559 matches
-
a cunoscut patru serii în perioade de timp cuprinse între 1928 și 1945. La această publicație au participat mai mulți scriitori și poeți, cum ar fi Virgil Teodorescu (1928), Aurel Baranga, Constantin Nisipeanu (1928), Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Ion Biberi, Cella Delavrancea, Laurențiu Fulga (1937), Maria Banuș (1928), Emil Botta (1929). Prin asprimea pamfletelor publicate va fi în contradicție cu clasa politică a vremii. Și totuși, Argezi a avut harul de a se alătura clasei politice dominante la un moment dat
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
singur copil, răsfățat în familie. Stilul de relatare este simplu, cald, la îndemâna cititorilor. Autoarea lasă pur și simplu să curgă amintirile, prefirându-le prin sita, ori “ Pe firul de păianjen al memoriei” ca să cităm titlul unei arhicunoscute cărți a scriitoarei Cella Serghi, deși modalitatea de relatare este cu totul alta. Misterul vieții în toate ipostazele sale, cu firescul și cu fabulosul ei, nu se putea să nu o fascineze pe Melania: “Eram un copil care nu înflorea brusc, un copil care
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
fac propria editură de carte. Am publicat mai întâi o carte a mea, „Noi suntem zeițe - carte poștală” și încă o carte, unde sunt coautor alături de Aurora Liiceanu și mai apoi și alte cărți. Am reeditat „Pânza de păianjen” a Cellei Serghi și câteva dintre cărțile marii, fabuloasei Nina Cassian, care trăiește acolo, în America. Sunt atât de mândră de colaborarea mea cu Nina Cassian, atât de fericită de întâlnirea noastră, atât de onorată de posibilitatea de a-i răspândi cuvântul
INTERVIU CU ALICE NĂSTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357430_a_358759]
-
posibilă istorie a literaturii, dar până atunci să eliminăm orgoliile, invidiile și răutățile. NU există decât doi judecători: cititorul și timpul”. Despre pesonalitatea și opera poetei și prozatoarei, Florentina Loredana Dalian, mărturisesc că nu sunt încă pregătită să vorbesc. De la Cella Serghi care în romanul autobiografic „Pe firul de păianjen al memoriei” face o descriere a ploii de o maniereă nemaiîntâlnită, chiar dacă afară nu a mai plouat de trei luni, citind pasajul din roman ai impresia că se aude ploaia cu
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
sau colaborau: Octav Onicescu, Dem. Theodorescu, Titu Devechi, Vladimir Ionescu, Ghibericon, Alexandru Kiritescu, Perpessicius, Nicolae Davidescu. Secretarul de redacție era un evreu Albu; reporteri erau Mitache Dumbrăveanu, Albescu; redactori culturali și economici - Mircea Eliade, Ion Călugăru, Mihail Sebastian, Victor Scărlătescu, Cella Delavrancea. Omul de legătură al Profesorului cu prefectura poliției era comisarul Stan Ionescu; din rândul tinerilor se remarcă Gheorghe Racoveanu. Toți acești oameni nu constituiau numai o întreprindere de presă, ci un fel de familie spirituală, o comunitate de lucru
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Valentina Becart. Argument Alexa Gavril Bale Dorel Mihai Gaftoneanu Andrei Velea Any Drăgoianu Bianca Marcovici Valentin Marica Emanuel Doru Iconar Florin Ionel Cernat Ion Vanghele Vasile Popovici Anni-Lorei Mainka Ioachim Boris Carașca Tănase Cornel C. Costea Crina Colice Ana-Irina Iorga Cella Negoiescu Iulia Ralia Cezariană Adamescu Mihai Cucereavii Bobonica Curelciuc Elenă Păduraru Crina Albu Floarea Cărbune Florin Constatin Stratulat Florina Dinu Gelu Dragoș George Ioniță Ioan Grigoraș Ion Gheorghiță Irina Lucia Mihalca Sorin Olariu Valeriu Cercel Victoria Milescu Olimpia Vladimirov Menuț
ARTA SFASIATA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358237_a_359566]
