371 matches
-
subiectului intranzitiv. INGUȘĂ Limbă nord-est caucaziană, din familia NAKH, vorbită în Ingușeția (limbă oficială), în Cecenia, în Oseția de Nord, în Kazakhstan, în Uzbekistan și în Rusia. Peste 400 000 de vorbitori. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Marcare cazuală foarte variată. INUIT (ESCHIMOSĂ) Limbă amerindiană polisintetică, din familia eschimo-aleută, vorbită pe o suprafață foarte întinsă, de 75 000 de vorbitori, inegal repartizați în patru arii dialectale: INUPIAQ, Alaska, 3 000 de vorbitori; INUKTUN, vestul Canadei, 4 000 de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în statul brazilian Amazonas, foarte aproape de GAVIĂO, dar fără legătură genetică. 150 de vorbitori, indieni. Categoriile gramaticale: animare, gen, persoană, număr
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ. Pe lângă acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale (perfect, prezent și aorist). Subiectul verbelor atelice intranzitive este marcat cazual diferit de subiectul celorlalte intranzitive. Sistemul acordului verbal este de tip acuzativ. Prefixul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale (perfect, prezent și aorist). Subiectul verbelor atelice intranzitive este marcat cazual diferit de subiectul celorlalte intranzitive. Sistemul acordului verbal este de tip acuzativ. Prefixul verbal se acordă în persoană și număr cu obiectul (direct sau indirect), dacă acesta este exprimat prin pronume pe persoana 1 sau 2, și cu subiectul, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca urmare a contactului cu limba înrudită TIRIYÓ. KAURAREG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. KAVALAN Limbă austroneziană din grupul formosan, vorbită în Taiwan. 24 de vorbitori în 2000. Ergativitate marcată cazual și prin acord. Anumite propoziții cu două argumente sunt ambigue în privința tranzitivității. KHAM (KHAMKURA, KAMKURA) Limbă din familia sino-tibetană, vorbită de tribul Magar, în vestul Nepalului. Pronumele de persoanele 1 și 2 funcționează după tiparul acuzativ, iar tiparul ergativ caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are aceeași formă flexionară cu a ergativului. LAKOTA Limbă din familia SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN, LEZGI) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în nordul Daghestanului (limbă oficială) și în sudul Azerbaidjanului și sporadic, în ariile învecinate. Circa 450 000 de locuitori. Limbi înrudite: KÜRI, TABASSARAN, UDI. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numai nominalul-pivot (S sau O) poate fi "interogat". Pentru "interogarea" argumentului A, este nevoie de operația prealabilă de antipasivizare. MBYA-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. MẼBÊNGÔKRE Autodenumirea limbii unui popor din nordul Braziliei. 4 000 de vorbitori. Sistem scindat de mărci cazuale, dependent de flexiunea verbală și pronominală și de caracterul finit/nonfinit al verbului predicat. Flexiunea acuzativă se folosește numai pentru anumite verbe tranzitive și este identică cu cea absolutivă, cu excepția persoanei 3. Conform altei analize, este o limbă cu partiție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
persoana 2 funcționează după sistemul ergativ, având o formă pentru S/O și altă formă pentru A. NEPALEZĂ Limbă indo-europeană (din aceeași familie cu HINDI), grupul indic, vorbită în Nepal și în India. 32 de milioane de vorbitori nativi. Marcare cazuală realizată prin postpoziții, care au statutul de clitice. Limbă head-final (SOV). 7 cazuri morfologice: cazul subiectului tranzitiv și intranzitiv, cazul obiectului direct, dativul, instrumentalul, genitivul, ablativul, locativul. Nu este folosită nicio marcă de caz pentru argumentul S al verbelor inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
