269 matches
-
urmat drumul câteva zile fără să mai aibă vreo aventură. Într-o după amiază, ei au văzut o ceată de oameni ce păreau a duce în mijlocul lor un prizonier legat cobză ca și cum ar fi fost sortit călăului. Prizonierul era un cavale tânăr și cu o înfățișare nevinovată. Banda purta însemnele contelui Anseim, capul trădătoarei case de Maganza. Roland a rugat-o pe Isabela să aștepte deoparte, iar el s-a apropiat de ceată spre a afla ce rost avea această procesiune
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
urmat drumul câteva zile fără să mai aibă vreo aventură. Într-o după amiază, ei au văzut o ceată de oameni ce păreau a duce în mijlocul lor un prizonier legat cobză ca și cum ar fi fost sortit călăului. Prizonierul era un cavale tânăr și cu o înfățișare nevinovată. Banda purta însemnele contelui Anseim, capul trădătoarei case de Maganza. Roland a rugat-o pe Isabela să aștepte deoparte, iar el s-a apropiat de ceată spre a afla ce rost avea această procesiune
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
împăratul Nebucadnețar. S-au așezat înaintea chipului pe care-l înălțase Nebucadnețar. 4. Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! 5. În clipa cînd veți auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului, și a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului de aur, pe care l-a înălțat împăratul Nebucadnețar. 6. Oricine nu se va arunca cu fața la pămînt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
a înălțat împăratul Nebucadnețar. 6. Oricine nu se va arunca cu fața la pămînt și nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins." 7. De aceea, în clipa cînd au auzit toate popoarele sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, și a tot felul de instrumente de muzică, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile s-au aruncat cu fața la pămînt și s-au închinat chipului de aur pe care-l înălțase împăratul Nebucadnețar. 8. Cu prilejul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
aceeași vreme, cîțiva Haldei s-au apropiat și au pîrît pe Iudei. 9. El au luat cuvîntul și au zis împăratului Nebucadnețar: "Să trăiești veșnic, împărate! 10. Ai dat o poruncă, după care toți cei ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur, 11. și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
cuvîntul, și le-a zis: Înadins oare, Șadrac, Meșac și Abed-Nego, nu slujiți voi dumnezeilor mei, și nu vă închinați chipului de aur, pe care l-am înălțat? 15. Acum fiți gata, și în clipa cînd veți auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veți închina lui, veți fi aruncați pe dată în mijlocul unui cuptor aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
De unde vin Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri ziuă și noapte, Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde-npărat e cavalul. Eu vin de-acolo de unde cu drag Cântă ciobanii din frunza de fag, Din fluier măiestru, măiestre tilinci Eu vin în ițari, în cojoc și-n opinci. Eu vin de acolo de unde-n poiene Umblau Feți - Frumoși și dormeau Cosânzene
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
treceau drepții haiduci Când crânguri și plaiuri, piscuri suiau Eu vin din pământuri ce graiu-mi știau. Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri, ziuă și noapte Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde -mpărat e cavalul.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
Deschide larg porțile universului infernal și prin ele se scurg legioanele de demoni. Cosmosul este tulburat, materia intră Într-un vîrtej nebun: „Mihnea Încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vîntul; Sună pădurile, fîșÎie frunzele, Geme pămîntul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină — Mihnea tresare. Fulgerul scînteie, tunetul bubuie, Calul său cade; Demonii rîseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iar Încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfîrÎie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fuge; Pare că-l sfîșie guri Însetabile. Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute cu fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fîlfîie Pe osăminte; Barba Îi tremură, dinții se cleatină. Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor aproape cu aceleași elemente: „Zmeul Încalecă, fuge cu vergura, Fuge pe vale; Calul se turbură; zboară, se spumegă, Mușcă-n zăbale. Zmeu-Îi ia frînele, repede-i sîngeră Coasta spumoasă; Calu-i
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
geme, sfîriie, fîlfîie, muge, murmură etc. În discursul liric intră, În număr mare, elementele fantastice. Macabrul romantic află, aici, un teren liber. Nagodele cu lungi și strîmbe rituri, șase legioane de diavoli trec cu „turbilioane de flăcări infernale”, călare pe cavale cu perii vîlvoiați. Mii de spaime sar, la semnul babei, și defăimează pe tiranul Mihnea. Naiba Însuși, cu cap de taur, gheară de strigoi și coadă de balaur, geme cu turbare și participă la acțiunea de pedepsire a tiranului. În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Traianida. În locul desfătării, mai viu este acum blestemul, mai puternică este conjurația spiritelor negre. Curios, poezia capătă mai multă substanță din contactul cu acest obiect fantastic. În fine, privirea cedează auzului Întîietatea. Vuietul universului În fierbere și galopul nebun al cavalelor stăpînesc acum poemul. * Erosul, În schimb, este pretutindeni același În poezia lui Bolintineanu, la sud sau la nord. G. Călinescu credea că Bolintineanu atinge, În această temă, „libidinia cea mai trivială, concupiscența aceea fără gingășie”... Trivială, În sens propriu, poezia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
HORELE Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai, când în cele mai multe state americane se comemorează militarii căzuți în toate războaiele. 344 " Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! În clipa când veți auzi sunetul trâmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncați cu fața la pământ și să vă închinați chipului de aur pe care l-a înălțat împăratul Nebucadnețar. Oricine nu se va arunca la pământ și se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
