497 matches
-
mai aducem! mai aducem!” LÎngé cazangerie, pe unde nu demult trecuse parada, grémada de fiare se lungise pîné sub gardul cimitirului și foarte repede se va ridica pîné la crengile copacului În care Stela și-a agéțat pancarda. Cérucioarele cu ceainice, chiuvete ruginițe, țevi și motoare nu Încetau sé hodorogeascé pe drumul care venea de la stadion. 48tc "48" Nicolai Arsenievici se adînci În pédure departe, sé nu fie gésit. Unde fusese cîndva o rîpé și cursese poate cé și apé și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
din lume să scrie o carte populară. În plus, ca să fiu sincer, mă săturasem să tot aud despre salariul lui neîndestulător, despre obiceiurile lui bizantine de a Împrumuta bani, despre târgurile și tranzacțiile pe care le făcea amanetându‑și comorile, ceainicul Jensen și farfuriile antice din porțelan Quimper. După ce am urmărit, mai curând cu exasperare decât cu interes, odiseea prețiosului său ceainic de argint Jensen care a zăcut cinci ani În mâinile lui Cecil Moers, unul dintre propriii lui doctori În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
despre obiceiurile lui bizantine de a Împrumuta bani, despre târgurile și tranzacțiile pe care le făcea amanetându‑și comorile, ceainicul Jensen și farfuriile antice din porțelan Quimper. După ce am urmărit, mai curând cu exasperare decât cu interes, odiseea prețiosului său ceainic de argint Jensen care a zăcut cinci ani În mâinile lui Cecil Moers, unul dintre propriii lui doctori În filozofie, dat ca gaj pentru un Împrumut de 5000 de dolari (și până la urmă vândut de doctorul În filozofie, unui negustor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
doctori În filozofie, dat ca gaj pentru un Împrumut de 5000 de dolari (și până la urmă vândut de doctorul În filozofie, unui negustor, pe zece mii de dolari) i‑am spus: - Cât timp crezi că mai Îndur poveștile astea agasante despre ceainicul ăla agasant și despre agasantele tale articole de lux? Uite ce‑i, Abe, dacă nevoile tale Îți depășesc mijloacele materiale, dacă ești un aristocrat care se zbate victimizat de nevoia lui pentru frumos, de ce nu‑ți sporești mijloacele de existență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
El se obișnuise cu teatrul intrigilor minore, În care putea dramatiza ironic, satiric, impunându‑și excepționala statură și amplitudine. Totuși, a redactat și a trimis un plan al cărții, un contract a fost semnat, s‑a plătit un avans. Prețiosul ceainic de argint Jensen se pierduse definitiv, dar creditul lui Ravelstein a fost redeschis. I‑a trimis bani la Geneva lui Nikki, care și‑a cumpărat un costum nou de la Gianfranco Ferre. Nikki avea instincte princiare și era Îmbrăcat ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
prea ocupați cu slujba pentru a face copii. Apăsă pe telecomandă și aprinse televizorul. Se deschidea automat pe canalul Bloomberg, la emisiunea de știri financiare, iar Nieve ascultă rapoartele de piață din Europa și Asia în vreme ce turna apă fierbinte în ceainicul micuț ca să-l încălzească. Roti apa prin vas și măsură două linguri de foi de ceai, observând în același timp că nivelul pieței crescuse și că chinezii semnaseră cu SUA un alt tratat comercial. Turnă apa care acum fierbea peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Voia să vină. Dar nu era sigură dacă motivele ei pentru a veni se schimbaseră vreun pic. —Ceai? Darcey fu trezită din gândurile sale de o femeie înaltă, cam de vârsta ei, care avea în mâini o tavă cu un ceainic de argint, la fel ca și zaharnița și urciorul de lapte; cana și farfuriuța erau din porțelan. —Mulțumesc. Andrea așeză tava cu grijă pe masă. Era nemaipomenit de frumoasă, cu o piele netedă ca porțelanul, cu ochii de un albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pentru felul cum se comportase. După ce masa fu strânsă, Nakatsukasa ceru un vas cu ceai verde pisat, care-i plăcea mult. Brusc, ca și cum vasul de ceai din mâna lui i-ar fi amintit de ceva, spuse: — Goroza, am auzit că ceainicul pe care ți l-am Încredințat, Nowake, a ajuns În mâinile altcuiva. Așa este? Goroza răspunse sincer: — Da. Știu că era o moștenire de familie, dar Îmi doream foarte mult un anumit cal, așa că, l-am vândut ca să-mi pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În lumea de-afară. Era sfârșitul toamnei. Afară cădeau frunzele copacilor, dar nici un fir de praf nu era depus pe podeaua de lemn lăcuit. — Am auzit că vasalii Seniorului Nobunaga au adoptat, de curând, ceremonia ceaiului, ridică