se poate vorbi despre efecte directe; 2. nu se poate vorbi despre efecte autonome; 3. efectul violenței televizate asupra copilor poate fi invers (în sensul catharsisului aristotelic); și 4. efectul acestei violențe poate însă să fie mimetic, în sensul inducerii aceluiași tip de comportament în viața reală. În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) reprezintă această autoritate. Este vorba de studiile „Cercetare privind analiza comportamentului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
deoarece apariția ei este planificată, iar desfășurarea ei se face după un program riguros, nu trebuie să ne determine să exagerăm importanța uneia În detrimentul celeilalte. La fel de valoroasă este și energia afectivă (sau emoțională): să nu uităm, de exemplu, rolul de catharsis al acesteia, prin râs sau plâns zgomotos persoana putând să se elibereze de tensiuni intrapsihice intense, cu caracter obsesiv sau fobic; de asemenea, artiștii folosesc În mod curent energiile emoționale În procesul lor de creație (sunt cunoscute, În acest sens
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ce ține acum de acea cale care le Întrece pe toate, țesătura divin-frumoasă și demonic-nebunească a Întâmplării mirabile a poeziei, strălucirii și a iubirii dulci. Firește, așezarea În discurs a acestei cunoașteri ce străbate succesiv (dar și simultan În plinătatea catharsisului frumuseții) formele acestor temporalități suferă de toate neajunsurile unei prezentări didactice, străduindu-se constant să cuprindă Într-o descriere coordonată de o perspectivă (a limbajului scriiturii acum, așa cum perspectiva renascentistă e una a limbajului proiectat de ochiul pictural umanist, stârnit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau criticul ia un tablou, Îl privește, Îl include În categorii interne, În subiect, aflându-se astfel la primul nivel. Conform teoriei receptării (bazată iarăși pe fenomenologie) a lui Jauss și mai ales a lui Iser, receptorul, prin experiența estetică (catharsis etc.), depășește acest nivel Înspre unul În care se Întâmplă alte lucruri. Pe acestea le vede și Merleau-Ponty. Există și o posibilitate de a vorbi despre aceste lucruri (ele nu rămân invizibile), de a le cuprinde În discurs, dar pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru a-i smulge din reacțiile pavloviene ale reeducării pe cei trecuți prin ororile de la Pitești, se apela tot la declanșarea groazei și a spaimei (la fel procedaseră Eugen Țurcanu și echipa sa de torționari), dar se miza pe un „catharsis” cu scop contra-reeducator și, evident, fără tortură. Am propus sintagma contra-spălare a creierului (contra-reeducare) Întrucât o combinație de genul „des-spălare a creierului” sau „des-reeducare”, dar și variante precum „anti-spălare a creierului”, respectiv „anti-reeducare” mi s-au părut mai puțin utilizabile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
publice scrierile, acele texte au rămas manuscrise de sertar - pentru aceștia da, admit termenul rezistență; dar pentru cei care au reușit să publice oficial, chiar dacă romanele și textele lor conțineau subversivitate și la adresa regimului ceaușist (prin aluzii cu efect de catharsis social), cred că termenul potrivit ar fi supraviețuire și nu rezistență. Foarte bun la nivel conceptual mi s-a părut un termen al lui Mircea Iorgulescu, cultură tolerată, pentru că tocmai datorită acestei culturi (În cultura tolerată intrând romanul „obsedantului deceniu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și provocarea directă 115 2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și reducerea violenței 128 4.1. Efectul catharsisului 128 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa 129 4.3. Strategii cognitive și de învățare 131 Capitolul 4 Procese și comportamente grupale 1. Tipuri și caracteristici 136 1.1. Tipuri de grupuri 136 1.2. Parametri și funcții 140
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mecanismele prin care respectiva influență operează. Răspunsurile nu se ridică mult deasupra „teoriei” simțului comun, și anume aceea a imitării, aducându-se, totuși, unele clarificări și nuanțări. Figura 5 condensează impactul mesajelor violenței mass-media. După cum ușor se observă, în afară de efectele catharsis, care în anumite condiții funcționează, reducând tendința spre agresivitate (notată în diagramă cu semnul „-”), toate celelalte efecte induse de consumul de violență mass-media conduc la creșterea agresivității (notată cu „+”). Pe scurt, iată cum: prin dezinhibiție, conținutul încărcat de violență promovat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
victorii în nimicirea adversarilor. Nu e greu de înțeles că în acest mod apetitul agresional se incrustează mult mai pronunțat și în sistemul cognitiv-emoțional. Și, cu toate că, acestea fiind acțiuni doar pe plan virtual, probabil își spune cuvântul și efectul de catharsis, hotărâtoare sunt consecințele de întărire a pornirilor violente. 2) Înmulțirea actelor de terorism, a conflictelor sângeroase grupale și individuale pe toată planeta și prezentarea lor în programele TV sub formă de știri sau documentare au, potențial, o forță de sugestie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înzestrare naturală, nu promovează agresivitatea, și mai ales pe cea directă, pe față și pentru că are în vedere consecințele ripostei din partea celor agresați. 