263 matches
-
cărțile acestei sfinte bis erici, cu 20 lei. Ioan, preot ot Curălariʺ. Iar mai departe cineva notează : „Să se știe de când au ars focul în târgu de sus dugh enile lipovenești — 1840 iulie 23ʺ. Părintele Atanasie zice că a cumpărat Cazania de la un anticar din Iași. Deci, cu toate afuriseniile, tot furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou, de cât a tă mâie. Pe calea de întoarcere, Artur
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în limba română se tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 18. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? R: Coresi tipărește în românește, slavonește cărți de cult și învățături morale și religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (15651566), Psaltirea (1570). 19. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită în 1688. 20. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? R: Ion Heliade Rădulescu publică la București: „Curierul românesc
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
ales unguri), fiecare încercând să atragă populați a românească de partea sa. Primul pas în această încercare a fost făcut prin traducerea bibliei datorată diaconului Coresi la cererea și îndemnul calvinilor. Cele 4 evanghelii (1561), Apostolul (1563), Tâlcul Evangheliilor sau Cazania cu Moliftelnicul (1564) și Psaltirea (1570), tipărite de Coresi au făcut ca pentru prima dată cuvântul lui Dumnezeu să poată fi auzit și înțeles în propria limbă, ceea ce în opinia lui Paulescu însemna un important pas înainte. Calvinismul, devenind foarte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
popor și actul său de identitate. Deși "limba franca" a globalizării engleza este necesară pentru facilitarea contactelor umane cu oricine de oriunde (chiar dacă a fost promovată din rațiuni preponderent economice), pentru noi, românii, păstrarea limbii române are încă semnificația "vechilor cazanii". Dar este dificilă rezistența în fața presiunii americanizării, europenizării, mondializării și altor modele, mai mult sau mai puțin divergente, propuse de postmodernitate. Forme fără sau cu fond, aceste modele par a fi atins nucleul identitar al națiunilor. Contrareacțiile sunt anemice sau
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
viziunii arhitecturale. Nu departe de ea, spre Catedrala mitropolitană, strălucește cu dantelăria în piatră Sfinții Trei Ierarhi, magnifica ctitorie a lui Vasile Lupu, zidită între 1637-1642 și restaurată de Lecomte de Nouy pe la 1882, cu tipografia unde s-a scos Cazania lui Varlaam. Evlia Celebi consemna emoționat: "nu este chip s-o descrii", iar Paul de Alep, cu aceeași emoție "uimește mintea celui ce o vede". Cu această unică biserică, în fapt, arta zidirilor religioase din Moldova atinsese apogeul. De departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastrăi limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Careo plâng și care-o cântă Pe la vatra lor țăranii. Fiecare volum al calendarului se încheia cu sfaturi gospodărești sau pentru păstrarea sănătății oamenilor și a animalelor. * Calendariu Soțietății pentru cultura și literatura română în Bucovina apare în 1874. Până
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alexandru cel Bun la Constantinopol, după stabilirea bunelor raporturi cu Patriarhia constantinopolitană, ca să copieze scrieri sacre, înfăptuind, cum precizează Dan Zamfirescu, “cea mai mare realizare a culturii sud-slave de la sfârșitul secolului al XV-lea: Marile Minee de la Târnovo, niște uriașe «cazanii» totalizând aproape 7.000 de pagini și adunând peste 360 de scrieri, 90 la sută de autori bizantini din toate epocile (peste 70 de autori !), dar și vreo 20 de texte de autori bulgari, între care scrierile celor ce alcătuiesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
caracterul armonios, unic, al limbii române, și dacă sub vraja lui Alecu Russo (Cântare României), G. Sion (Limba românească) și În adolescența mea, Tudor Vianu, ne-au format graiul românesc, nu văd motivele pentru care să renunțăm la limba Sfintelor Cazanii de dragul unor disonanțe lingvistice, chiar și În scrisul și vorbitul științific. Limbajul care curge ca mierea parcurge mai ușor căile minții și se Înscrie În căsuțele memoriei pentru o perioadă mai lungă de timp. Începutul sfârșitului În 10 martie 1987
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
