207 matches
-
cailor și-n ele soseau nuntașii. Clopotele bisericuței sunau voios pentru a vesti tuturor că începe slujba de cununie a celor doi tineri. Dintr-una din sănii a coborât însoțită de nași Măriuca îmbrăcată în frumosul port național vrâncean, cu catrința țesută din fir auriu și argintiu, cu iia din borangic cusută cu flori roșii și împodobită cu paiete aurii, peste care avea o bundiță albă mărginită la mâneci, la gât și la poale cu blăniță, și cizmulițe albe din piele
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
ia! Tăceau. Tăcere. Dar tăcerea nu spală nimic și nici nu șterge durerea. - Io-ti sara cum se lasă, zi una de dus acasă! Anica era cu părul cosiță. Bluză albă cusută în pui și boandă de mieluță brumărie. Avea catrință nouă și în picioare ghetuțe de piele de vițel. Stătea mândră la oglindă, zâmbea și aștepta să vină alaiul. Nunta fusese pregătită în grabă și nu trebuia să se vadă asta. Stătea mândră la oglindă, mândră în toate cele. - Dragă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta renta feudală, darea în natură a iobagilor români. Cercetătorii care s-au ocupat de influența românei asupra maghiarei (F. Bakos, G. Blédy) consideră cuvântul maghiar împrumutat din română. La fel, catrință „șorț sau fustă făcută din stofă adesea împodobită cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult timp în maghiară, în epoci diferite și sub forme diferite: katronca (1405), catrinca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult timp în maghiară, în epoci diferite și sub forme diferite: katronca (1405), catrinca (1416), având la bază formele românești catrânță, respectiv catrință. Fr. Bakos arată că, în maghiară, cuvântul apare mai ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și șase de cuvinte din câmpul semantic al îmbrăcăminții trecute din română în maghiară. Alte cuvinte românești au fost explicate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
astfel puse la cale și veseli din cale-afară, se-apucară, cu cosoarele, să reteze bucăți din pânzele ca de corabie ale aripelor văpsite în mii de culori, chemîndu-și muierile și înconjurîndu-le șoldurile cu cergile zdrențuite. "Nici țarina nu are așa catrință, fămeie", zâmbeau ei a râde, pe când muierile, mai cu cap, îi suduiau și fugeau, zicând că doar țigăncile ar purta veșminte așa pestrițe. Până la urmă făcură din ele pături cu care se înveliră în sănii, pornind din nou la drum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
urmă, Badislavii îl descleștaseră din cleștarul gheții dunărene, hăcuindu-l și mîncîndu-i apoi carnea moale și dulce ca aluatul la lumina flăcărilor ce lingeau și lustruiau gheața. În întunericul sipetelor, fiecare petic de aripă, de pe-atuncea largi ca niște catrințe, crescuse mai mult, se rotunjise, își refăcuse forma și-și întregise desenele. Maria privea acum vrăjită sorbul modelelor, spirala liniilor, glisarea lentă a culorilor una-ntr-alta. Căci în aripile ei predomina purpura, dar purpura era tivită cu azur, iar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete au franjuri. Dintre toate obiceiurile cele care se referă la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete au franjuri. Dintre toate obiceiurile cele care se referă la ciclul vieții - nașterea, nunta, înmormântarea - cunosc diferențieri chiar între satele comunei. Nașterea Primul moment principal al vieții - nașterea - este legat de credințe și obiceiuri privind mama și copilul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fluierași, ambele instruite de profesorul Ioan Gordin. Erau cunoscuți interpreții Gheorghe Gafița, frații Isticioaia și „solista - minune” Mărioara Nuțu, despre care ziarul „ România liberă” scria că este ceva „extraordinar să vezi o femeie trecută de 50 de ani, îmbrăcată cu catrință și poale albe, încălțată cu ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care avea în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alături un pat lung acoperit cu lăicer - în partea estremă un munte de perini puse pe o ladă cu colori vie - pe pat baba Marină* șede pe călcâie torcând din fuior de lână albă. Bătrână cu părul alb și cu catrința mohorâtă. [PETRE] Mamă, știi tu povestea ceea de unul prost-prost, care era altfel nă[z]drăvan, cum au scăpat el copiii Sfintei Vineri, și Sfânta Vinere i-a dat un hăț?... M. Ce făcea cu hățu?... [PETRE] Când l-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
două ori. Satisfacția gheșeftului era așa de mare, încât ne dăruia la toți din câștig câte un lucru de trebuință. Pe vremea aceea, nu se inventaseră pamperșii, iar chiloții de damă se găseau mai greu, așa că țărăncile umblau goale pe sub catrința înfășurată de două-trei ori și strânsă la brâu cu bârnețul lung de câțiva metri. O întâmplare hazlie mi-a rămas fixată în minte, când mergând pe ulița pustie împreună într-o seară, îmi zise să merg mai înainte că mă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister. În 1875, februarie, revizorul ST.Tomescu este înlăturat în urma solicitării de prefectul de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