4. Prevenirea și reducerea violențeitc " 4. Prevenirea și reducerea violenței" 4.1. Efectul catharsisuluitc "4.1. Efectul catharsisului" Ipoteza catharsisului afirmă că pornirea omului - înnăscută, indusă prin socializare sau provocată de evenimente specifice - de a se comporta agresiv față de semenii săi poate fi satisfăcută prin acțiuni substitutive care să nu facă rău nici altora, nici sieși. Creându-se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu promovează agresivitatea, și mai ales pe cea directă, pe față și pentru că are în vedere consecințele ripostei din partea celor agresați. 4. Prevenirea și reducerea violențeitc " 4. Prevenirea și reducerea violenței" 4.1. Efectul catharsisuluitc "4.1. Efectul catharsisului" Ipoteza catharsisului afirmă că pornirea omului - înnăscută, indusă prin socializare sau provocată de evenimente specifice - de a se comporta agresiv față de semenii săi poate fi satisfăcută prin acțiuni substitutive care să nu facă rău nici altora, nici sieși. Creându-se posibilitatea ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
facă rău nici altora, nici sieși. Creându-se posibilitatea ca indivizii să-și descarce mânia și ura prin mijloace inofensive, se reduce tensiunea emoțională și, prin urmare, scade și probabilitatea ca ei să săvârșească acte antisociale. Se consideră că efectul catharsis operează prin trei căi principale: a) vizionarea de materiale cu numeroase scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată încă de Aristotel); b) consumarea tendinței agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freud); c) angajarea în acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea unor sporturi, agresivitate față de obiecte neînsuflețite), idee anticipată deja de Platon. Ce spun studiile experimentale în legătură cu efectul catharsis și cele trei căi de realizare a lui? După cum am văzut, majoritatea copleșitoare a cercetărilor indică nu numai că expunerea la violență mass-media nu reduce violența efectivă, dar chiar o încurajează. Nici vizionarea unor competiții sportive ce presupun agresivitate nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de realizare a lui? După cum am văzut, majoritatea copleșitoare a cercetărilor indică nu numai că expunerea la violență mass-media nu reduce violența efectivă, dar chiar o încurajează. Nici vizionarea unor competiții sportive ce presupun agresivitate nu are un efect de catharsis. Mai mult, ele întăresc tendința spre violență (Stephan și Stephan, 1984; Baron și Byrne, 2000). Cu privire la exprimarea pornirilor agresive în planul imaginarului, aici rezultatele investigațiilor concrete sunt contradictorii. Consumarea indirectă a frustrării, mâniei, revoltei, prin scenarii ce rezolvă acțiuni agresive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate interveni eroarea variabilelor neluate în calcul și, de asemenea, se ridică decisiva întrebare cu privire la raportul cauzal în cadrul corelației. S-a constatat, de pildă, o corelație pozitivă puternică între violența verbală și cea fizică la cuplurile maritale, ceea ce infirmă viziunea catharsisului, în care prima formă de violență ar putea fi un substitut pentru a doua, mult mai gravă. Este foarte probabil ca violența verbală, în loc să o anuleze sau să o atenueze pe cea fizică, de fapt să o potențeze. Dar, fără
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fizică, de fapt să o potențeze. Dar, fără a controla și alte variabile, este imprudent a da un verdict. În același timp, rezerva noastră trebuie să fie și mai pronunțată când e vorba despre reprezentările și explicațiile populare privind relația catharsis - agresivitate antisocială. Oricât de contrastantă ar fi imaginea asupra catharsisului oferită de psihologia socială față de cea a bunului-simț, respectiva imagine merită luată cu totul în serios în politica și viața culturală. Sportul, spre pildă, care a devenit un fenomen social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și alte variabile, este imprudent a da un verdict. În același timp, rezerva noastră trebuie să fie și mai pronunțată când e vorba despre reprezentările și explicațiile populare privind relația catharsis - agresivitate antisocială. Oricât de contrastantă ar fi imaginea asupra catharsisului oferită de psihologia socială față de cea a bunului-simț, respectiva imagine merită luată cu totul în serios în politica și viața culturală. Sportul, spre pildă, care a devenit un fenomen social și o industrie, aduce multe beneficii, dar nu este nici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială față de cea a bunului-simț, respectiva imagine merită luată cu totul în serios în politica și viața culturală. Sportul, spre pildă, care a devenit un fenomen social și o industrie, aduce multe beneficii, dar nu este nici pe departe un catharsis social, nici pentru practicanți și nici pentru spectatori. E adevărat, pe de altă parte, că violența tot mai crescută legată de spectacolele sportive și de fanii lor nu este atât o cauză a creșterii violenței societale în general, cât mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că atât frustrarea și mânia, cât și comportamentul agresiv propriu-zis pot fi surmontate prin inducerea unor stări și răspunsuri opuse. O serie de cercetări au arătat că, într-adevăr, umorul, crearea reacțiilor empatice sau admirative contribuie la diminuarea agresivității. Pedeapsa, catharsisul, strategiile psihocognitive de genul celor menționate mai sus sunt mijloace exterioare de control al violenței. Eficiența este limitată, fiindcă depinde de prezența lor nemijlocită. Până la urmă, unele dintre ele - în particular pedepsele instituționale - sunt și costisitoare pentru societate. Ideal ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]