-
Mancuse: mă încaleci ca un animal dar din emisia spermei tale lubrefiante nu încolțește nimic ... 10 MAREA ODALISCĂ Nuferii de pe oglinda apei păreau a fi niște amante lascive îndrăgostite de Luceafărul de dimineață. Mă plimbam prin livada castelui de la Mogoșoaia, Cella Serghi și fosta cameristă a unei regine autentice mă țineau de braț, de parcă nu voiau să mă piardă, vorbeam franțuzește ca toată lumea bună, ca să ne separăm de măcelarii îmbuibați de regim, și mă credeam, în acele clipe, Apollon sculptat de
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
avion își huruia motoarele peste capetele noastre. Rămăsesem cu povestea în livada de la palatul de la Mogoșoaia. Cînd ne-am întors din plimbare, am comandat o sticlă de vin negru ... Ba rămăsesem în livada cu căpițe de fîn, la braț cu Cella ... Nu suporți divagațiile! a rîs de mine Thomas. Ba nu suport îngerii ironici! l-am persiflat eu; cînd am terminat plimbarea, ne-am întîlnit cu marele Nicolaus Scolasticus Elasticus. Lasă motivațiile. Noi știm ce vrei să ne dovedești. Nu vreau
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
realizările în cultura muzicală româneasc, iar pe 28 decembrie 1909 cântă la Ateneul Român acompaniată de George Enescu și T. Fucs A interpretat cântece de Tiberiu Brediceanu, piese de Bach, Dvorak și Stauss. În 1912 acompaniată de George Enescu și Cella Delavrancea interpretează roluri din Cavalleria rusticană de Mascani și Secretul Susanei de E. Wolff. În 1909 și 1912 Goga este acuzat de propagandaă naționalistă și este închis. Din închisoare iată ce-i scrie Veturiei: „Duță dragă...mi-am adus aminte
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
Nalațiu, Virgil Stan, Delia Stăniloiu, Elena Păduraru, Gheorghe Răducan, Al.Florin ȚENE, EMIL Iliescu, Ion Vanghele, Elena Trifan, Tănase Carașca, unii membrii ai LSR și USR, stau alături de mai tinerii confrați Florina Dinu, Ioan Adrian Trifan, Tatiana Scurtu-Munteanu, Any Drăgoianu, Cella Negoiescu, Ana Irina Iorga, Bianca Marcovici, Gheorghița Durlan, Mihaela Cristescu, Anastasia Gârneață, Lucreția Ionescu, Alexa Gavril Bâle și Mădălina Donos, formând un florilegiu, sau mai précis o crestomație a gândului luminat. Benjamin Fundoianu spunea:”Ca să rămâi în artă trebuie să
CONFESIUNEA CA SPOVEDANIE ÎN FAŢA MĂRIEI SALE CITITORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342412_a_343741]
-
Acasa > Impact > Vocatii > ROMANI CELEBRI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului CELLA DELAVRANCEA Sunt bucuroasă să constat că talentele feminine pot sfida realizările bărbaților” CELLA DELAVRANCEA Pianistă cu nume de rezonanță internațională și scriitoare, Cella Delavrancea, fiica cea mai mare a cunoscutului scriitor Barbu Ștefanescu-Delavrancea, soră a arhitectei Henrieta Delavrancea , a Niculinei
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
Acasa > Impact > Vocatii > ROMANI CELEBRI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului CELLA DELAVRANCEA Sunt bucuroasă să constat că talentele feminine pot sfida realizările bărbaților” CELLA DELAVRANCEA Pianistă cu nume de rezonanță internațională și scriitoare, Cella Delavrancea, fiica cea mai mare a cunoscutului scriitor Barbu Ștefanescu-Delavrancea, soră a arhitectei Henrieta Delavrancea , a Niculinei Delavrancea și a lui "Bebs"Delavrancea,s-a născut pe 2 decembrie 1887
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