tot timpul jos, pe când noi eram în picioare sau în genunchi... Slujbele de Paște la mănăstire sunt teribil de lungi; aceasta din ajunul Floriilor a ținut de la 7 la 10 1/2. Mai tot timpul lumânările stinse, o maică citea cazaniile, mormăind atât de încet, încât nu înțelegeam nimic; [aproape toate călugărițele, cu starița în cap, mo țăiau în strane. Din când în când numai, se deșteptau auzind un zgomot și mârâiau; „Asta are potcoave la picioare, nu pantofi. Umblă mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Valeriu, cel care a cules aceste însemnări). O altă însemnare al cărei autor nu mai semnează sună așa: «La ani 1848 / 9 au încetat cu totul iobâgimea. Saltă și te bucură...mă, (i)obăgie nu ma(i este)» Pe o Cazanie - Predoslavie a mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei la pagina 170 stă scris: «Să se știe de când au venit Muscalii în Transilvania la anul 1849 de au bătut pe maghiari foarte bine și frumos». Scris-am eu Gh. Banciu din comunitatea Streza
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se știe de când au muri(t) Domnul T(e)leki la a(n)ulu 1778. f. «La anul D(o)mnulu(i) 1761 în luna lu(i) anuarie au fost 20 și 1 de zile fulgere și tunete. 4. O cazanie fără foaia de titlu. Va fi desigur cea tipărită la 1768 de Mitropolitul Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei. Pe peretele dinăuntru stă scris: «Acea(sta) sfântă păucenie a(u) cu(m)păra(t) satul nostru cu...ca s(ă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întreaga suflare a satului, la chemarea clopotului se îndrepta primenită cu hainele cele mai frumoase spre biserică, să ia parte la slujba religioasă, să cânte Heruvicul și Tatăl nostru, să recite în cor cu întregul sat Credeul, să asculte cu sfințenie Cazania și predica părintelui, să iasă mai apoi pe poienița din fața cooperativei ca să asculte poruncile de la primărie pentru săptămâna următoare. Erau vremurile în care întregul sat cânta prohodul Domnului în seara de Vinerea Mare și înălțau imnuri de slavă lui Christos în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Costin scrie pentru tot neamul, a cărui unitate sufletească îl făcea să-i apară ca un tot nedespărțit. De altfel, spiritul acesta îl întâlnim, într-o formă ceva mai puțin precisă, și la contimporanul său, mitropolitul Varlaam care, în introducerea "Cazaniei" tipărită la Iași, se adresează "către toată semințiea românească pretutindeni unde se află pravoslavnici întru această limbă". Am putea astfel spune că, oferind neamului românesc revelația unităței lui, Moldova și Iașul se pregăteau, încă de pe atunci, la sa-crificiul cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nici de tătari, ci de turci otomani. Aceasta era situația În perioada realizării picturii murale (terminată În 1547), căci În 1538 sultanul Soliman Magnificul anexase Bugeacul Imperiului Otoman. Astfel de actualizări sunt uzuale În epocă. În 1643, de exemplu, În Cazanie, mitropolitul Varlaam descrie și el martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă ca fiind provocat și pus În practică de „mai-marele cetăței, carele era turc, iubitoriu foarte și socotitoriu credinței turcești” <endnote id="(96, p. 452)"/>. În această privință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Varlaam, referindu-se la „cecitatea psiho-morală”, numea acest sindrom „orbirea sufletului”, făcând și disocierea dintre „ochii trupului” și „ochii sufletului” <endnote id="(96, pp. 159-160)"/>. „Cela ce-i orb de ochi nemică nu vede să facă rău - scria Varlaam În Cazanie -, iară cela ce-i orb de minte și de suflet acela toate răutățile face, nu numai Într-un chip, ci În toate chipurile” <endnote id="(96, p. 341)"/>. În aceste condiții, evreul este prezentat rătăcind - orb și surd - prin lumea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a auzului și a glasului sunt - În retorica veterotestamentară (Isaia 35, 4-6) - sinonime și sincrone cu mântuirea provocată de pogorârea lui Mesia pe pământ. Imaginea a fost preluată și revalorificată de discursul creștin- ortodox ; de mitropolitul Varlaam, de exemplu, În Cazania tipărită În 1643 : „Dumnezăul vostru va veni și vă va izbăvi pre voi. Atunce să vor deșchide ochii orbilor, și urechile surzilor vor auzi, și deșchisă va grăi limba muților” <endnote id=" (96, p. 185)"/>. De asemenea, nu este Întâmplător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trecerea inversă este asociată cu pierderea vederii : „Apoi Isus a rostit : «Venit-am În lumea aceasta spre judecată, ca să vadă cei fără vedere, iar cei cu ochi să