271 matches
-
370. Nu trebuie confundați cu secuii din Bucovina, o populație maghiară care a trăit în județul Suceava între 1777 și 1940, și dintre care o parte au ajuns în Deva, fiind numiți în mod eronat ceangăi. , în terminologia românească prin ceangăi se înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
o populație maghiară care a trăit în județul Suceava între 1777 și 1940, și dintre care o parte au ajuns în Deva, fiind numiți în mod eronat ceangăi. , în terminologia românească prin ceangăi se înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011, numărul ceangăilor este de 1.536. Primele atestări
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
mod eronat ceangăi. , în terminologia românească prin ceangăi se înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011, numărul ceangăilor este de 1.536. Primele atestări ale cuvântului csángó: - 8 iunie 1443: actul de donație al lui Ștefan, fiu al lui Alexandru cel Bun: ""această adevărată slugă a noastră, pan Iliiaș
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
înțelege doar ramura din Moldova a ceangăilor. Aceștia se disting prin particularități lingvistice și prin bogăția de tradiții și artă populară. Analizele genetice au demonstrat însă că nu există înrudiri între ceangăii ardeleni și secui. Potrivit recensământului din 2011, numărul ceangăilor este de 1.536. Primele atestări ale cuvântului csángó: - 8 iunie 1443: actul de donație al lui Ștefan, fiu al lui Alexandru cel Bun: ""această adevărată slugă a noastră, pan Iliiaș Sanga, a slujit noua drept și credincios"" - anul 1560
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
1556: la Moacșa, județul Covasna este amintit un anume Michael csángó (scris cu litere mici) - anul 1772: preotul Péter Zöld redactează o petiție în numele comunității ecleziastice din Nicorești, în care cei din Nicorești se plâng împotriva ungurilor din Lonka, numiți ceangăi ("csango dictis") ""Péter Zöld nu a creat artificial un etnonim, cum afirmă Anton Coșa. Preotul secui a transpus în scris o realitate pe care a constatat-o personal. La fel cum a făcut peste șase decenii Incze Petrás, care era
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
creat artificial un etnonim, cum afirmă Anton Coșa. Preotul secui a transpus în scris o realitate pe care a constatat-o personal. La fel cum a făcut peste șase decenii Incze Petrás, care era originar din mijlocul acelor comunități de ceangăi și a trăit toată viața între ei."" (Marius Diaconescu, ibid.) În unele dialecte maghiare (cel din Câmpia Transilvaniei și cel de la Tisa Superioară) "csángó", "cángó" înseamnă "hoinar". Dicționarul limbii maghiare din 1862 dă următoarea explicație: csangó, csángó = umblător, persoană care
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Noul dicționar de regionalisme, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1979. Graiul ceangăiesc din Moldova se încadrează în categoria bilingvismului dialectal. În 1880 ziarul românesc Amicul Familiei care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba cengăilor (bineînțeles, cei care sunt vorbitori de limba maghiară și azi) se încadrează în grupul de grai ceangău al limbii maghiare. Deși sunt diferențe relativ mari între dialectele grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
dialectal. În 1880 ziarul românesc Amicul Familiei care apărea la Gherla, deci în Austro-Ungaria de atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba cengăilor (bineînțeles, cei care sunt vorbitori de limba maghiară și azi) se încadrează în grupul de grai ceangău al limbii maghiare. Deși sunt diferențe relativ mari între dialectele grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din diferite grupuri ardelene), acestea se încadrează în două grupuri mari: grupul de nord și grupul de sud al dialectelor. Trăsătură comună
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba cengăilor (bineînțeles, cei care sunt vorbitori de limba maghiară și azi) se încadrează în grupul de grai ceangău al limbii maghiare. Deși sunt diferențe relativ mari între dialectele grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din diferite grupuri ardelene), acestea se încadrează în două grupuri mari: grupul de nord și grupul de sud al dialectelor. Trăsătură comună întregului grup de graiuri este că toate variantele acestuia sunt dialecte arhaice ale unei
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
atunci, scria astfel despre ceangăii din Moldova: Limba cengăilor (bineînțeles, cei care sunt vorbitori de limba maghiară și azi) se încadrează în grupul de grai ceangău al limbii maghiare. Deși sunt diferențe relativ mari între dialectele grupului de grai ceangău (ceangăii de azi provenind din diferite grupuri ardelene), acestea se încadrează în două grupuri mari: grupul de nord și grupul de sud al dialectelor. Trăsătură comună întregului grup de graiuri este că toate variantele acestuia sunt dialecte arhaice ale unei limbi
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
planul neologismelor. Lipsesc cu desăvârșire cuvintele maghiare inventate în secolul al XX-lea, acestea fiind înlocuite ori cu cuvinte preluate din română ori cu invenții proprii în limba maghiară. De exemplu: război mondial în standardul maghiar este "világháború", în graiurile ceangăilor însă se folosește termenul "nagy verekedés" ("marea încăierare") cu sensul: "marea bătălie", fapt care demonstrează în același timp și influența puternică a limbii române (în care cuvintele "bătaie" și "bătălie" sunt asemănătoare). Dialectele ceangăilor moldoveni sunt răspândite mai ales în
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
