11,246 matches
-
de unul sau doi indivizi scăpați de la balamuc. E vorba de mii și mii de locuitori, altminteri pașnici, care se îndrăciseră în așa hal încât păreau gata să masacreze ei înșiși ,legionarii" și falsificatorii de bani care ,subvenționau" Piața Universității. Ce-am avea de făcut în următoare perioadă e, înaintea unui proces al comunismului, așa cum am sugerat într-un articol anterior, un proces al prostiei omenești. Cum e posibil să crezi cu atâta patimă în minciunile sfruntate ale unor inși pe
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
opere ale Daciei Maraini, ale lui Umberto Eco sau ale poetului Antonio Catalfamo. Într-una din interesantele întîlniri cu publicul bucureștean, cu ocazia lansării traducerii romanului său istoric Lunga viață a Mariannei Ucria, Dacia Maraini găsea pertinent paralelismul între Șeherazada, ce-și prelungește viața povestind peste o mie de nopți, și protagonista sa, lipsită de grai, ce își cîștiga, cu secole în urmă, dreptul la o existență normală folosind slovele. În Colomba (Ed. Rizzoli, Milano), romanul apărut acum cîteva luni, paralelismul
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
să scrie. Ducea lipsă de bani și insista să apară aici la Geneva, contra unui onorar consistent, în fața unei vaste asistențe, dar fără nici o publicitate - asta era de importanță vitală. Era de acord cu orice fel de temă. Mă întrebam ce-ar fi fost mai puțin periculos pentru el. Un lucru era sigur: că anonimatul apariției sale nu putea fi păstrat, că din momentul în care pășise în casa mea, fiecare pas îi era înregistrat, împachetat în formulările boante ale serviciilor
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
unuia dintre colaboratorii săi apropiați. Un alt desen însă, în care artistul se reprezintă pe șine reclamîndu-și drepturile financiare de la un comanditar rău platnic, a fost pe drept reatribuit lui del Bianco, îmbogățindu-i astfel opera cu un desen autobiografic ce-și are paralelă doar în scrierile sale. Desenul trădează nu doar mîna sigură a maestrului, ci și verva să narativ-umoristică, care va culmina în arta florentina la un artist precum Giovanni da Șan Giovanni sau Îl Volterrano, singurul artist florentin
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
îndesat. Pătimaș precum un cronicar, d-sa nu dă în lături a lua în derîdere, a probozi, a se lamenta, a se indigna cînd i se aprinde în conștiință becul roșu al neregulii: Există însă și o seamă de neisprăviți ce-și deschid magazine de memorialistică șugubeață fără să aibă ce pune în galantare. Pe tejghea, doar vorbe, vorbe, vorbe, rostite pe principiul biblic: crede și nu cerceta". Corespondența dintre Camil Baltazar și Liviu Rebreanu, de care cel dintîi a făcut
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
despre o planetă plină de fete/ mai bune și mai frumoase și mai adevărate/ și care mă așteaptă numai pe mine/ (ce grețos ce oboseală/ aș fi gândit eu cel de atunci/ citind aceste rânduri/ într-adevăr ce nașpa și ce grețos/ dar vezi tu chiar luna trecută mi-au/ schimbat vechiul număr de telefon/ cel la care ea continua să mă sune/ și după)". Parcă sunt aici altfel de versuri, parcă citim poezie. Dan Sociu poate, firește, să ia lirica
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
ai căuta, pînă și hibrizi ca cioplitorul, vezi că nu-s consecvenți, se agită, sînt moi etc. Așa că poporul trebuie condus spre elogiul mitocanului. (Pe care îl susținea în urmă cu vreo opt ani Răzvan Teodorescu la televizor, în timp ce-o rază de reflector îi scînteia în păr.) Lenin n-a murit. Deși emulatul său Iliescu care cînd apare soarele răsare tocmai s-a întunericit. Și lumea se bucură ca proasta; cine-s cîștigătorii? Niște intelectuali. Aici se ivesc neclarități
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
Frapează însă durata (un ceas), cam mică pentru un scenariu realist, dar prea îndelungată într-o paradigmă a basmului. Calul lui Harap Alb ajunge la Soare într-o clipă. Nu mai mult. Exact cât îi va trebui și Brândușei o dată ce-și va fi aflat odrasla: "îl puse-n căruța cea vrăjită/ Și zbură cu el într-o clipită" (nota de subsol e plină de haz, atrăgându-se atenția asupra ciudățeniei: "Cum putu ia să-ș' ducă pe fiiul său în căruța
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
