263 matches
-
Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 306. 78 Câteva exemple, culese din Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană, p. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și VIAȚA în vecii vecilor! 38. Păcatul clevetirii (bârfirii) Într-un sat o femeie se lăuda cu credința ei și cu învățătura ei despre Dumnezeu. Adevărat era, că ea era nelipsită de la biserică, avea memorie bună, îi plăcea slujba, predica, cazania și avea darul povestirii, dar avea un păcat de care nu putea să se debaraseze. Îi plăcea să bârfească. Odată îi zise preotului că ea vrea să se desăvârșească și să se jertfească pentru ceva, care-I place Domnului Hristos
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
urmăririi unei ținte bine gândite și definite, pe o cale sigură, trasată și indicată de înaintașii care nu s-au dezis și n-au oscilat bătuți de vântul părerilor lumești. În Biserică, la Sfânta Liturghie, tata rostea Crezul și citea Cazania. Când am sosit acasă din închisoare, invocând slăbirea dinților care-i afecta dicția, mi-a predat cinstea. Mulți, foarte mulți bărbați din sat îmi ziceau: Dom’ Costică ți-a lăsat moștenire zicerea Crezului, dar după dumneata, eu îl voi spune
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la cântarea la strană, cel mai important Îl reprezintă introducerea limbii române În Biserică. Era foarte greu, pentru un român, chiar dacă Învăța de mic, să cânte În slavonă sau greacă. La Începutul domniei lui Brâncoveanu, În românește se citeau doar Cazania, Apostolul și Evanghelia, dintre care numai Apostolul era citit de cei din strană. Creștinii nu Înțelegeau ce se cânta În biserică și poate același lucru se Întâmpla și În cazul psalților și al preoților. De procesul de introducere al limbii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
nici de tătari, ci de turci otomani. Aceasta era situația În perioada realizării picturii murale (terminată În 1547), căci În 1538 sultanul Soliman Magnificul anexase Bugeacul Imperiului Otoman. Astfel de actualizări sunt uzuale În epocă. În 1643, de exemplu, În Cazanie, mitropolitul Varlaam descrie și el martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă ca fiind provocat și pus În practică de „mai-marele cetăței, carele era turc, iubitoriu foarte și socotitoriu credinței turcești” <endnote id="(96, p. 452)"/>. În această privință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Varlaam, referindu-se la „cecitatea psiho-morală”, numea acest sindrom „orbirea sufletului”, făcând și disocierea dintre „ochii trupului” și „ochii sufletului” <endnote id="(96, pp. 159-160)"/>. „Cela ce-i orb de ochi nemică nu vede să facă rău - scria Varlaam În Cazanie -, iară cela ce-i orb de minte și de suflet acela toate răutățile face, nu numai Într-un chip, ci În toate chipurile” <endnote id="(96, p. 341)"/>. În aceste condiții, evreul este prezentat rătăcind - orb și surd - prin lumea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a auzului și a glasului sunt - În retorica veterotestamentară (Isaia 35, 4-6) - sinonime și sincrone cu mântuirea provocată de pogorârea lui Mesia pe pământ. Imaginea a fost preluată și revalorificată de discursul creștin- ortodox ; de mitropolitul Varlaam, de exemplu, În Cazania tipărită În 1643 : „Dumnezăul vostru va veni și vă va izbăvi pre voi. Atunce să vor deșchide ochii orbilor, și urechile surzilor vor auzi, și deșchisă va grăi limba muților” <endnote id=" (96, p. 185)"/>. De asemenea, nu este Întâmplător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trecerea inversă este asociată cu pierderea vederii : „Apoi Isus a rostit : «Venit-am În lumea aceasta spre judecată, ca să vadă cei fără vedere, iar cei cu ochi să orbească»” (Ioan 9, 39). Ca pentru majoritatea exegeților evangheliilor, pentru mitropolitul Varlaam (Cazania, 1643), toți creștinii sunt asemenea orbilor tămăduiți : „se deșchiseră ochii orbilor, și nu numai ai celor doi, ci a toată lumea” ; sau : „să ne asemănăm și noi acestui orb” <endnote id="(96, pp. 185 și 340)"/>. În romanul popular Varlaam și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Toți Își bolunzea, Câți Îl auzea [pe Isus], Toți Își asurzea, Câți Îl și vedea, Toți Își orbea <endnote id="(714, p. 197 ; 715, p. 27)"/>. Imaginea se regăsește și În literatura veche ; de exemplu, În Cartea românească de Învățătură (Cazania) a mitropolitului Moldovei, Varlaam („din multe scripturi tălmăcită din limba sloveniască pre limba româniască”), tipărită la Iași În anul 1643. Comentariul la episodul evanghelic referitor la arestarea lui Isus introduce un element inedit. Veniți să-l prindă pe Isus, „jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv prin intermediul Mineelor, căci pe 15 august, ziua când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului” (sau ziua de „Sfânta Maria Mare”), la biserică, după liturghie, se citește și legenda apocrifă pe care am amintit-o (vezi „Învățătură pentru adormirea Precistei”, În Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași În 1643, <endnote id="cf. 96, p. 486 ; vezi și Mineiul de pe luna august tipărit la Mănăstirea Neamț În 1847 ; dar și 19, II, pp. 141 ș.u., și 20, p. 284"/>). Voi reveni la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod, pentru Încercarea de a-l omorî pe pruncul Isus, se numără: „păduchi neîncetați ieșiau din el ziua și noaptea”, „pialea și carnea despre trupul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a redat În slavonă un Cuvânt panegiric al sfântului și cinstitului mare mucenic Ioan cel Nou, text care, În secolele următoare, a fost adesea tipărit. Legenda a pătruns și În Viețile sfinților, fiind reluată de Varlaam, mitro politul Moldovei, În Cazania din 1643. Varlaam preia versiunea lui Grigore Țamblac de la Începutul secolului al XV- lea, dar aduce În legendă actualizări specifice pentru mijlocul secolului al XVII-lea : nu mai este vorba de tătari, ci de turci ; mai-marele lor este numit „Cadiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primele decenii ale secolului al XIV-lea, În arealul românesc (vezi și nota 804). De regulă, cercetătorii fixează această dată pe la jumătatea secolului al XVI-lea ; vezi 5, pp. XXIV și 30-31, precum și 101, pp. 23-25 și 59. 96. Varlaam, Cazania, 1643, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943. 97. Ladislau Gyémánt, „The Limits of the Tolerance in Transylvania during the First Half of the 19th Century. The Jewish Case”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