ROMANI CELEBRI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului CELLA DELAVRANCEA Sunt bucuroasă să constat că talentele feminine pot sfida realizările bărbaților” CELLA DELAVRANCEA Pianistă cu nume de rezonanță internațională și scriitoare, Cella Delavrancea, fiica cea mai mare a cunoscutului scriitor Barbu Ștefanescu-Delavrancea, soră a arhitectei Henrieta Delavrancea , a Niculinei Delavrancea și a lui "Bebs"Delavrancea,s-a născut pe 2 decembrie 1887. A fost căsătorită cu un diplomat numit Tillea în timpul Primului Război Mondial
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
bine de o sută de ani. Primele lecții de pian le-a primit la vârsta de trei ani de la mama sa, Maria Lupașcu, licențiată în filozofie și matematică, totodată fiind și o pianistă talentată. La vârsta de numai opt ani, Cella a cunoscut primele succese. A avut parte de o educație aleasă, în familie vorbindu-se exclusiv despre literatură, artă și muzică. Vorbea fluent franceza și germana. A urmat cursurile de pian la Conservatorul din Paris, iar la vârsta de 14
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
în zona marilor artiști ai României. Dupa moartea sa, casa în care a locuit i-a revenit prin moștenire unei nepoate care a preferat s-o transforme în restaurant decât să devină casă memorială, așa cum lăsase prin testament marea artistă. *** Cella Delavrancea a fost un reper fundamental în evoluția artei interpretative românești din secolul XX. Așadar, se poate afirma că a avut o influență foarte mare asupra școlii muzicale românești. De asemenea, aceasta a scris inclusiv cronici muzicale. De pildă, într-
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
artei interpretative românești din secolul XX. Așadar, se poate afirma că a avut o influență foarte mare asupra școlii muzicale românești. De asemenea, aceasta a scris inclusiv cronici muzicale. De pildă, într-o cronică din revista „Luceafărul“, din anul 1973, Cella Delavrancea afirma despre pianistul Valentin Gheorghiu că „a devenit dirijorul unui singur instrument, pianul, care sub degetele lui sună din toate instrumentele unei orchestre“. Cella Delavrancea a scris mai multe cărți valoroase, din care merită să amintim volumul „Dintr-un
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
scris inclusiv cronici muzicale. De pildă, într-o cronică din revista „Luceafărul“, din anul 1973, Cella Delavrancea afirma despre pianistul Valentin Gheorghiu că „a devenit dirijorul unui singur instrument, pianul, care sub degetele lui sună din toate instrumentele unei orchestre“. Cella Delavrancea a scris mai multe cărți valoroase, din care merită să amintim volumul „Dintr-un secol de viață“, o ediție îngrijită și alcătuita de Valeriu Rîpeanu (Editura „Eminescu“, București, 1988) Bibliografie : 1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cella Delavrancea 2. http
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
valoroase, din care merită să amintim volumul „Dintr-un secol de viață“, o ediție îngrijită și alcătuita de Valeriu Rîpeanu (Editura „Eminescu“, București, 1988) Bibliografie : 1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cella Delavrancea 2. http://www.gds.ro/Cultura/2006-08-10/Legendara+Cella+Delavrancea George Baciu Referință Bibliografică: ROMANI CELEBRI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 208, Anul I, 27 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
Sibiu, 2011 ; Dincolo de cuvânt ( memorialistică)( confesiunea poetului, prozatorului), Editura Arhip Art, Sibiu,2012. Referințe critice: Mișu Borșer, Mitriță Crețu {Mitridate },Cassian Maria Spiridon , Horia Zilieru ( USR, filiala Iași), Aurel Oancea, Eugen Dorcescu (USR, filiala Timișoara), Petru Blaj ( Dinvale), Mihai Păstrăguș, Cella Negoiescu, Menuț Maximinian, Mariana Cristescu, Emilian Marcu (USR, Iași), Bianca Marcovici ( USR, Iași- Israel), Cristescu Mihaela ( Sydnei), Prof.Dr. Gorjan Ilie ( U.S.R., FILIALA Cluj)., Prof. Vasile Popovici, Conf.Dr. Prof. Niculai Șorea, Valentin Marica ( U.S.R., filiala Cluj), Valentin Văran, Ion Ionescu Bucovu