freatică a unui presentiment deopotrivă fortifiant și verosimil, pertinent și autoritar. Categoric, Dediu are instinctul de a dezvălui, de a dezbrăca trupul judecăților de valoare, ungîndu-i din belșug nuditatea cu acuitate și elocință. 3) E ca și cum ai savura o banană, ce-și lasă urma gustului mult timp după ce a fost îngurgitată. Rămîne memoria gustului. Persistența plăcerii. Ca în cazul formulărilor memorabile, de care cartea lui Dediu nu duce, nicidecum, lipsă: "cantitatea publicului nu implică calitatea artei, ci numai impactul ei social
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
poet băștinaș din trecut, a cărui operă "aduce cu ea enigmatice vuiete de fundal greu și de sfîrșit al antichității celei fericite, așezîndu-ne de-odată în pragul erei iubirii, erei lui Iisus...". Așadar C. D. Zeletin e un spirit complex ce-și asumă laolaltă creația, ființa, cultura, credința, în creuzetul discursului său de-o melodioasă omogenitate, însuflețit de convingerea unei "taine" a vieții, irezolvabile, tatonate prin înmănunchierea mijloacelor interdisciplinare pe care le are la îndemînă, mijloace care-și depășesc segregarea grație
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
să mai producă minuni. Registrul poetic e același, dar fisura s-a produs: ,nu pot transfigura decât foarte greu / nu am talent inerția și-a făcut cuib / pe creștetul meu ca o barză / nu-mi vin ăn cap decât cuvintele / ce-mi aparțin și pentru care am luptat cu o lene imensă / lene de talent lene de carne / lene de sex lene de bine". De aceea spuneam că ordinea ciclurilor mi se pare cumva nefirească. Tăcerea sexuală este guralivă și încearcă
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
nu reușesc sub nici un chip să-și încheie socotelile cu trecutul. Blocați în suferințe ancestrale, ei sunt o rană vie ce urlă de durere la orice rememorare a nedreptăților trecutului - chiar dacă istoria le-a reparat demult. E genul de oameni ce-și plâng cu lacrimi gigantice strămoșii căzuți la Mirăslău, la Trăznea sau la Ip, dar n-au nici o tresărire când își trimit copiii în orfelinate sau când își văd fiicele că se prostituează pe marginea șoselelor. Bântuiți de timpii lungi
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
aspiră trudind "toată noaptea-n scriptorium": "Fac lumea de la capăt!/ Fac lumea de la capăt, Doamne,/ așa încît, atunci cînd te trezești dimineața,/ să-ți găsești repede lucrurile unde le-ai lăsat de cu seară/ și nici habar să nu ai ce s-a-ntîmplat peste noapte/ în scriptoriu, unde, printre celule și nervi,/ am scris literă cu literă și fără nici o greșeală,/ asemenea }ie mai demult, lumea!" (Scriptorium). Elocventă pentru o atare concepție a creației ce imită Creația primordială ni se înfățișează nașterea
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
-i tot. Și nu e puțin. Dar ai grijă, căpitane, fiindcă dacă n-o să-ți observi morțile, ai să treci peste ele ca biruitorul pe sub arcul de triumf și-o să-ți continui drumul de parcă ele nu s-au petrecut. - Dar ce-o să mi se întîmple după a treia moarte a mea, o să mă vampirizez? - Se pare că, o vreme, nu numai ție ci și altora, o să vi se pară că încă trăiți, că nimic nu s-a întîmplat, pînă ce-o să
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
și pentru regizorul Mel Gibson e o mare reușită, de vreme ce s-a dovedit capabil să spună, cu seninătate, printre alte enormități, într-un interviu (pe care l-am văzut cu propriii ochi), că "Sfîntului Duh i-a plăcut acest film"! Ce-și poate dori, mai mult, un autor? Dincolo de filmul în sine, un lucru e benefic: el este și va fi un bun prilej și un bun pretext pentru felurite dezbateri culturale, filologice sau teologice (chiar noi vom publica așa ceva, în
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
o tensiune, o “povară”, o “osîndă” Sînt îngeri suferinzi, atinși de un suflu demoniac: “iarăși netulburatul foșnet mă cuprinde/ în văz o boare, în auz o fîlfîire/ de aripi străvezii în care se aprinde/ un fel de nemurire dincolo de fire/ ce-mi dăruie povara-i sclipitoare// și iarăși urcîndu-și scara nevăzută/ tiptilii îngeri în faptul nopții m-au ajuns/ purtîndu-mi luminoasa lor osîndă” (Scara). Așezat între bine și rău, în preajma demonilor, îngerul “pînditor” certifică aci un mediu confuz din care “întunericul
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