grânele și apele vorbesc despre istoria acestui popor și de aceea, te rog, descoperă-ți fruntea în semn de adâncă recunoștință ori de câte ori pașii te poartă pe mândrele plaiuri ale Mioriței. Mona Ramură, clasa a VIII-a B Patria Îmbrăcată în catrință, iè și opinci, cu maramă de borangic și salbă de ciocârlii, a intrat pe la Porțile de Fier, alergând calea cea grea, Muntele și Dunărea, cu mii de ani în urmă. Din cosița ei aurie a umplut câmpurile cu lanuri de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
depășească relațiile stăpân-slugă. Dimineața, când se trezea, boierul găsea cana cu cea mai limpede și rece apă de izvor, teancul cu jalbe frumos aranjat și netezit pe noptieră, iar proțapurile orânduite pe lângă perete. în picioare, la căpătâiul patului, îmbrăcată în catrință și ie din care inevitabil, rimând, ieșea miros de iasomie, Măriuca îl privea cu ochii ei mari, negri și-l întreba șoptit dacă mai are nevoie de ceva. Sigur că avea, fiind singur și burlac, dar de fiecare dată, suind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca fiu de..., la Universitatea din Cernăuți și în toată activitatea mea de până la prăbușirea Leviathanului...). Mama a fost o fire poetică, înclinată spre creație, compunea și interpreta cântece și conocării pe la nunți și petreceri, cosea ii și cămăși, țesea catrințe și brâie, scoarțe și lăicere cu motive populare bucovinene, late, masive și cu ornamente foarte complicate. Păstrez până azi, ca pe o relicvă, un costum național românesc confecționat de mâinile ei, ce conține toate piesele: cămașă cu ozoare, izmene, brâu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
un ac. Soldați cu chivără, cum era pe atunci, stăteau și opreau grămădeala cu șpăngile puștilor. Ș-am văzut și pe bătrâni, pe părinții Aniței. Veniseră și ei, saracii. Tatăl cu cojoc de sărbătoare, cu cămașă curată, iar nevasta cu catrință și cu ștergar. Plângeau amândoi, când au adus-o pe Anița sub juvăț. Atâta fată aveau. Și era frumoasă și mai subțirică decât toate femeile și fetele care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la altă viață care a fost odată pe-acolo, până se gândea la Ion acela, care cine știe ce suflet de creștin năcăjit o fi fost; pe urmă deodată întorcea capul și stătea privind spre nevastă-sa Măriuca. Naltă și subțirică, în catrință de lână, strânsă tare sub sâni cu brâu îngust, cu cămașă albă ca helgea, se strecura pe ușă și trecea fără zgomot prin iarbă, spre fântână. Cozile strâns împletite și le lega totdeauna în cunună. Era albă la obraz, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din când în când, pentru a ne dărui prea plinul inimii, fără cuvinte. Am ajuns în locul unde tăifăsuiam cu bătrânul... Abia ne-am așezat și ne-am și îmbrățișat cu patimă... În clipa când am încercat s-o despoi de catrință, mi-a șoptit cu tremur în glas: --Nu aici și nu acum... Ai răbdare... Hai să ne întoarcem, dragule drag, că ne așteaptă sfinția sa și Sevastița”... Când m-am simțit stăpân pe mine, m-am ridicat și am așteptat până
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
glas: --Nu aici și nu acum... Ai răbdare... Hai să ne întoarcem, dragule drag, că ne așteaptă sfinția sa și Sevastița”... Când m-am simțit stăpân pe mine, m-am ridicat și am așteptat până Zâna și-a pus în ordine catrința și iia... “Întreab-o de ce nu-i spune Sevastiței mamă?” - m-a îndemnat gândul de veghe. ... Mergeam înlănțuiți... --De ce nu-i spui Sevastiței cum se spue, mamă? --Așa m-au învățat să-i spun - Sevastița - dragule. --Cine? --Sfinția sa și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de-o gură care cere de mâncare, și să vină Florica la noi s-o mai ajute la cele trebi. Dimineața să vină, să steie aici peste zi, (apăsat) cu mâncarea noastră!, iar pe seară să se întoarcă acasă. Vreo catrință și niște încălțări mai vechi de-ale Anisiei s-or mai găsi să i le punem în brațe, că, de, ai casă grea, măi Dănilă, și nu sufăr să văd pe altul în nevoie și să nu-i sar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bate din palme, a dispărut... După o vreme, ușa bucătăriei s-a dat înlături. În deschizătura ei a apărut minunea! De această dată, hangița era îmbrăcată într-o ie înflorată, cu mărgele măiestrit cusute în fel și chip și o catrință de îți fugeau ochii pe ea de frumoasă ce era.! S-a oprit pentru o clipă... Felul cum ținea tipsia cu cele cerute de lotru și cum privea semăna cu o statuie din străvechime... Cu pas maiestuos și ochi fierbinți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fără grijă... Lotrul a înclinat capul a aprobare, dar a rămas cu trup și suflet în așteptarea hangiței... A cam trecut vreme până ce aceasta să apară. Îmbrăcată într-o ie ca făcută din petale de flori de cireș și o catrință frumos așezată pe rotunjimea șoldurilor, și-a făcut apariția în ușă. Purta pe brațele dezgolite o tipsie cu o mămăliguță aburindă, alături de un copan de curcan rumenit și o ulcică plină cu vin roșu... Când a ajuns la masa lotrului
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-ți mișune ca furnicile numai voievozi, egumeni și călugări, peste care se întinde pulpana larg desfăcută a <patrierșiei> de la locurile sfinte” - m-a înțepat cu ironie gândul de veghe. “De unde ai apărut, cumetre? Eu bănuiam că ai plecat după vreo catrință, dar, cum se vede treaba, asta-i bucurie în mână străină”... Într-un târziu, am adormit. Somn greu. Fără vise... O dimineață mofturoasă, cu un vânticel subțire, care smulgea din când în când câte una din frunzele rămase pe ramuri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]