61,472 matches
-
câțiva din lotul nostru: adică Teodor Enescu, Remus Niculescu, doctorul Răileanu, Sergiu Al. George și alți prieteni, inclusiv Nicu și cu mine, și acolo se afla și părintele Mina, un călugăr, mi se pare bucovinean, care l-a botezat în celula nr. 18, sub nasul gardienilor și în compania numeroșilor colocatari ai celului, cu știința numai a lui Sergiu Al. George și a mea. El ezitase să facă pasul acesta înainte de a fi arestat. El a considerat închisoarea ca ultimă șansă
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
de intrare într-un fel de paradis amețitor, în care totul este foarte urgent și nimic nu poate fi lăsat în așteptare”. Aceasta este, la rândul ei, o mărturie zguduitoare, în afară de relatarea lui Nicu Steinhardt, despre convertirea și botezul din celula 18 de la Jilava, făcută de o altă persoană, care a fost martoră. La rândul lor, Mircea Oliv și Ioan Pintea, dau mărturie despre Părintele Nicolae. Ioan Pintea amintește despre scrierile sale: „Părintele Nicolae a plecat în pustia înverzită a Rohiei
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Ceea ce a realizat Mărioara Murărescu pentru români, n-a reușit nimeni. A strâns în acest Tezaur numai pepite. Le-a dăruit României. O dată cu timpul său, cu energia, cu dragostea, cu talentul, cu sănătatea ei. Cu toate fibrele ființei, cu toate celulele viului. A pus pe primul loc dragostea pentru folclor, pe zestrea culturală tradițională a românilor. Chiar și înaintea propriei vieți. Chiar și înaintea familiei, știind că fără jertfe, nici o construcție nu ajunge la vârf, ci se năruie. O asemenea emulație
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
antibiotic natural, la fel ca streptomicina și penicilina. Propolisul ajută la echilibrarea metabolismului, la reglarea sistemului hormonal, precum și la întărirea sistemului imunitar. O simplă tabletă de propolis prelungește activitatea creierului cu șase ore. Măceșele au un rol important în respirația celulelor. Practic, ceaiul de măceșe ajută organismul să funcționeze la parametri normali. Fiindcă este bogat în săruri minerale, ceaiul are un rol diuretic. Este recomandat în special persoanelor cu afecțiuni hepatice și renale. Uleiul de măsline ajută la vindecarea gastritei și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
fructul iubirii”, nemții „fructul paradisului”. Bananele sunt următorul fruct în topul popularității. Merele al treilea, apoi portocalele și pepenii. Uleiul de cătină îmbunătățește funcția de detoxifiere a ficatului. Roșiile conțin o substanță care are proprietăți antioxidante. Cu ajutorul ei sunt protejate celulele, se împiedică distrugerea și degenerarea lor, care ar putea cauza apariția cancerelor. Alte legume cu proprietăți asemănătoare sunt salata verde, varza, broccoli, anghinarea și ardeiul iute. Pâinea rămâne mai mult timp proaspătă dacă se păstrează într-un vas smălțuit, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
călători, cu ei ! Clipe dureroase de tăcere, ca niște momente de reculegere pentru cei duși astfel, fără nicio vină dintre noi, se așternură între mine și bătrân. Știam că dreptatea este de partea lui, întregul meu corp recepționa, prin fiecare celulă, în modul cel mai dureros cu putință, adevărul pe care îl emana. Îmi veniră instantaneu în minte versurile unui poet obscur, necunoscut, dar care îmi plăcură la nebunie: „Am fost și eu la rândul meu Răpit de moarte în turneu
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427992428.html [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
a temut toată viața, frica fiindu-i inoculată în urma unor groaznice experiențe personale. Frica e ca un stigmat, ca un tatuaj care nu se ia decât odată cu pielea. O amprentă care ți-a năvălit până și în sânge, în toate celulele viului. Echilibrul pe care Maor Gruber și l-a recăpătat în relația de o viață cu prietenul său, Dino Mazotti, medic urolog la același spital și cu Elsa Silver, asistenta șefă care lucra cu Maor Gruber de peste 30 de ani
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
care îi plac ... Femeile, da, femeile care fac lumea mai frumoasă, mai plină de farmec și frenezie! Cineva a explicat în felul lui alegoria biblică cu coasta lui Adam: Dumnezeu ar fi scos un genom, o garnitură cromozomială completă, împreună cu celula germinativă corespunzătoare și astfel a făcut-o pe Eva... Pe semne că Eva era necesară acestei lumi pământene! Adam trebuia să-și manifeste iubirea cu care fusese înzestrat! Grecii l-au avut pe Eros printre primele divinități; nu orice Eros