autoreferențialitate, autorii epocii se cer cunoscuți și înțeleși, cu întreaga lor activitate, chemând, profesionist, la comparație calitativă și evaluare obiectivă a efortului de ameliorarea a tipăriturilor de dinaintea lor, precum "Grigorie, smeritul Mitropolit al Ungrovlahiei", în Prédoslovie către pravoslavnicii creștini la Cazaniile de la București, din 1768: "am pus de au typărit, însă nu pre cum au fost izvodul, că am găsit multe greșăli și pe la multe locuri nu să înțelége. Pentru care cercați cărțile céle tipărite mai denainte și céle de acum
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastrăi limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Careo plâng și care-o cântă Pe la vatra lor țăranii. Fiecare volum al calendarului se încheia cu sfaturi gospodărești sau pentru păstrarea sănătății oamenilor și a animalelor. * Calendariu Soțietății pentru cultura și literatura română în Bucovina apare în 1874. Până
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în limba română se tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 18. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? R: Coresi tipărește în românește, slavonește cărți de cult și învățături morale și religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (15651566), Psaltirea (1570). 19. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită în 1688. 20. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? R: Ion Heliade Rădulescu publică la București: „Curierul românesc
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în Moldova se studiază limbile greacă, slavonă, latină; de asemenea, teologia, filosofia, retorica, poetica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, gramatica și muzica. Să reținem că prin activitatea cărturărească a mitropolitului Varlaam ia ființă cunoscuta tipografie de la Trei Ierarhi, că opera sa, Cazania, contribuie la dezvoltarea limbii literare românești și că, prin Răspuns la Catehismul calvinesc, el este cel ce stimulează lupta ortodocșilor români din Transilvania pentru apărarea propriei lor religii în fața expansiunii calvine. Reacția vehementă a prelatului moldav indică o simptomatică fază
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena, 1793; Liturghie, Sibiu, 1798; Biblia, Blaj, 1795; Mineie, Râmnic, în numeroase ediții apărute între anii 1776-1800, reluate în 12 volume de Ioan Piuariu Molnar, la Buda, în anii 1804-1805. Multe dintre acestea cuprind însemnări, reflectă proveniența și circulația volumelor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ar fi scris după moartea lui Alexandru cel Bun (1432). Cea mai veche versiune s-a păstrat într-o copie a lui Gavriil Uric de la Neamț (1439), după care mitropolitul Varlaam a făcut o traducere-prelucrare ce a fost inclusă în Cazania sa (1643). Varianta completă a traducerii românești a fost refăcută de episcopul Melchisedec și publicată în Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac. Este o hagiografie obișnuită în cultura ortodoxă, dar care are unele particularități, începând cu încercarea descrierii Trapezuntului (Cetatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
în ochi, îl proclamă pe martir drept ocrotitor al Moldovei. Prin locul în care a fost scris, prin subiect, prin autor și finalitate, se consideră că Martiriul... este prima scriere a literaturii române vechi, a cărei traducere și includere în Cazania lui Varlaam i-a asigurat circulația și asimilarea în cultura autohtonă. Ediții: Măcenia svăntului și slăvitului marelui măcenic Ioan Novâi de la Soceavă, în Varlaam, Cazania. 1643, îngr. J. Byck, București, 1966, 451-460; Martiriul sântului, slăvitului martir Ioan cel Nou carele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
că Martiriul... este prima scriere a literaturii române vechi, a cărei traducere și includere în Cazania lui Varlaam i-a asigurat circulația și asimilarea în cultura autohtonă. Ediții: Măcenia svăntului și slăvitului marelui măcenic Ioan Novâi de la Soceavă, în Varlaam, Cazania. 1643, îngr. J. Byck, București, 1966, 451-460; Martiriul sântului, slăvitului martir Ioan cel Nou carele s-a martirizat în Cetatea Albă, în Episcopul Melchisedec, Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac, București, 1884, 85-100. Repere bibliografice: George Aramă, Grigorie Țamblac, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
Moldova (al doilea transport). 14.X. De ziua „Sfintei Cuvioase Parascheva”, în sala Henry Coandă de la Palatul Culturii, s-au desfășurat o serie de manifestări legate de „Sărbătorile Iașului”. Pornind de la primele mențiuni legate de Sf. Parascheva și Iași, din „Cazania lui Varlaam” și 'Cronica” lui Enache Kogălniceanu, vorbitorii: Valentin Ciucă, Valeriu Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, în timp, simbolul unității întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
niciodată folosirii limbii române ca vehicul cultural. El a făcut pentru biruința limbii române mai mult decât mulți dintre contemporani. A tradus Viața sfinților Varlaam și Ioasaf într-o limbă ce nu este cu nimic mai prejos decât cea a Cazaniei lui Varlaam. Ca și romanul popular, vor rămâne netipărite versiunile românești ale Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie și Vieții patriarhului Nifon, realizate de cercul de traducători din preajma lui. Totodată, cărțile ce urmau să fie imprimate în limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]