Mikawa polonicul spre ceainicul de fier, conversând amiabil. Hideyoshi Îi observă eleganța și se grăbi să-și prezinte scuzele: — Seniorul Nobunaga și vasalii săi sunt cunoscători, dar eu sunt leneș din fire și nu știu o iotă din acest ceremonial. Îmi place numai gustul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Îmi place numai gustul. Mikawa puse vasul jos, amestecând ceaiul cu telul. Mișcările lui aveau o grație aproape feminină. Trupul și mâinile, Înăsprite de armură, nu erau deloc țepene. În Încăperea aceea mobilată cu nimic mai mult decât cu un ceainic și un castron simplu, stridența armurii bătrânului general părea complet nelalocul ei. „Am Întâlnit un om cumsecade,“ Își spuse Hideyoshi, sorbind mai mult din caracterul celuilalt decât ceaiul. Dar cum avea s-o scoată pe Oichi din castel? Deznădejdea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
adăpost. Hideyoshi nu știa dacă Mikawa rămăsese afară, urmărindu-l pe furiș, sau dacă plecase exasperat, dar, În orice caz, nu mai era În ceainărie. „Ah, ce interesant este. E Într-adevăr interesant,“ reflectă Hideyoshi. Parcă ar fi vorbit cu ceainicul. Singur, clătină din cap. În acel moment, Își aminti hotărârea sa de a nu se mișca, orice-ar fi fost. Undeva, În grădină, Hideyoshi auzi glasurile nevinovate a doi copii mici, care se străduiau să nu izbucnească În râs. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
spuse Mitsuharu. Mitsuhide se Întoarse spre vărul său, murmurând, ca și cum s-ar fi trezit dintr-un vis: — Ceai... Tocmai mi-a fost livrată o piesă pe care i-o comandasem lui Yojiro, la Kyoto. Nu are modelele elegante ale unui ceainic Ashiya, dar are un farmec rustic care Încântă ochiul. Se spune că ibricele noi nu sunt bune de nimic, dar, așa cum te-ai și aștepta din partea lui Yojiro, apa fiartă În ibricele lui este la fel de gustoasă ca apa din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
nu vorbea pe tonul său obișnuit. Mitsuharu răspunse și el, ca și cum i-ar fi așteptat: Ce ar fi să mergem cu toții la ceainărie? Seniorul Mitsuhide a adormit și tocmai mă gândeam că ar fi mare păcat să irosim focul de sub ceainic. — Dacă ne ducem la ceainărie, nu va trebui să ținem oamenii la distanță. Excelentă idee. — Permiteți-mi să vă conduc. — Mă tem că noi trei suntem provinciali, așa că nu Înțelegem prea multe despre ceai și, cu siguranță, nu eram pregătiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
nicăieri. Nu părea a fi un om care fusese afectat Încă din tinerețe de greutăți și de răsturnări de situație. Carnea obrajilor săi era durdulie. Lobii mari ai urechilor confereau Întregului trup o anume greutate, la fel ca toartele unui ceainic de fier, făcându-i pe vizitatori să se Întrebe dacă era posibil ca omul acela să fie cu adevărat un mare general, În vârstă de abia patruzeci de ani. Dacă ar fi făcut parte dintre soli, Kanamori ar fi observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
într-o lume civilizată cu valori asumate i-a fost negată ca urmare a încălcării convențiilor stabilite, în ceea ce-i privește pe exilații români, aceștia au încercat să găsească un spațiu sigur în care să nu audă altceva decât „fluieratul ceainicului și ticăitul prietenos al ceasului”. Aflat în atenția cercetătorilor din cele mai diverse domenii cum ar fi științele economice, dreptul, relațiile internaționale, sociologia, demografia etc., exilul nu a lipsit nici dintre temele de cercetare ale istoricilor. Totuși, interesul sau dezinteresul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost serviți de trei diaconi, frumoși ca niște arhangheli și care se întreceau în zel; gândul nostru era ghicit la cel mai mic gest; e de-ajuns să spunem că ne-a fost imposibil să punem mâna pe un singur ceainic; apa și albiturile ne erau oferite politicos, cu o promptitudine ce ține de miraculos. În episcopia Buzăului, bogatele mănăstiri de la munte erau fără doar și poate mai mărețe, dar de nimic nu ne vom aminti cu mai multă recunoștință decât
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
căror legătură cu subiectul abordat era complet nulă. În fine, o apariție delicată, vaporoasă și ușor stranie a fost cea a Luciei Eidenbenz (CH), din piesa sa The Boiling Point. Decorul, situat la nivelul podelei, era format dintro orchestră de ceainice, luminate pe rând și scoțând aburi și sunetele aferente, dincolo de care evolua de-a lungul unui perete, cățărată pe el în picioare sau cu capul în jos, o ființă diafană, cu forme lungi și un costum fantezist, care, prin culoare
