1,983 matches
-
microclimatul din tinerețe în care îmi regăsesc câte ceva din veselia și farmecul de atunci. Cu câteva zile în urmă, am sărbătorit ziua Unirii și mi-am amintit de cea mai emoționantă sărbătorire a acestei zile. La 24 Ianuarie 1959 era centenarul Unirii. Atunci țara noastră era dominată de marea „prietenă”, URSS. După 23 august 1944, treptat, ni s-au interzis manifestările patriotice. Dragostea pentru țara noastră era considerată naționalism șovin. Erau cu desăvârșire interzise cântecele patriotice: „Tricolorul”, „Pe-al nostru steag
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
Dosse e un bun cunoscător al peisajului intelectual contemporan, nu doar cel francez sau european, ci și cel american. Prin urmare, istoria pe care o scrie are în subsidiar criterii comparatiste, deci valorice. Nu uit că am pornit de la aniversarea centenarului Gadamer și de la discursul rostit cu acest prilej de Richard Rorty. Legătura între cele două și volumul semnat de Dosse e poate mai greu de bănuit, dar, cum se va vedea, sper, destul de interesantă. Dosse își deschide cartea constatînd că
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
că în contul naționalismului lui Mihai Beniuc ar putea intra, cum crede comentatorul său, "strădania de a integra în noul regim pe marii scriitori interbelici, strădanie ce poate fi considerată drept voință de ocrotire a unor valori naționale, bătălia pentru Centenarul Eminescu, bătălie în care poetul a avut de luptat cu unele prejudecăți ale unor înalți activiști de partid de etnie străină, reabilitarea lui Octavian Goga". Care "strădanie", cînd aproape întreaga literatură interbelică a intrat în eclipsa discreditului ori chiar a
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
a interdicției, cînd cu excepția lui Goga - excepție care subliniază regula - și a lui Arghezi, care și-a inaugurat faza colaboraționistă, nici un scriitor interbelic n-a fost cu adevărat susținut, pus în valoare de către fostul diriguitor al Uniunii Scriitorilor? Cît privește Centenarul Eminescu din 1950, ca și Centenarul Caragiale din 1952, aceste manifestări n-au reprezentat decît prilejul unor operații de anexionism ideologic, de trucaj exegetic, pentru a da iluzia unei ascendențe onorabile a suveranului "realism socialist", de proveniență sovietică. Mihai Beniuc
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
excepție care subliniază regula - și a lui Arghezi, care și-a inaugurat faza colaboraționistă, nici un scriitor interbelic n-a fost cu adevărat susținut, pus în valoare de către fostul diriguitor al Uniunii Scriitorilor? Cît privește Centenarul Eminescu din 1950, ca și Centenarul Caragiale din 1952, aceste manifestări n-au reprezentat decît prilejul unor operații de anexionism ideologic, de trucaj exegetic, pentru a da iluzia unei ascendențe onorabile a suveranului "realism socialist", de proveniență sovietică. Mihai Beniuc însuși admite că Centenarul Eminescu n-
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
ca și Centenarul Caragiale din 1952, aceste manifestări n-au reprezentat decît prilejul unor operații de anexionism ideologic, de trucaj exegetic, pentru a da iluzia unei ascendențe onorabile a suveranului "realism socialist", de proveniență sovietică. Mihai Beniuc însuși admite că Centenarul Eminescu n-a fost decît un decalc al sărbătoririi lui Pușkin, petrecute cu un an înainte: Am vorbit de importanța pe care o avea pentru noi sărbătorirea lui Pușkin - 150 de ani de la nașterea lui - pe care și noi o
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
lui Pușkin - 150 de ani de la nașterea lui - pe care și noi o făceam în țară în 1949, urmînd ca în anul următor să-l sărbătorim chiar la început, deci în ianuarie, pe Eminescu". Penibil prilej de răstălmăciri și amputări, Centenarul în chestiune a constituit cadrul nu doar al unei pseudoinițieri partinice în materia operei genialului poet ("a treia ediție, mai populară, o întocmeam eu, pentru Editura de Stat, cu o prefață pe care eu o credeam cea mai potrivită ca să
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
frumoase și adevărate nu pot fi decît acele scrieri române care ar fi frumoase și adevărate pentru orice popor cult". De aceea, tocmai, a stîrnit opera sa mînia cercurilor naționaliste din epocă și de după aceea care, în 1940, la sărbătorirea centenarului nașterii marelui T. Maiorescu au declarat-o "inactuală". De o însemnătate crucială se demonstrează a fi criticismul maiorescian (pomenit și mai sus), exprimat, cu deosebire, prin epocala sa teorie a formelor fără fond. E adevărat, la începuturile oricărei culturi se
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
nouă, legitimînd un fel de victorianism al ideilor și formelor literare, a doua a separat modernismul de l'ancien régime literar și victorian, iar a treia a dat naștere postmodernismului, rupînd punțile care-l legau de un modernism devenit aproape centenar. Despre unele consecințe ale acestor schimbări, cu proxima ocazie.