La imperativ, marcare de tip nominativ/acuzativ. La celelalte moduri, marcare de tip absolutiv/ergativ. NEZ PERCE Limbă din familia sahaptian, vorbită de un trib localizat în nord-vestul Statelor Unite. Sub 100 de vorbitori. Tipar ergativ rar: subiectul intranzitiv este nemarcat cazual, iar subiectul și obiectul tranzitiv sunt marcate diferit; această limbă permite existența unei propoziții în care mărcile subiectului și ale obiectului lipsesc (propoziție fără caz). Dacă obiectul se poate acorda, atunci și obiectul, și subiectul pot purta caz. Dacă acordul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitiv sunt marcate diferit; această limbă permite existența unei propoziții în care mărcile subiectului și ale obiectului lipsesc (propoziție fără caz). Dacă obiectul se poate acorda, atunci și obiectul, și subiectul pot purta caz. Dacă acordul obiectului e blocat, marcarea cazuală a obiectului și a subiectului nu e permisă. Ergativul depinde deci de subiectul tranzitiv, nu de agent. Pronumele de persoanele 1 și 2 au flexiune pentru cazul obiectiv, dar nu și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
S și O se așază după constituenții periferici, iar A, înainte. SAWERU − Vezi YAWA. SELAYARESE (SELAYAR) Limbă austroneziană, malayo-polineziană, vorbită în Selayar, Sulawesi, Indonezia. Circa 100 000 de vorbitori. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. SHOKLENG Limbă braziliană din familia JÊ. Partiție morfologică acuzativ/er gativ, determinată de doi factori: propoziție principală vs propoziție subordonată și timp−aspect. În propozițiile principale, marcarea poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
DAKOTA, LAKOTA, MANDAN. Scindarea subiectului intranzitiv. SIUSLAW Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două dialecte: siuslaw (ultimul vorbitor a murit în 1960) și umpqua de jos (ultimul vorbitor a murit în 1957). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. SHINA Dialect al limbii RUTUL. Se pare că ergativul provine dintr-un posesiv perfect. SORANI Dialect sau grup de dialecte al limbii KURDE. SOULETIN Dialect al BASCEI, vorbit în Franța
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pama-nyungan. Marcare diferită pentru S, A, O (indiferent de tipul de constituent nominal). WARIVA − Vezi NADËB. WARLPIRI (WARLBIRI) Limbă indigenă australiană, din familia pama-nyungan. 1 400/5 000−6 000 de vorbitori (surse diferite). Evoluția istorică: inițial, avea o partiție cazuală obișnuită, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
au același prefix pentru S și A, iar altele (tipul 'a-i fi cald/foame') au același prefix pentru S și O. XANTY − Vezi KHANTY. XUNZA Dialect al limbii AVAR. XWLEMI − Vezi LUMMI. YALARNNAGA Limbă australiană din vestul Queenslandului. Marcare cazuală ergativă atât pentru nume, cât și pentru pronume. Nu există pronume legate. Sintaxă ergativă. Există construcție antipasivă. YAM − Vezi JAM. YARAWARA − Vezi JARAWARA. YANYULA (YANYUWA, ANYULA) Limbă aborigenă vorbită în nordul Australiei. După ultimele cercetări, 7 vorbitori. Limbă aglutinantă. Dialecte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau considerată, alături de aceasta, dialect al aceleiași limbi), care prezintă asemănări cu limbile papua. Este considerată și ca aparținând familiei de limbi papua. 6 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, marcată cazual și prin acord verbal. So este o clasă închisă, cuprinzând numai 12 verbe al căror prefix (marcând acordul) este omonim cu cel pentru O din structurile tranzitive. Sa este o clasă deschisă. YAZGULYAM Limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, subgrupul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu cel pentru O din structurile tranzitive. Sa este o clasă deschisă. YAZGULYAM Limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, subgrupul Pamir, vorbită în Tadjikistan. 4 000 de vorbitori. Marcare tripartită numai la timpurile trecute. YIDINY Limbă din nordul Australiei. Partiție cazuală complexă: pronumele primesc nominativul/acuzativul. Numele primesc absolutivul/ergativul. Prin cazul ergativ este marcat constituentul A. Cazul absolutiv (S, O) are realizare zero. Limba funcționează după două principii: (a) numele marcat prin ergativ este, în cazul structurilor tranzitive, agentul care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în nord-estul Siberiei. Caracter aglutinant, polisintetic, afixal. Fiecare cuvânt conține obligatoriu numai o rădăcină, aflată în poziție inițială. Sufixele cazuale sunt la finalul cuvântului. Limbă ergativă. Verbul se acordă atât cu subiectul, cât și cu obiectul, cu excepția situației în care acesta din urmă este tema unui verb tranzitiv. ZAN Familia caucaziană de sud, grupul KARTVELIAN. Limbă vorbită în Georgia. 500