standardul maghiar este "világháború", în graiurile ceangăilor însă se folosește termenul "nagy verekedés" ("marea încăierare") cu sensul: "marea bătălie", fapt care demonstrează în același timp și influența puternică a limbii române (în care cuvintele "bătaie" și "bătălie" sunt asemănătoare). Dialectele ceangăilor moldoveni sunt răspândite mai ales în județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, fiind vorbite de circa 62.000 de persoane. Fonetismul prezintă asemănări cu graiurile ardelene și secuiești, de exemplu tratarea vocalei "o" (înlocuită cu ). Lexicul se caracterizează prin lipsa
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
kért vala" ’ceruse’. Se deosebesc două subgrupuri de graiuri: Fonetismul lor se caracterizează prin așa-numita „vorbire sâsâită”, adică "s" este apropiat de "sz" [s], distingându-se totuși de fonemul din urmă. Altă caracteristică de pronunțare este frecvența fonemului : Lexicul ceangău arhaic este greu de înțeles de către ceilalți vorbitori de maghiară, chiar și de către cei care cunosc limba română, deoarece conține multe arhaisme ale limbii maghiare în general, dar și cuvinte dialectale specifice: În domeniul lexico-gramatical este specifică folosirea foarte frecventă
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
foarte frecventă a sufixelor diminutive, aplicate nu numai substantivelor (nume de persoane, dar și de animale și de obiecte), ba chiar și adjectivelor și adverbelor. Sufixul "-ka/-ke" chiar a devenit marca femininului la numele de etnii: Particularități sintactice: Lexicul ceangău arhaic este cel mai puternic influențat de limba română, prin termeni de specialitate din agricultură, creșterea vitelor, administrație, justiție, industrie, comerț, tehnici, dar și prin adverbe, conjuncții și interjecții. Multe împrumuturi au intrat în lexicul de bază și îmbogățesc mai
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Târgul Românilor"), în satele Săbăoani ("Szabófalva"), Pildești ("Kelgyest"), Tămășeni ("Tamásfalva"), Adjudeni ("Dzsidafalva"), Iugani, Traian ("Újfalu") și în alte sate mai mici, unde astăzi abia de loc nu se mai vorbește limba maghiară. Este cel mai mic și asimilat grup al ceangăilor, iar dialectul lor constituie varianta cea mai arhaică a limbii maghiare dintre graiurile de azi: de fapt o limbă maghiară medievală cu preluări și neologisme românești. Nivelul de cunoștință a limbii maghiare aici este cea mai mică între comunitățile ceangăilor
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
ceangăilor, iar dialectul lor constituie varianta cea mai arhaică a limbii maghiare dintre graiurile de azi: de fapt o limbă maghiară medievală cu preluări și neologisme românești. Nivelul de cunoștință a limbii maghiare aici este cea mai mică între comunitățile ceangăilor, conform cercetărilor etnografice. Etnograful Vilmos Tánczos a găsit doar 8.180 persoane care au mai cunoscut limba maghiară dintr-o populație totală de 21.094 de ceangăi (în 7 localități), majoritatea lor bătrâni. Doar un singur sat mai există unde
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Nivelul de cunoștință a limbii maghiare aici este cea mai mică între comunitățile ceangăilor, conform cercetărilor etnografice. Etnograful Vilmos Tánczos a găsit doar 8.180 persoane care au mai cunoscut limba maghiară dintr-o populație totală de 21.094 de ceangăi (în 7 localități), majoritatea lor bătrâni. Doar un singur sat mai există unde și copii vorbesc bine ungurește: satul Pildești ("Kelgyest"), unde procentul locuitorilor vorbitori (și) de limba maghiară era 82% în 1992. Câteva familii s-au mai găsit în
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
82% în 1992. Câteva familii s-au mai găsit în Bălușești ("Balusest"), Ploscuțeni ("Ploszkucény") și Săbăoani ("Szabófalva") unde și copii au cunoscut limba maghiară. În ultimele trei sate părinții încă mai cunoșteau limba, în restul satelor doar bunicii. Dialectul vechi ceangău ("ősi moldvai csángó dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Bălușești ("Balusest"), Ploscuțeni ("Ploszkucény") și Săbăoani ("Szabófalva") unde și copii au cunoscut limba maghiară. În ultimele trei sate părinții încă mai cunoșteau limba, în restul satelor doar bunicii. Dialectul vechi ceangău ("ősi moldvai csángó dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
ceangău ("ősi moldvai csángó dialektus") se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
se mai numește și "dialectul ceangău cu "s"" ("sz-elő csángó dialektus"), dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai greu de înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel mai apropiat dialect de vechiul dialect ceangău este varianta câmpeană al graiului transilvănean (mezőségi). Grupul mai mare și mai puternic al ceangăilor este cel de Sud. Majoritatea localităților ceangăilor de Sud se află în Județul Bacău. Între ceangăii de Sud nivelul de cunoștință a limbii maghiare este
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel mai apropiat dialect de vechiul dialect ceangău este varianta câmpeană al graiului transilvănean (mezőségi). Grupul mai mare și mai puternic al ceangăilor este cel de Sud. Majoritatea localităților ceangăilor de Sud se află în Județul Bacău. Între ceangăii de Sud nivelul de cunoștință a limbii maghiare este mult mai ridicată decât în comunitățile de Nord, existând multe familii unde și acasă se
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel mai apropiat dialect de vechiul dialect ceangău este varianta câmpeană al graiului transilvănean (mezőségi). Grupul mai mare și mai puternic al ceangăilor este cel de Sud. Majoritatea localităților ceangăilor de Sud se află în Județul Bacău. Între ceangăii de Sud nivelul de cunoștință a limbii maghiare este mult mai ridicată decât în comunitățile de Nord, existând multe familii unde și acasă se mai vorbește ungurește. Diferențele însă sunt relativ
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]