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
Nicolae Manolescu Două aniversări rețin atenția în ultimele săptămîni. A fost, mai întîi, centenarul morții lui Oscar Wilde (1854-1900). Apoi, un sfert de veac de la moartea lui Paul Morand (1888-1976). Presa occidentală le-a consacrat pagini întregi. Retipărirea operei sau, în cazul lui Morand, și două volume inedite dintr-un Jurnal inutil (încă în
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
mă grăbesc să încredințez acestei pagini generoase de publicație literară un montaj aleatoriu de secvențe mai mult sau mai puțin sentimentale. Indirectă invitație de a trece pragul Sălii "Jean Georgescu" a Cinematecii Române, care a deschis manifestările legate de acest centenar, însoțind proiecțiile unui prim grupaj de titluri cu o expoziție de schițe și fotografii de platou. Invitație dublată și de îndemnul de a vizita și Biblioteca Arhivei Naționale de Filme, unde se pot consulta cărți de referință cu prețioase date
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
încântător în elocință sensibilă și ironică: Stendhal. Proiecte mondiale, extraordinare, au fost puse în lucru și realizate pe măsura popularității cu care maestrul Giuseppe continuă a fi și un star modern. De la New York la Tokio și firește în toată Europa, Centenarul agită staff-ul teatrelor lirice, pe generalii marilor sau micilor orchestre, vocile excepționale care pot fi numite - pe alese - "voci verdiene". Se cheltuiesc și se câștigă enorm de mulți bani. E important. Fără ei nimic nu este. De aceea, merită
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
personaj teribil, conflictul putere-iubire (Olga Borodina); același impact sonor cu eficiență teatrală pentru Amonasno (Mark Delavan); și în fine, il tenore: Radames, un rol devastator, Luciano....chiar Pavarotti! La 65 de ani, iată-l capabil să stea încă în centrul Centenarului Verdi, cu o sută de argumente subtile, cu toate si bemolurile - vreo 50 de capcane - care la "Met" musai să sune tare. Inteligența lui transcende ceea ce este renumit a fi "una bella voce". Auzită pentru prima dată acolo, în anul
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
descendent direct și proprietar al vilei compozitorului de la Sant' Agata, Virginia Zeani, acum la Bloomington - Amintiri și Perspective. Câțiva cântăreți români (Felicia Filip, Laura Niculescu) care se află în lume. Ei au povestit despre cum se petrece ziua cea mare, Centenarul, în Italia; la Bussetto, orășelul de lângă Roncole unde s-a născut Verdi, la Milano, la Roma, la Parma etc. Partener de dialog, în studio, regizorul Cristian Mihăilescu, pe care îl duce gândul că și Thomas Mann, wagnerianul netemperat, poate fi
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
acestea "Traviata", film italian, mai recent, frumos și modest... pe TVR 1. Toate au fost la îndemâna publicului din România: contrapunct cu un aparat de radio, un televizor binecuvântat cu cablul necesar... un magnetoscop. Cine ne spune cum s-a petrecut centenarul reginei Victoria? La Cardiff se cânta... tot Recviemul de Verdi. Pentru EL!