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
cer. Dacă aș fi putut să opresc timpul, sau măcar să lungesc clipa, acolo, undeva către infinit, aș fi făcut-o fără să stau pe gânduri. Prezența femeii trezea în mine simțuri pe care le credeam pierdute. Eram răscolit până la ultima celulă vie a trupului meu fierbinte. La un moment dat, îngerul meu se întoarse pe o parte și își sprijini capul în palma mâinii stângi, privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor, adiate de briza mării. Mă întrebă brusc
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în adâncul cunoașterii de sine, în lumea celulelor, a hematiilor, hormonilor, organelor generatoare și purtătoare de aceste omenești deșertăciuni, să le înțeleagă limbajul stărilor fiziologice, dându-le puteri magice, ca unor adevărate ființe, pe care eu le-am iubit și alături de care mi-am petrecut întreaga viață.” Încă
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1476536494.html [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
Conceperea noastră ca ființe, nu este neîntâmplătoare, „toți suntem sub zodia unui cod nescris”, și, după cum se știe este chiar un dar de la Dumnezeu născută din iubire, ceea ce, la naștere, aduce mare bucurie. Poetul vede această naștere ca pe o „celulă nouă”, o sărbătoare unde sunt invitați: „privirea, gândul, ideea, memoria, pulsul/ în special sentimentele în ținută obligatorie”. Sigur, prin aceste sentimente ale omului, trecerea prin viață nu este ușoară, totul depinde de noi cum vrem să o trăim. De aceea
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1476536494.html [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
meu, nepărăsindu-l nicio clipă. Trilul lor răsună în inima amorțită de durere. Scriu ... mâna parcă e de plumb, se mișcă anevoios, de fapt în întregul corp simt o mare greutate. Suferința e cumplită, o simt peste tot, în fiecare celulă, în fiecare atom. Suferința mi-a pătruns adâncimile sufletului. Lacrimi ce poartă închise în ele dorul și infinitul se rostogolesc pe obrajii aprinși de căldura focului din sobă, dar și de lumina interioară. Câțiva stropi de durere se odihnesc pe
LACRIMILE, PICĂTURI DE SUFLET de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrimile_picaturi_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/356472_a_357801]
-
pe blondul înger Nichita, de care îmi este și îmi va fi mereu dor) -,voi explica: HEMOGRAFIA ESTE SCRIEREA CU SINE, CU PROPRIUL SÂNGE. Desigur, termenul derivă din medicalul hemogramă, definind „un examen de laborator ce evaluează, cantitativ și calitativ, celulele din sânge, furnizând informații despre numărul tuturor tipurilor de celule, mărimea, forma și alte caracteristici fizice ale acestora.... Pentru efectuarea unei hemograme complete este necesară recoltarea unei mici cantități de sânge venos, de regulă prin puncție la nivelul unei vene
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1454805524.html [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
va fi mereu dor) -,voi explica: HEMOGRAFIA ESTE SCRIEREA CU SINE, CU PROPRIUL SÂNGE. Desigur, termenul derivă din medicalul hemogramă, definind „un examen de laborator ce evaluează, cantitativ și calitativ, celulele din sânge, furnizând informații despre numărul tuturor tipurilor de celule, mărimea, forma și alte caracteristici fizice ale acestora.... Pentru efectuarea unei hemograme complete este necesară recoltarea unei mici cantități de sânge venos, de regulă prin puncție la nivelul unei vene superficiale. O hemogramă parțială se poate realiza și dintr-o
HISTORIA HEMOGRAPHICA... de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1454805524.html [Corola-blog/BlogPost/370112_a_371441]
-
împovărații ani, pregătindu-i jertfa curată pe Golgota românească. Sufletul i s-a îmbrăcat în dor de prea cucernic cer, iar zborul de heruvimi i-au scuturat peste vise, lumini. Din albul crezului mărgăritar, și-a nălbit pașii târâți prin celulă și setea și jalea cu care-a stat împreună, au suspinat pe mucedele paie. Dar crezul i s-a ațâțat în prinosul îndurării și-n rodul răstignirii. Creanga cerului tresare și pe bolta lui nuntită, o primăvară plină se scutură
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
înmiresmată își prinde-n horă Florile, care surâd cu ochii-n rouă, la clopotele care bat imnul Învierii. Toate sufletele se mângăie fără răgaz și pe Crucea neînfrântă și sfântă, dorința Învierii cântă. As`noapte Iisus mi-a intrat în celulă. O, ce trist, ce înalt era Christ!/ Luna a intrat după El în celulă/ și-L făcea mai înalt și mai trist./ Mâinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-L spoia cu argint pe veșminte
