1,171 matches
-
și nepieptănat s-a ținut scai de mine. De la poarta cimitirului m-a întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am să-l păzesc de răufăcători. Nu știu cum, dar m-a convins și i-am dat o cheie
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am să-l păzesc de răufăcători. Nu știu cum, dar m-a convins și i-am dat o cheie. Ce mi-a mai sărutat mâinile! (zâmbește din
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
din întâmplare, a întrebat: - Ce sunt astea de pe jos,mă! Privirile de sfinx ale copiilor parcă îi întorceau întrebarea: - Cum, nu le-ai observat? Însă domnul Arsu a insistat: - Nu știți, mă, cine le-a adus în clasă? Tăcere de cavou. Văzând că nu scoate nicio vorbă de la copii, a întors foaia: - Ia spuneți voi, credeți că a făcut bine cel care le-a rupt? S-au gasit câțiva deștepți să miorlăie un „nuuu!” prelung. - De ce credeți că nu a făcut
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
dar voi știți mai bine decât mine de ce nu este bine să rupi fructele crude din pom. Mai învăț și eu câte ceva. Deci, a făcut rău cel care le-a rupt. Atunci... nu credeți că trebuie pedepsit? Iar tăcere de cavou. Domnul Arsu a insistat: - Vă spun eu, mă! Cel care face o faptă rea trebuie pedepsit, ca să nu mai facă. Hai, spuneți-mi cine a făcut-o? Întrebarea ne-a înghețat privirile și ne-a amuțit. Domnul Arsu ne-a
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Ce naiba zdrăngăne așa ? se aude din nou vocea manipulantului . Mașina se oprește brusc la fel ca inima din pieptul lui. Iar răsuflerea i s-a stins. Haionul se întredeschide și lumina obscură pătrunde stingheră înăuntru. Așa o fi și în cavou ? - Deci tu erai deschis ? Un pocnet scurt și toate temerile sale se închid. Iar speranța prinde din nou viață. Simte cum mașima urcă rampa și-apoi se-nvârte la nesfârșit printre surorile ce-o așteptau tăcute și cuminți în cala
VIATA LA PLUS INFINIT (5) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383205_a_384534]
-
și nepieptănat s-a ținut scai de mine. De la poarta cimitirului m-a întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am ... Citește mai mult 5. La răscruce de aniUn timp, un boschetar voinic, cu o claie de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am ... Citește mai mult 5. La răscruce de aniUn timp, un boschetar voinic, cu o claie de păr cârlionțat murdar și nepieptănat s-a ținut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
și nepieptănat s-a ținut scai de mine. De la poarta cimitirului m-a întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
întâmpinat mereu cu o voce blândă și zâmbet luminos: sărut mâna, doamna Maria! Să știți că am curățat iarba de pe mormântul băiatului și am făcut curat în cavou. Poftiți cheia! Pentru că îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am ... IX. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 4, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2218 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am ... IX. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 4, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017. 4. Dumnezeu nu doarme niciodată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DESTIN Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului destin eu am trăit prin netimpuri hărțuit de destin, ca-ntr-un cavou închis, surpat într-o tăcere stranie; prin inima mea au trecut cohorte de himere, buze nevăzute m-au sărutat, poate ale iubitei sau ale morții, încă mai respir, încă mai iubesc lumina lunii, ferindu-mi tristețile stranii de gunoaiele fetide
DESTIN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383329_a_384658]
-
din vorbele acestei categorii infernale de cetățeni ai mapamondului. Știi cum e: scopul scuză... - I-am mai zis și Evei: să știe Machiavelli ce scopuri meschine au ajuns să justifice cuvintele sale, cred că s-ar răsuci sub pământ cu cavou cu tot, am bombănit iritat de turnura lejeră pe care alunecase discuția. Dacă Howard Își imagina că astfel de futilități puteau contribui la ameliorarea părerii mele despre umorul englezesc, birmanez sau ivorian, se Înșela amarnic. I-am spus-o, amintindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