orbească»” (Ioan 9, 39). Ca pentru majoritatea exegeților evangheliilor, pentru mitropolitul Varlaam (Cazania, 1643), toți creștinii sunt asemenea orbilor tămăduiți : „se deșchiseră ochii orbilor, și nu numai ai celor doi, ci a toată lumea” ; sau : „să ne asemănăm și noi acestui orb” <endnote id="(96, pp. 185 și 340)"/>. În romanul popular Varlaam și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Toți Își bolunzea, Câți Îl auzea [pe Isus], Toți Își asurzea, Câți Îl și vedea, Toți Își orbea <endnote id="(714, p. 197 ; 715, p. 27)"/>. Imaginea se regăsește și În literatura veche ; de exemplu, În Cartea românească de Învățătură (Cazania) a mitropolitului Moldovei, Varlaam („din multe scripturi tălmăcită din limba sloveniască pre limba româniască”), tipărită la Iași În anul 1643. Comentariul la episodul evanghelic referitor la arestarea lui Isus introduce un element inedit. Veniți să-l prindă pe Isus, „jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv prin intermediul Mineelor, căci pe 15 august, ziua când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului” (sau ziua de „Sfânta Maria Mare”), la biserică, după liturghie, se citește și legenda apocrifă pe care am amintit-o (vezi „Învățătură pentru adormirea Precistei”, În Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași În 1643, <endnote id="cf. 96, p. 486 ; vezi și Mineiul de pe luna august tipărit la Mănăstirea Neamț În 1847 ; dar și 19, II, pp. 141 ș.u., și 20, p. 284"/>). Voi reveni la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod, pentru Încercarea de a-l omorî pe pruncul Isus, se numără: „păduchi neîncetați ieșiau din el ziua și noaptea”, „pialea și carnea despre trupul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a redat În slavonă un Cuvânt panegiric al sfântului și cinstitului mare mucenic Ioan cel Nou, text care, În secolele următoare, a fost adesea tipărit. Legenda a pătruns și În Viețile sfinților, fiind reluată de Varlaam, mitro politul Moldovei, În Cazania din 1643. Varlaam preia versiunea lui Grigore Țamblac de la Începutul secolului al XV- lea, dar aduce În legendă actualizări specifice pentru mijlocul secolului al XVII-lea : nu mai este vorba de tătari, ci de turci ; mai-marele lor este numit „Cadiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primele decenii ale secolului al XIV-lea, În arealul românesc (vezi și nota 804). De regulă, cercetătorii fixează această dată pe la jumătatea secolului al XVI-lea ; vezi 5, pp. XXIV și 30-31, precum și 101, pp. 23-25 și 59. 96. Varlaam, Cazania, 1643, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943. 97. Ladislau Gyémánt, „The Limits of the Tolerance in Transylvania during the First Half of the 19th Century. The Jewish Case”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldova (al doilea transport). 14.X. De ziua „Sfintei Cuvioase Parascheva”, În sala Henry Coandă de la Palatul Culturii, s-au desfășurat o serie de manifestări legate de „Sărbătorile Iașului”. Pornind de la primele mențiuni legate de Sf. Parascheva și Iași, din „Cazania lui Varlaam” și 'Cronica” lui Enache Kogălniceanu, vorbitorii: Valentin Ciucă, Valeriu Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, În timp, simbolul unității Întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
după care urmară alte cărți slave și române. Vasile Lupu în Moldova așeză și el la Trei-Ierarhi tipar adus prin ajutorul aceluiași Petru Movilă și scoase în 1642 textul grecesc al Decretului sinodal al patriarhului Partenie, iar în 1643 o cazanie, Carte românească de învățătură duminecele preste an, tradusă de mitropolitul Varlaam din "limba slavonească". Alte tipărituri urmară și aci. Punctul culminant îl formează Biblia de la București, a lui Șerban Cantacuzino, din 1688, fundamentală pentru noi ca și Biblia germană a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
principal fiind Ilie Miniat, însă naturaleța frazei, spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, familiaritatea, indignările, întristările, mustrările, între-bările retorice sunt personale. Antim e un orator excelent și un stilist desăvârșit, echilibrand cu patos exacta mașinărie a cazaniei. El propune cu îndemînare ascultătorilor speculații teologice și transcendentalități, vorbind de sensul mistic al cuvântului Mariam, despre botezul cu apă și cu duh, despre mântuire, făcând cu grație exegeză subțire. Mai ales are darul de a izbi imaginația printr-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]