4,620 matches
-
fără drept de cetate. Există nu una, ci mai multe atitudini în peisajul social și politic al Extremului Occident, iar avatarii omului recent descriși de Horia Roman Patapievici vin să ilustreze în multiple feluri, nu în ultimul rând în termeni cauzali, fundamentele acestei cuvenite distincții, utilă pe planul opțiunii și societăților est-europene, astăzi în căutare de repere, după fericita lor ieșire din obscuritatea ideologiilor totalitare. Unele voci i-au reproșat lui Horia Roman Patapievici excesul de aprofundare analitică în disecarea cauzelor
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
privește pe actorii globali, în genere. Conform unei afirmații a lui Romano Prodi - alt fost președinte al Comisiei, în anul 2001, „problema sărăciei nu poate fi rezolvată prin mai puțină globalizare, ci avem nevoie de mai multă“. Există o relație cauzală între globalizare, concepută ca un proces economic, și integrare. Uniunea Europeană este un răspuns necesar față de integrarea inexorabilă de capital. Ideea pentru o uniune strânsă, coezivă, este întărită. Dar, globalizarea poate fi concepută și ca o serie de procese multidimensionale, care
DESPRE EUROPENIZARE SI GLOBALIZARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364715_a_366044]
-
de idei, “Conștiința martirică este profund salvatoare. Ne salvează de la înecul istoric. Ea este un paradox izbăvitor ce anulează în chip firesc instinctul de conservare atunci când este vorba de apărarea chipului lui Dumnezeu. Iese astfel în mod nebănuit din lanțul cauzal al naturii, aducându-ne o natură superioară. Contrazice flagrant rațiunea omenească, ascultând de o altă rațiune, de cea a lui Dumnezeu. Conștiința martirică nu negociază nimic cu conștiința prigonitorilor ei. Își vede firesc de drumul crucii. Cine va călca pe
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
de la Dumnezeu care rânduiește lucrurile, există și o „lege a firii și a naturii“, există „pricini“ morale sau cotidiene ale lucrurilor și comportamentelor, dar există și „taine“ pe care omul nu le înțelege. Toate acestea ne oferă tabloul unei gândiri cauzale organice, din care lipsește hazardul. Cum spune un sătean din Zărnești (Brașov), „vine moartea, da' ea nu biruie. Lucrurile sunt în așa fel întocmite, că se leagă unu' de altu': când suferă într-un loc, suferă toate“. Alte multe și
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
înlăuntrul omului. O altă asemănare cu reprezentările Evului Mediu o reprezintă gândirea simbolică, atât de prezentă în cultura populară românească. Atât Bernea, cât mai ales Levi-Strauss discută rațiunea în termeni de cauză și efect. Gândirea simbolică nu folosește însă relații cauzale, ci simboluri și corespondențe. Ernest Bernea amintește că „mentalitatea țărănească nu operează cu mărimi și cantități, ci cu chipuri și sensuri. Țăranul român vede lumea și lucrurile într-un orizont spațial îmbogățit de orizontul creației“. Scopul acestui tip de gândire
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
istoricul și eseistul olandez Johan Huizinga într-o lucrare clasică, „Amurgul Evului Mediu“: „Simbolul a creat o imagine a lumii cu o și mai strictă unitate și cu o mai intimă înlănțuire decât ar fi putut s-o creeze gândirea cauzală bazată pe științele naturale. El creează o ordine inviolabilă, un ansamblu arhitectonic, o subordonare ierarhică. În orice raport trebuie să existe un termen inferior și unul superior ( ... ). Nici un lucru nu e prea umil pentru a desemna lucrurile supreme și pentru
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
vor înceta să o iubească pe Majestatea Sa Regina Ana, cum mâine, ca și acum, o vor iubi pe viitoarea Regină a inimii, Principesa Moștenitoare Margareta de azi! Ca și viața, iubirea e o continuă înaintare, cu sau fără legi cauzale. În viața istorică a unei țări există întotdeauna iubirea pentru personalitățile ei. Uneori, într-o perioadă sau chiar periodicitate, ea este oprimată, renăscând atunci când libertatea scapă din lanțuri, suprimându-se când dictatura reapare! Spiritul îi rămâne însă regenerabil, ca și
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