viață. 33 - A treia descindere În subsolul subteranei nu mi-a provocat mai puține emoții, deși, Într-un fel, puteam pretinde că străbăteam un drum bătătorit. Sau cât de cât familiar, În măsura În care Îți poate fi familiară repetarea coborârii Într-un cavou. Asta era senzația, În principal: că revin Într-o incintă căptușită cu vagi arome mortuare, unde totul agoniza În stare de catalepsie indusă de un duh rău și pe care doar o șansă fericită, dar deloc probabilă, o putea Învinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pielea Întinsă gata să plesnească screme-te, screme-te, screme-te forcepsul masca de oxigen schimbată cu cea de cloroform vino somn ori vino moarte la ora cinci dinspre ziuă În salonul gol pe Întuneric ca o trezire Într-un cavou clinchetul bănuțului de la mînă lovindu-se de stinghia de metal a patului nr. 88 semnul vieții băiat patru kilograme carne roșie piele transparentă vene subțiri albastre pe frunte și pe pleoape degete mici albe nevăzute de soare are și unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rîs ca de o farsă izbutită, cîtă metempsihoză și cîtă memorie atavică atribuise ea acelui coșmar care a chinuit-o toată adolescența - dar nimeni nu știe dacă predilecția ei pentru romanul negru, pentru filmele de groază, deghizările nocturne, Întîlniri În cavouri, fascinația pe care o exercitau asupra ei femeile de stradă, cupeurile Închise, plușul grena, nu erau reminiscențe din acel vis consumat pe nerăsuflate În clasa cu bănci de lemn, Într-o mînăstire de maici catolice din Ordinul Ursulinelor. Sibiul acelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
știu că te plictisesc, dar — Nu, mă uitam la mormintele astea ale scriitorilor. Unele nu mai au cruce, nici nume, nimeni nu mai știe cine e Îngropat aici, de parcă nici n-ar fi existat. Mergeau tăcuți pe aleile pustii, printre cavouri Înnegrite de vreme ca ruinele unor cetăți, blazoane cu spade Încrucișate, cu șoimi, Cantacuzino, Șuțu, Sturdza, Ghica, născuți, repaosați, pentru binele și prosperitatea neamului și acolo, unde pietrișul drumului se lasă Înghițit de mormintele mici cu nume anonime, acolo aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și parcul. Război! Foc deschis! Aceste cuvinte au țâșnit înăuntrul meu. Mă născusem în timpul celui de-al doilea război mondial. Imagini din orașul nostru, București, bombardat de armata germană și de ruși, cimitirul catolic unde părinții se ascundeau într-un cavou plin de lume, toate imaginile astea au renăscut fulgerător în realitatea prezentului, în același fel cu mirosul de sânge amestecat cu țipătul celor răniți, căzând sub ploaia de gloanțe. La fel de neașteptat ca împușcăturile a răsărit un om din verdele pădurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ca părinții și bunicii lor, pentru că erau oameni disciplinați și acum victime martire ale violenței asasine. Motivau de asemenea, acum pe alt ton, poate pentru ca o asemenea lipsă de solidaritate civică să nu pară prea scandaloasă, prin aceea că aveau cavourile lor istorice și că era o tradiție înrădăcinată a stirpei familiei să rămână toți uniți, după moarte, de asemenea per omnia sæcula sæculorum, aceia care, în viață, trăiseră întotdeauna uniți. Înmormântarea colectivă nu avea să fie, prin urmare, de treizeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
modă! Bătrânul îi comandă tâmplarului cel mai frumos sicriu, iar acesta lucră pentru singura dată în viața lui unul din palisandru și mahon înainte de a înșuruba pe coșciug mânere din aur. Din aur adevărat. Puse apoi să se construiască un cavou deasupra căruia o statuie de bronz își întinde mâinile spre cer, în vreme ce alta, îngenuncheată, plânge în tăcere: asta nu semnifică mare lucru, dar produce un efect impresionant. După încheierea doliului, bătrânul nu-și schimbă defel obiceiurile. Puse doar să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Mișu ca să se năpustească în îmbrățișarea faunului cu nimfa. În culmea extazului, domnul Popa ridică ușor capul să le facă privitorilor cu ochiul. În oglindă văzu cum pleoapele Contesei abia intrate în iatac se închid cu zgomotul unei lespezi de cavou. * Will Smith asista impasibil la ședința foto. Se hotărâse să-l mai supravegheze pe Mișu. Mișu avea acum bani suficienți pentru a pleca în America, iar acolo era deja așteptat pentru mai multe interviuri, i se oferise chiar și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]