derivă, cântau conduși de vocea inconfundabilă a tânărului tătic. Participanții deveneau, rând pe rând, când ciobănași cu trei sute de oi când, țărăncuțe cu bujori în obrăjori și cu bundițe noi, țigani adevărați îndrăgostiți de pirande, când niște bieți pribegi cu cavalul în mâini ce-și deplâng soarta prin câte o doină șuierată însă izvorâtă din adâncul rărunchilor. Urmau apoi romanțe, canțonete italiene, cântece și melodii rusești. Nu era necesar să se repete aceeași melodie. Le avea pe toate în memorie. La
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
presa din peninsulă, mai ales în 'Corriere della seră', s-au scris o serie de articole în care sicilianul era criticat și care subliniau faptul că onoarea acordată nu fusese meritata. Deosebit de jignitoare au fost cuvintele scrise de Cecchi: A caval donato non și guarda în bocca. Montale, care făcea parte din echipa de la 'Corriere' a mimat indiferență la aflarea veștii cu privire la premiul primit de rivalul său: Non ho battuto ciglio și a dezmințit implicarea sa în publicarea ofenselor. Atmosferă glaciala
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Anghel Demetriescu "excelentul meu director și maestru de istorie") dar nici accentele de evident dispreț pentru cei care au accesat posturi care lui Mathieu J. Caragiale îi rămîneau definitiv inaccesibile: Gore Pirgu este imaginat ca "dulce păstoraș al Carpaților, cu cavalul în brîu, învîrtind o bătută zurlie cu teozoafa Papura Jilava"; sub numele denigrator al personajului feminin se ascunde scriitoarea Bucura Dumbravă (Haiducul, Pandurul), pseudonim pentru Fanny Szekulisz confidenta literară a reginei Carmen Sylva. Despre alți contemporani (vezi Acta-Memoranda) impenitentul Mateiu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de vlagă și prășitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11. Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi și copiii se zbenguiesc în jurul lor. 12. Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13. Își petrec zilele în fericire și se coboară într-o clipă în locuința morților. 14. Și totuși ziceau lui Dumnezeu: Pleacă de la noi. Nu voim să cunoaștem căile Tale. 15. Ce este Cel Atotputernic, ca să-I slujim? Ce vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în plină adunare, și strig ajutor. 29. Am ajuns frate cu șacalii, tovarăș cu struții. 30. Pielea mi se înegrește și cade, iar oasele îmi ard și se usucă. 31. Arfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plîngătoare. $31 1. Făcusem un legămînt cu ochii mei și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare. 2. Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moștenire mi-a trimis Cel Atotputernic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
numele celeilalte era Țila. 20. Ada a născut pe Iabal; el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi și păzesc vitele. 21. Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cîntă cu alăuta și cu cavalul. 22. Țila, de partea ei a născut și ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de fier. Sora lui Tubal-Cain era Naama. 23. Lameh a zis nevestelor sale: "Ada și Țila, ascultați glasul meu! Nevestele lui Lameh, ascultați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cu àltul Ei baună, lăsați acasă singuri, Ori scheaună înduplecându-și trupul, Spre-a se feri de mâna care-l bate. Și tot așa, nu ți se pare ție Că nu la fel nechează armăsarul În floarea vieții, când printre cavale Se zbate-mpintenat de zeul Amor, Înaripatul, ori atunci când sforăie Cu nara-n vânt spre zingănul de arme, Sau când nechează-nfiorat de-o spaimă? De-asemenea și gintea zburătoare, Pestrițe păsări, ulii și vultanii Și cufundarii care-și caută hrana În
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
că au urmat celelalte neamuri turcice despre care vorbește și Pușcariu. Confuzia își are originea în faptul că popoarele care s-au format în estul Europei ca structuri etnolingvistice de factură indoeuropeană dețin serii de cuvinte, precum la noi catâr, caval, cioban, ciomag etc., pe care etimologia tradițională nu le poate explica altcum decât ca împrumuturi turanice, turcice sau turcești. În realitate aceste serii de cuvinte sunt reflexe ale substratului aglutinant care acoperea odinioară întreaga Europă și care în prezent este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
E ceva blând, duios și resemnat în curgerea acestei ape domoale, ale cărei valuri arareori le vezi Anuca, fata pădurarului răzvrătite. Ea întrupează parcă, sufletul poporului nostru. Prutul e o apă moldovenească, măi Fanachi!... Se aude uneori plânsul înăbușit al cavalului plin de un fior misterios, ce răsună pe aceste văi singuratice ca o voce străină rătăcită: parcă, din alte vremuri. E frumos și plăcut acest drum prin singurătatea și sălbăticiile lui. Ehei, măi Fanachi, cum o trecut vremea; e mult
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din folk, pop-rock, jazz- rock, clasic și folclor, două coruri religioase, formații de dubași și colindători, bocitoarele din Săpânța, rapsozi populari, instrumentiști de clasică, operă, de muzică electronică și computerizată. Între altele se utilizează instrumente ca: cimpoi, țambal, cobză, taragot, caval, trompetă, saxofon. Impresionanta prezentare grafică include un booklet de 40 de pagini cu texte ample și fotografii de artă. O realizare de excepție, unicat în muzica noastră. Casa Eurostar (producător Paul Stângă) ne propune o nouă colecție de șlagăre marca
Albume by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83445_a_84770]
-
care în 1860 intră la Gimnaziul Central din Iași. Din 1864, când s-a înscris la Conservatorul de Muzică și Declamație din același oraș, în timpul vacanțelor a început să culeagă melodii populare pe care le executa el însuși la fluier, caval sau flaut. Studiază flautul cu profesorul Gustav Wagner, concertând apoi în țară și peste hotare. În 1868 intră la Universitate. Studiile muzicale și le va perfecționa în Italia. Iubitor al muzicii populare, este entuziasmat de colecția de poezii populare a
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]