privește pe actorii globali, în genere. Conform unei afirmații a lui Romano Prodi - alt fost președinte al Comisiei, în anul 2001, „problema sărăciei nu poate fi rezolvată prin mai puțină globalizare, ci avem nevoie de mai multă“. Există o relație cauzală între globalizare, concepută ca un proces economic, și integrare. Uniunea Europeană este un răspuns necesar față de integrarea inexorabilă de capital. Ideea pentru o uniune strânsă, coezivă, este întărită. Dar, globalizarea poate fi concepută și ca o serie de procese multidimensionale, care
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
lor este trecătoare ca și ele însele, pe când Frumusețea este neschimbătoare și eternă [6] Hippias Maior, și reia discuția asupra lui în dialogul de bătrânețe Statul. Concluzia Dialogurilor este că frumosul este binele. Binele și frumosul se află în raport cauzal, Frumosul fiind cauza Binelui: „puterea binelui s-a refugiat acum în natura frumosului” spune Platon la sfârșitul lui fileb Platon folosește pentru frumos în filosofia sa termenul grecesc Το καλον(to kalon), a cărui semnificație este mai vastă decât simpla
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
vastă decât simpla interpretare a lui ca fiind corespunzător unei frumuseți fizice. El îi închină acestui concept un întreg dialog,și reia discuția asupra lui în dialogul de bătrânețeConcluziaeste că frumosul este binele. Binele și frumosul se află în raport cauzal, Frumosul fiind cauza Binelui: „puterea binelui s-a refugiat acum în natura frumosului” spune Platon la sfârșitul lui fileb [7] θια. . Binele unui lucru este temeiul existenței lui, deci frumosul este cauză primă a oricui lucru. Din acest motiv το
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
științelor spiritului sau științelor morale. Altfel spus, prima poziție este filosofia științei, numită, de obicei, pozitivism, termen inventat de către Comte. Principala teză a pozitivismului este monismul metodologic, conform căruia ,,toate acțiunile oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic, prin derivarea lor din legi generale și caracteristici de stare particulare. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice” (“Notă introductivă
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic, prin derivarea lor din legi generale și caracteristici de stare particulare. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice” (“Notă introductivă” la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995, p.6.) Cu alte cuvinte, caracteristic explicației științifice este explicația cauzală ce constă în subordonarea cazurilor individuale la legi
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
generale și caracteristici de stare particulare. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice” (“Notă introductivă” la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995, p.6.) Cu alte cuvinte, caracteristic explicației științifice este explicația cauzală ce constă în subordonarea cazurilor individuale la legi generale ale naturii asumate ca ipoteze, inclusiv pentru natura umană. Orice explicație științifică încearcă să răspundă la întrebarea ,,de ce?” pusă în legătură cu ceea ce se cere explicat. În termeni simpli, oamenii vor să cunoască
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
idei au fost dezvoltate mai târziu de către Wilhelm Dilthey, cel care utilizează pentru domeniul înțelegerii, termenul Geisteswissenschaften, termen inventat pentru a traduce din engleză noțiunea de ,,știință morală”. Din perspectiva mai multor autori, cauzalitatea este pusă în contrast cu teleologia, iar explicația cauzală cu explicația teleologică (telos, scop). După cum am văzut, explicațiile cauzale sunt orientate spre trecut, iar validitatea explicației cauzale depinde de validitatea legăturii nomice dintre cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
care utilizează pentru domeniul înțelegerii, termenul Geisteswissenschaften, termen inventat pentru a traduce din engleză noțiunea de ,,știință morală”. Din perspectiva mai multor autori, cauzalitatea este pusă în contrast cu teleologia, iar explicația cauzală cu explicația teleologică (telos, scop). După cum am văzut, explicațiile cauzale sunt orientate spre trecut, iar validitatea explicației cauzale depinde de validitatea legăturii nomice dintre cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea relațiilor nomice propuse de ele. Există explicații care nu sunt