chemat la o nouă viață de splendoarea culturii greco-latine, redescoperită tocmai atunci de o omenire dornică și uimită.” Clipa istorică în care omului corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului de umanitate standard și colectiv îi succede omul ce-și redobândește supremația față de divinitate! (Și pentru că numai de poezie e vorba, e anume momentul când italienii inventează sonetul!) (continuare în numărul viitor)
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
sicofanți ce nu scot o vorbă fără să ne prevină că-l citează pe Năstase? Măreți cum suntem, nu acceptăm lecții de la nimeni. Ion Rus, omul de la interne, pune punctul pe i: „N-avem nevoie de exemplul bulgarilor!” Într-adevăr, ce-am avea de învățat de la ei? Să profităm de orice oportunitate pe plan internațional? Să acționăm în interesul țării, nu al unei clici nesătule? În 1990, Bulgaria era reprezentată la Washington de Ignyan Pishev, unul din dizidenții de marcă din
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
spune că ea nu are pic de gust, interveni Barbara, cu o notă de ciudă. — Și, quarto... continuă triumfal Miss Andrews. — Cum așa, quarto? se miră Mrs. Stevens, care nu urmărise decît vag disertațiile mondene ale secretarei sale, în timp ce-și punea un capot din dantelă, stropit cu violete mari de o nuanță strălucitoare. A purta acest veșmînt (ce distona excesiv cu puritatea salonului ei alb cu auriu, al cărui decorator fusese Jean-Michel Franck) reprezenta pentru ea o mare satisfacție
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
răspopitul Arghezi și șansonetistul Minulescu; după el, întreaga scriitorime merită laude, numai laude. Parcă ar fi plătit. Ce strategie o fi și asta, să primim notă maximă și eu și ăia, l'un fripouille, l'autre gros singe? Celălalt comesean, ce-și zice Galaction: un bărboi cu cizme. Nici zece ani mai mult ca mine și pare matusalemic. Cap de conte Tolstoi, deși taică-său a fost un hoț de arendaș teleormănean. Mi-a împuiat mintea cu sionismele lui. Iată un
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Bucureștiul mă excită, spune, văd o mulțime de inși puși pe fapte mari, așa ebuliție apare o dată pe veac; noi ăștia suntem favorizații istoriei, avem parte de viață sută la sută. Favorizați, rien de rien, gândesc; teatru burlesc, niște halucinați ce-și iau unul altuia vorba din gură crezând că au teorii. Viață sută la sută era înainte de război. La cafea, îmi atrage atenția asupra acelui cronicăraș, abia descălecat de la Găești, care mă tot înjură. Tinerel uscățiv, iritant; trebuie ocolit cu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
-l, apoi clătindu-i cămășuța albă. Și o aud: "Puteai să-l omori! Îți dai seama? Puteai să-l omori! Cum ai mai fi trăit cu o crimă pe suflet?" Nu atunci, ci mult mai târziu m-a înspăimântat gândul. Ce-aș fi ajuns, ce s-ar fi ales de mine dacă aș fi trăit cu această insuportabilă povară? Chiar și azi întrebarea mă înfioară. Apoi, însă... La fel de inconștient am provocat, poate, alte răni. Răni pe care nu le-am observat
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
Nenea Iancu, de exemplu, ce se dă drept "sentimental", - în nu mai știu ce situațiune. Or, după D'ale carnavalului, să zicem, Năpasta e de-a dreptul o "năpastă". Nu prea te ia nimeni în serios când nu mai ești ce-ai fost: un neserios. Seriozitatea unui comic constă în propria-i neseriozitate. Ceea ce, în rest, se știe bine... Ar mai fi și altă explicație a amărăciunii acestor măscărici: un comic este mai lucid, de obicei, decât sunt autorii "gravi, gravi
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
lipsită de experiență, pe care o poți dovedi doar vârându-te în mintea ei, așa cum făcuse ani buni Ivan Mihailovici rezolvând situații dintre cele mai delicate prin simpla intrare în pielea personajului: "să zicem că eu aș fi Marfa Stanilova, ce-aș face eu dacă el, adică tot eu, ar veni acasă, ușor afumat cu o sticlă din care am luat, adică a luat dumnealui, doar trei duște pe drum, probabil numai ca să se încălzească? Aș lua sticla." Raționamentul lui se
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
Emil Brumaru Amoroasei noastre dragi Eu ce-am fost odată june Iar acuma-s bou prăjit La crieri de boliciune Stau și-ți scriu cracii vrăjit Unul e o libelulă Care-n aer trece-n zbor Celălalt e o pendulă Ce mișcă prin dormitor Însă amîndoi mă
Cântec de zvâc și alean În cinstea lui Anton Pann by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9812_a_11137]