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
care bat imnul Învierii. Toate sufletele se mângăie fără răgaz și pe Crucea neînfrântă și sfântă, dorința Învierii cântă. As`noapte Iisus mi-a intrat în celulă. O, ce trist, ce înalt era Christ!/ Luna a intrat după El în celulă/ și-L făcea mai înalt și mai trist./ Mâinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-L spoia cu argint pe veșminte,/ argintându-L pe mâini vechi spărturi./ M-am ridicat de sub pătura sură: -Doamne, de unde
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-Pune-Mi pe răni mâna Ta./ Pe glezne-avea urme de răni și rugină,/ parcă purtase lanțuri, cândva.../ Oftând, Și-a întins truditele oase /pe rogojina mea cu libărci./ Prin somn, lumina, iar zăbrelele groase/ se lungeau pe zăpada Lui vărgi./ Părea celula munte, părea căpățână,/ și mișunau păduchi și guzgani./ Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, /și am dormit o mie de ani.../ Când m-am trezit din grozava genună,/ miroseau paiele a trandafiri./ Eram în celulă și era lună,/ numai
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
zăpada Lui vărgi./ Părea celula munte, părea căpățână,/ și mișunau păduchi și guzgani./ Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, /și am dormit o mie de ani.../ Când m-am trezit din grozava genună,/ miroseau paiele a trandafiri./ Eram în celulă și era lună,/ numai Iisus nu era nicăiri.../ Am întins brațele. Nimeni, tăcere./ Am întrebat zidul. Niciun răspuns./ Doar razele reci ascuțite-n unghere,/ cu sulița lor m-au împuns./ -Unde ești, Doamne? - am urlar la zăbrele./ Din lună veneau
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
la jalea țării sfâșiate și viforâtele gânduri beau cupa amară oferită de hămesitelor haite. Neamul sângeră, țara oftează, iar moartea hâdă pândește orice ușă, orice portiță. Foamea s-a cuibărit printre lanțuri, iar setea s-a zăbrelit în nesomn. Șoaptele celulei par un cântec de mlaștină, iar văzduhul se scutură autumnal peste temniță. Aiudul devine altarul tinereții României și ruga, Vecernie și Cântec de luptă. Pune metanie nădejdii pentru atâția care se tot duc... Pe răbojul vieții scrie stihurile lor. Chipul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
metanie nădejdii pentru atâția care se tot duc... Pe răbojul vieții scrie stihurile lor. Chipul tinerilor li se șterge din primăvară și vară, căci se tot apleacă peste ei câte-o ramură de spini. Dacă-mi lipesc urechea de cimentul celulei,/ ascult, ascult/ cum sângele temniței, ca un mare tumult,/ ca un geamăt abrupt,/ curge pe dedesupt,/ curge torent de veninuri amare,/ ținut în pământ sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o romanță a iubirii. Ultima dorință a zugrăvit-o într-o cântare mamei, printre luceferi și poeme. Briza nedumeririi, răscolește nostalgia nocturnă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
inima unui martir, pentru cei ce nu mai sunt. Iisus din Icoane s-a desprins din piroane și-a răspândit peste resemnarea îndurărilor lor de pe cruce o fărâmă din slava Sa. Și la noi a intrat într-o zi în celulă,/ în celula morții, la Jilava Iisus,/ Iisus din Icoane;/ ne era frig și foame destulă./ I-am sărutat mâinile bătute-n piroane/ și plângând i-am spus: “Dă-ne, Doamne o fărâmă din slava Ta,/ din resemnarea îndurărilor de pe cruce
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
martir, pentru cei ce nu mai sunt. Iisus din Icoane s-a desprins din piroane și-a răspândit peste resemnarea îndurărilor lor de pe cruce o fărâmă din slava Sa. Și la noi a intrat într-o zi în celulă,/ în celula morții, la Jilava Iisus,/ Iisus din Icoane;/ ne era frig și foame destulă./ I-am sărutat mâinile bătute-n piroane/ și plângând i-am spus: “Dă-ne, Doamne o fărâmă din slava Ta,/ din resemnarea îndurărilor de pe cruce/ și în
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cer,/ și noi am plans, căci totul era plângere/ și înfrângere, Iisus./ Apoi ne-am rugat ca lanțurile reci/ să nun e mai doară/ a mia oară/ și ura cumplitelor zile-n tortură să moară/ în veci de veci./ Și celula noastră, a morții, în ziua aceea,/ a luminat ca un rug aprins,/ cu mintea de necuprins,/ ca scânteia,/ ca rugăciunea ce alongă, din inimi tot Răul/ și până noaptea târziu am așteptat,/ am așteptat năuci/ să vină cât mai repede
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]