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
inventat pentru a traduce din engleză noțiunea de ,,știință morală”. Din perspectiva mai multor autori, cauzalitatea este pusă în contrast cu teleologia, iar explicația cauzală cu explicația teleologică (telos, scop). După cum am văzut, explicațiile cauzale sunt orientate spre trecut, iar validitatea explicației cauzale depinde de validitatea legăturii nomice dintre cauză și efect. Explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor, iar validitatea lor nu depinde de validitatea relațiilor nomice propuse de ele. Există explicații care nu sunt teleologice, dar care sunt exprimate în terminologia teleologică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
exprimate în terminologia teleologică, dar care în privința validității lor depind de adevărul conexiunilor nomice, se numesc explicații cvasi-teleologice. Ele răspund la întrebări de felul: ,,cum este posibil ceva?” și nu la întrebări: ,,de ce se întâmplă ceva în mod necesar?” Explicațiile cauzale au, în general, expresia: ,,aceasta s-a întâmplat fiindcă...”, explicația lor se referă la ceva care a premers și nu la ceva care este înainte. Un enunț de genul ,,a fost o răscoală în popor fiindcă guvernul era corupt și
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
guvernul era corupt și opresiv” are o rezonanță teleologică și poate fi numit o explicație cvasi-cauzală. Astfel de explicații funcționează în anumite științe (științele comportamentale) și ele ne ajută să înțelegem ceva sau pentru ce motiv se întâmplă ceva. Explicațiile cauzale și explicațiile cvasi-cauzale se deosebesc de explicațiile teleologice și de cele cvasi-teleologice prin aceea că validitatea primelor depinde de adevărul conexiunilor logice, iar pentru ultimele, acest lucru nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
primelor depinde de adevărul conexiunilor logice, iar pentru ultimele, acest lucru nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația sa cu un scop care trebuie realizat în viitor sau cu o finalitate teleologică care poate aparține viitorului, prezentului sau trecutului. Acest tip
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
plăceau lui Einstein, termină și sfârșitul: să ne închipuim, așadar, că aflăm de la securiști că Liiceanu și Pleșu informau despre Noica, iar Manolescu despre Blandiana. Ei și ce? Durerea morală n-ar fi mai resimțită decât la lanțul de bicicletă cauzal în derulare deterministă: nerecuperarea Basarabiei, apoi secesiunea Ținutului Secuiesc, pe urmă reunificarea Moldovei și imediat resuscitarea Imperiului Balcanic româno-bulgar dualist cu capitală la Giurgiu-Russe fără de care masă teritorială critică nu putem demara Marea Recuperare care garantează și cauționează Mântuirea Neamului
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
existența râului fizic, si ca viata materială este o continuă lupta pentru supraviețuire într-o lume a hazardului. Contrar filosofiei liberului arbitru se întâlnește Determinismul, care afirma că orice eveniment fizic, inclusiv gândirea și acțiunile omului, este determinat în mod cauzal de un lant neîntrerupt de cauză-consecință nefast. Determinismul biologic, genetic, psihic, ambiental sau educațional, face ca natura umana să nu fie atât de liberă, ci foarte puternic influențată de circumstanțe care sunt mai presus de presupusul autocontrol și libertate dat
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
să limiteze prin forma poetică un conținut emoțional sau chiar abstract. “Adevărații avocați ai bisericii sunt astrele” - sună o apoftegmă eminesciană. Cel ce nu este credincios, și chiar religiosul, se simte nemărginit de mic față de infinitul timpului și al lanțului cauzal. Realitatea determinantă a arderii este oxidarea, adică misterul prin care ne purificăm :” Arde și vântul/Și cerul,/ Și fructul/ Gem în tăcere/ Profetul/ Și sfântul.(Axis mundi- Purificare ) “. Conchidem cu aprecierea, că cele două volume ale lui Alensis De Nobilis
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369384_a_370713]