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
a lungul unui perete, cățărată pe el în picioare sau cu capul în jos, o ființă diafană, cu forme lungi și un costum fantezist, care, prin culoare și croieli, contribuia la varietatea formelor ce se proiectau pe zid, dincolo de aburul ceainicelor. În această secțiune a eXplore dance festival-ului fantezia a fost regină, servită cu mai multă sau mai puțină imaginație, punctul lui forte fiind spectacolul booty Looting al belgianului Wim Vandekeybus și al companiei sale Ultima Vez. Wim Vandekeybus a
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
Căloiu Oana Cea mai mare librărie din Capitală aniversează, pe 22 noiembrie, 12 ani de când și-a pus ceainicul pe foc. În ziua aniversării, librăria îi invită la petrecere pe toți cei care au încredere în puterea cărților de a schimba, discret, vieți. Fațada dinspre Bulevardul Magheru a librăriei Cărturești Verona va prinde viață într-un spectacol de video
Cărturești aniversează 12 ani. Vezi ce petrecere pregătește librăria by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80740_a_82065]
-
au mai fost incluse deschizătoarele electrice de conserve, aparatele de grill verticale, sistemele de difuzie a mirosurilor în aromoterapie, epilatoarele, ondulatoarele de păr și aparatele de feliat mezeluri. Cele mai folositoare cadouri au fost considerate a fi prăjitoarele de pâine, ceainicele și mixerele ce pot fi ținute în mână. Lanțul de magazine Tesco din Marea Britanie a venit cu o nouă idee de Crăciun: sandvișul muzical. Când este deschisă cutia în care se găsește sandvișul, din ea se revarsă acordurile bine cunoscutelor
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
și de doamna Honey; însă Mary m-a asigurat că era mai mult gura de ea și că, în orice caz, o puteam oricând auzi când venea, căci, din cauza mănunchiului de chei, zdrăngănea mai ceva ca o căruță plină de ceainice vechi; iar dacă mai aveam ceva de comentat, atunci avea să mă spele afară, goală pușcă, la pompa din fundul curții. Am fost de-a dreptul indignată și i-am spus că n-aveam să-i permit așa ceva, iar ea
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
personal, care ulterior să fie scos la licitație. Banii rezultați urmează a fi folosiți în organizarea unei „Școli de Cultură și Afirmare Românească" pentru 200 de tineri basarabeni. Toți cei care doresc să sprijine românismul în Basarabia pot licita pentru ceainicul Maiei Morgenstern sau pentru un sombrero de la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 din Mexic, dăruit de Cristian Țopescu, dar și pentru sau lucruri precum chitară, ploscă, icoane. Licitația se va desfășura online pe site-ul www.actiunea 2012.ro
Cristian Țopescu și Maia Morgenstern, gest care te impresionează până la lacrimi by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/66843_a_68168]
-
enorm pe socoteala generalului. Eu arăt inelul meu din deget, spunând că “gata, nu mai sunt liberă”. Mare regret pe general, care continuă să-și mângâie barba uriașe aruncându-mi priviri înflăcărate și bând ceai servit pe la toate stațiile, în ceainice enorme, de către chelneri din gările pe unde trecem. Polonezii sunt extrem de amabili cu noi românii, mai ales la vamă și la pașapoarte, unde nu știau cum să fie mai prevenitori față de “pani rumânsky” (doamna română). Drumul de la Varșovia l-am
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ci mai ales fiindcă nu putea să se descotorosească de ceva de care se servise dintotdeauna. Îi era atât de familiar că mai-mai să și stea de vorbă cu el. Păi, cum așa, se putea vorbi cu lucrurile? Ceștile și ceainicul, acolo, lângă ea, pe șervețelul de dantelă. Și farfuriile și vaza din sticlă... deschidea bufetul și erau acolo, la locul lor, strălucind. Ca atunci când zâmbește cineva și apar dinții, strălucitori, în mijlocul buzelor - tot așa farfuriile și vaza, în mijlocul ușii. Obiectelor
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
a dovedit, de pildă, că suflet rus nu mai există/ și cel care visează îngeri, în moarte calcă peste ei de parcă ar fi umbre./ Poate există suflet turc, clocotește în receptor fratele meu/ căci în fiecare dimineață ascultă cântări din ceainicul lui Nazim Hikmet/ înainte ca poetul să vină cu căruța de covrigi/ la poarta pământului: Ia unul de pomană./ Pe urmă tace gâtuit. Și căutăm/ sufletul macedonean pe tăblițe de înmatriculare/ pe drumul îndumnezeit între est și vest... / (...) morții sunt
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]