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341145_a_342474]
-
oraș în perioada 1938-1949, în care rabinul Leibiș Beer Halpert a deținut funcția de Prim Rabin. Tot în cadrul aceleiași secțiuni găsim articolul documentar al scriitorului Florin Faifer, „Anul trecut la Mangalia”, care se referă la „romanul de rezonanță autobiografică al Cellei Serghi, > (1938)”, precum și la corespondența lui cu scriitoarea. Autorul publică două scrisori ale scriitoarei adresate lui în anul 1990, în care ea se referă la o prezentare făcută de autor romanului reeditat, intitulată de asemenea „Anul trecut la Mangalia”, în
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
Acasa > Cultural > Civilizatie > AȘTEPT SĂ VII! Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 635 din 26 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cred că nicio carte nu rezistă dacă nu zidești în ea o parte din sufletul tău (Cella Serghi) Îmi este dor de tine ca-nainte Și-aștept să-mi scri tăcută și cuminte, Să-mi spui care mai este viața ta Căci vreau să ne-ntâlnim, de s-ar putea! Când magii mi te-au scos atunci
AŞTEPT SĂ VII! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343599_a_344928]
-
atunci când fierbintele se împrăștie pe plajă și șezlongul trebuie repoziționat sub umbrele. Câtă fericire simte! I se umple sufletul de iubire, de viață, de împlinire. Și-ar dori să rămână veșnic lângă mare, așa ca eroina „Pânzei de păianjen” a Cellei Serghi. Când a citit romanul avea vreo 17 ani. Dar iubirea pentru mare are rădăcini în primii ei ani de viață. Când vacanța era cea mai frumoasă perioadă a anului, pentru că o petrecea alături de părinții și fratele său. Ah, ce
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
a A ( prof. Carmen Pasat), au recitat poezii , încântând auditoriul cu gingășia lor, cu emoția transmisă. Astfel, am intrat într-o cofetărie ( Alcazar / zona vale); ne-am oprit în fața sediului Poliției Municipiului Pașcani. Aici se desfășurau Manifestările dedicate Zilei ... XXIII. CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ” ÎN UMBRA ZEILOR”, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016. întâmplarea de a fi lumină peste timp... Nu mai e nicio mirare că Valentina Becart ne mai oferă un moment
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
de tâmplă.Pe străzile pustii se plimbăiarnaca o amintire destrămată.Ce oarbă-i dragosteaîn sângele dezlănțuit și troienit de neguri.Doar clopotele nopțiimai sfâșie ceruldoar vrăjitoarele mai hohotescîn turncând avalanșe de iluzii se înfiripăîntre suspin și viscolita așteptare,așteptare...... XXVII. CELLA NEGOIESCU: "EURITMII ALBASTRE" - EXPOZIȚIE DE PICTURĂ, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015. În prezența unui firesc mare număr de admiratori ai artelor, miercuri, 16 septembrie 2015, la Muzeul Unirii din capitala spirituală a României
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
unui firesc mare număr de admiratori ai artelor, miercuri, 16 septembrie 2015, la Muzeul Unirii din capitala spirituală a României, prof. dr. Lăcrămioara Stratulat - director general al Complexului Muzeal Național "Moldova" din Iași, a prezentat-o pe poeta și pictorița Cella Negoiescu, specificând că o văzuse prima dată, cu ceva timp în urmă, la Bacău, într-un alt muzeu frumos. După doamna director a luat cuvântul criticul de artă Valentin Ciucă, dumnealui menționând, printre altele, că, "... artistul este un fel de
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]