205 matches
-
Tilihoi a cam făcut-o de oaie... A nesocotit pravila cea nouă... După ce a băut peste măsură, l-a însemnat pe mire cu biciul pentru că se răzvrătise împotriva datinii, iar pe mireasă a răstignit-o pe masă, i-a ridicat catrința și, acolo, printre blide și bucate, în țipetele fetei și-n văzul nuntașilor cutremurați, i-a luat fetia... Când a auzit Vodă mărșăvia, s-a făcut negru: "Ce?!?! Suntem tatari?!?!" S-a aruncat pe cal și a făcut cruntă judecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
încăperii cu pași mari, cu gesturi mari. De le pohtesc, să le ia singuri! De pot! Asemenea marfă se plătește cu sânge! Pe ușă, în goană, intră Negrilă cu încă o carafă pântecoasă în brațe. După el, două slujnicuțe cu catrință zoresc cu sfeșnice și lumânări aprinse, pentru înserarea ce se lasă. Haide, Negrilă, cu udătura ceea, că avem un foc mare de stins! strigă la el Ștefan și Negrilă rânjește umplând cănile goale. Suntem atât de mici... și-atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
16 Noaptea întrebărilor... "Neînfrântul" În întuneric, buciumele buciumă ca scoase din minți, de scoală cetatea, ridică târgul: Ce-i?!?! Ce-i?!?! Au dat tatarii?!?!... Lanțurile podului scârțâie, tropot de copite, vânzoleală, zăngănit de arme, strigăte, forfotă. Lumină! Lumină! Slujnicuțe în catrință, despletite, lipăie, dau buzna cu lumânări aprinse în odaia domnului. Pe scări, pe culoare, zăngănit de arme, zornăit ritmic de pinteni... Alaiul îl deschid copiii de casă cu făclii. După ei, intră vitejii boieri, înzăuați, legați pe ici, pe colo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
adaptată la cerințele vieții moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made); c) meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite
PROCEDURA din 11 septembrie 2003 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea mestesugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152308_a_153637]
-
adaptată la cerințele vieții moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bete, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanală, inspirate din costume populare; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● țesături manuale; cusături și broderii; împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite
PROCEDURĂ din 17 martie 2005 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166296_a_167625]
-
adaptată la cerințele vieții moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite
PROCEDURĂ din 20 februarie 2004 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului pe anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157601_a_158930]
-
Brizei Str. Bujorul Alb Ale. Buridava Int. Butiei Int. Calității Căminul Fundeni Universitar Str. Câmpul cu Narcise Str. Câmpului Int. Cândești Str. Cânepei Str. Canotajului Str. Cap. Ion Stângă Str. Cap. Marcu A. Zamfir Ale. Capidava Str. Casmalei*(D) Str. Catrinței Int. Călătorului Str. Căliman Str. Călmățui Str. Căpreni Int. Ceptura Str. Ceptura Int. Chintalului Bl. D. Chișinău - nr. 1 - 5 Bl. D. Chișinău - nr. 2 Str. Ciberneticii Str. Cimentului Str. Ciocârliei Str. Ciorchinilor Str. Ciortanului Str. Clopotiva Str. Clopotului Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
iar pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de individualizare a portului local,ca de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de individualizare a portului local,ca de altfel și portul pălăriuței mocănești. Învelitura
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
de lână, cânepă sau in răsucite, folosită pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
străjenilor este de o elegantă sobra. Comună este bogată în tradiții care se păstrează încă, legate de momentele cruciale ale vieții: nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
gravură. În bibliotecă, concepută și scuptată de către Aman, se păstrează o parte din cărțile artistului, cele pe care doamna Aman le lăsa în casă în 1904. Câteva piese de costum oriental (șalvari, mantale și papuci de cadână, fes), ii și catrințe oltenești, panoplia cu arme (puști și pistoale orientale cu intarsii de alamă, fildeș sau sidef), vase românești sau orientale, ciubuce, narghilea, ce figurează și astăzi în patrimoniul muzeului, erau folosite de către Aman ca material de lucru și pot fi recunoscute
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei proprii. La costumul femeiesc, piesele "de rezistență" au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, ""șurțele""(șorțurile) negre sau ""vinete"", în două sau trei foi, catrințele roșii, "românești" sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
satele arondate acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000) nu dă indicații de reprezentare, menționând-o doar în ceata Sfintelor Mucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) și cu însemnele muceniciei. Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
bună înțelegere a acestor regionalisme, autorul atașează la sfârșitul romanului, un mic dicționar de gorjenisme (oltenisme), în care sunt cuprinse chiar și unele cuvinte, ce azi, în zona respectivă, au devenit rar întrebuințate. Portul popular din Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită fâstâc, iar cea din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Abia cu aproximativ 60 de ani înainte a intrat în zona de câmpie a Mureșului puternica influență a costumelor monocrome sibiene, despre care foarte multă lume afirmă că sunt cele specifice zonei noastre de câmpie, în timp ce pe Mureșul de Sus catrința cu trup vânăt a fost înlocuită de șorțul de mătase sau catrința de stofă ori catifea bogat ornată cu flori colorate, preferate celei vechi datorită aspectului mai estetic. Costumul popular purtat de Ramona fără excepție la fiecare eveniment, îmbrăcat imaculat
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
câmpie a Mureșului puternica influență a costumelor monocrome sibiene, despre care foarte multă lume afirmă că sunt cele specifice zonei noastre de câmpie, în timp ce pe Mureșul de Sus catrința cu trup vânăt a fost înlocuită de șorțul de mătase sau catrința de stofă ori catifea bogat ornată cu flori colorate, preferate celei vechi datorită aspectului mai estetic. Costumul popular purtat de Ramona fără excepție la fiecare eveniment, îmbrăcat imaculat, evidențiind o ținută ireproșabilă, este piesa lăudata de public odată cu fiecare expunere
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]