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
R. M. W. Dixon, Australian Languages: Their Nature and Development, Cambridge, Cambridge University Press, 2002 etc. 3 Blake (1987) analizează evoluția gramaticală a limbilor australiene, atrăgând atenția asupra deosebirilor dintre limbile pama-nyungan și celelalte limbi legate de tipul de macare cazuală. 4 G. A. Grierson, Linguistic Survey of India, Delhi, Motilal Banarsidass, apud Montaut (2006). 1 Din listă au fost excluse verbele învechite, cele regionale, cele din limbajul familiar, precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1770).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1005 Condiția cazuala este aceea ce depinde de hazard și care nu este nici în puterea creditorului, nici într-aceea a debitorului.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1158 Când leziunea rezultă dintr-un eveniment cazual și neașteptat, minorul n-are acțiunea în resciziune. (Cod civil 1083).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
1623-1650), Roma, 1962, rod al unor cercetări intense din partea autorului, răspunde dorinței celui real interesat de trecutul catolicității pe teritoriul Principatelor române. Din dorința de a evita blocarea cititorului, versat sau mai puțin în cele istorice, în fața unor informații istorice cazuale ori generale de o anumită exigență, am introdus în text - pentru a înlesni lectura - datele cronologice ale diferitelor personalități politice interne sau internaționale și bisericești direct interesate de subiectul operei. Tot astfel, am introdus diferite denumiri onomastice sau topografice în funcție de
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
străină. Implicații teoretice și aplicative, AUBLLR, 30, 1981, 121-127. [119] DOCA, GHEORGHE, Dictarea în procesul predării limbii române ca limbă străină. Implicații teoretice și practice, MSȘFLA, 3, 1981, 25-29. [120] DOCA, GHEORGHE, Exerciții de limba română pentru anul pregătitor. Formele cazuale ale substantivului. București, [TUB], 1981, 140 p. multigr. (UB. FLLR. IL). [121] DOCA, GHEORGHE, Observații privind rolul strategiilor de învățare în elaborarea procedeelor de predare a limbii române ca limbă străină, LR, 30, nr. 6, 1981, 627-633. [122] DODOIU, ELENA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
spiritului creator față de sine însuși n-a mai atins niciun alt romancier român.”2 Despre cea mai importantă prozatoare a literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu - Vladimir Streinu emite această judecată de referință: „...PapadatBengescu reține pe cititorul rezistent nu atât cu umanitatea cazuală, interesantă în sine ca tot ceea ce se exceptează de la legea comună, atât cu înzestrarea de prim ordin de a ne introduce în sufletele anormale, de a ne face să pătrundem în noaptea scorburilor unor trunchiuri omenești, ale căror „rădăcini” se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
structură ierarhică, ci că structura sa sintactică este "plată". Jelinek (1984) schimbă ușor perspectiva, propunând Ipoteza argumentului pronominal (engl. The Pronominal Argument Hypothesis), conform căreia în limbi ca warlpiri, argumentele reale ale verbului sunt cliticele (pronominale), pe când grupurile nominale marcate cazual sunt elemente coreferențiale cu acestea, slab atașate propoziției (v. Baker 2001 pentru o discuție recentă). Principalele caracteristici ale limbilor nonconfiguraționale sunt: topică liberă, determinată pragmatic, nu sintactic; construcții discontinue; anaforă nulă; sistem cazual bogat care codează relațiile tematice; sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sunt cliticele (pronominale), pe când grupurile nominale marcate cazual sunt elemente coreferențiale cu acestea, slab atașate propoziției (v. Baker 2001 pentru o discuție recentă). Principalele caracteristici ale limbilor nonconfiguraționale sunt: topică liberă, determinată pragmatic, nu sintactic; construcții discontinue; anaforă nulă; sistem cazual bogat care codează relațiile tematice; sistem de acord bogat; absența elementelor expletive; absența unui constituent VP organizat sintactic și a asimetriilor subiect-obiect (v. Hale 1983; Donohue 2002; Legate 2001; Ledgeway 2012: 71). Cercetările ulterioare (ale lui Hale, ale elevilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]