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
lunii ianuarie a acestui an în compania Orchestrei Filarmonice bucureștene; în luna decembrie a anului trecut a condus cu mare succes ultimul turneu parizian al Orchestrei Naționale Radio; în toamna trecută a participat la realizarea concertului festiv prilejuit de celebrarea Centenarului Filarmonicii "Oltenia" din Craiova. Sergiu Comissiona și-a început activitatea profesională la frageda vârstă de nici zece ani; și-a făcut debutul dirijoral la numai șaptesprezece ani, iar trei ani mai târziu a devenit dirijor al Operei Naționale din București
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
în comentariul său, Barbu Cioculescu se îndoiește că schițele ar fi ale lui Caragiale și le crede în orice caz anterioare perioadei berlineze. l în același număr, Simona Cioculescu publică și comentează două studii inedite ale lui Ș. Cioculescu (doar centenar în 2002, cînd Caragiale ar fi avut 150 de ani!). Ambele au fost scrise în anii '60 ai secolului trecut. l Surpriza este să citim și un al treilea studiu al lui Ș. Cioculescu despre Caragiale - Testamentul lui Lenci Caragiale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Petre, Linda Saskia Menczel, Ligia Seculici, Nada Stojici și pictorii Nora Blaj Demetrescu și Marc Kopil -, va deschide o expoziție în castelul Griehburg de lângă orașul Bamberg (Germania). Expoziția va fi deschisă în intervalul 12 aprilie - 25 mai 2003. ( I. S.) Centenar Filaret Barbu Biblioteca Județeană Timiș, în colaborare cu Muzeul Banatului, organizează joi, 17 aprilie, de la ora 12, un medalion dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea compozitorului Filaret Barbu, despre a cărui viață și operă va vorbi muzicolog dr.
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
mezzosoprana Aura Twarowska. Baritonul Carlos Almaguer (Mexic) va evolua în rolul titular în spectacolul din 2 mai, ora 19 cu opera „Rigoletto“ de Verdi. Gilda va fi întruchipată de soprana Camelia Ștefănescu, iar ducele de Mantua, de tenorul Camen Cianev. Centenarul Filaret Barbu va fi marcat în 5 mai, de la ora 17, printr-o expoziție documentară, lansare de carte și un concert vocal cu piese din creația compozitorului. În aceeași zi, de la ora 19, Opera de Cameră „Madlenianum“ din Belgrad va
Agenda2003-17-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280944_a_282273]
-
de proiectare a unor noi investiții sunt în curs de pregătire licitațiile pentru realizarea lucrărilor de consolidare și regularizare a canalului de descărcare pe sectorul Topolovăț-confluență cu râul Timiș, precum și de reprofilare a albiei Timișului pe sectorul Coștei-Șag. OCTAVIAN NICA Centenar l Virgil Birou În data de 9 mai Societatea literar-artistică Sorin Titel din Banat întâmpină centenarul nașterii scriitorului Virgil Birou cu gesturi de pioșenie și restituiri culturale, după următorul program: ora 9,30, depuneri de coroane la placa comemorativă de pe
Agenda2003-17-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280954_a_282283]
-
consolidare și regularizare a canalului de descărcare pe sectorul Topolovăț-confluență cu râul Timiș, precum și de reprofilare a albiei Timișului pe sectorul Coștei-Șag. OCTAVIAN NICA Centenar l Virgil Birou În data de 9 mai Societatea literar-artistică Sorin Titel din Banat întâmpină centenarul nașterii scriitorului Virgil Birou cu gesturi de pioșenie și restituiri culturale, după următorul program: ora 9,30, depuneri de coroane la placa comemorativă de pe str. Dacilor nr. 13; ora 10,30, parastas în Cimitirul din Calea Buziașului; ora 12, în
Agenda2003-17-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280954_a_282283]
-
de receivere AV cu sunet surround. Videofilii au și ei partea lor în rubrica „Tot ce trebuie să știi“, cu introducerea în „High-Fidelity Video“ și „Utilizarea unui proiector“. Preț: 98 000 lei. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală“ - Centenarul Filaret Barbu - vernisajul expoziției comemorative - Lansare „Jurnal de adolescent“ - Concert vocal, 5. 05, ora 17; „Orfeu în infern“ - Opera de Cameră „Madlenianum“ din Belgrad, 5. 05, ora 19; „Viva la Mamma“ de G. Donizetti, 7. 05, ora 19. Teatrul Național
Agenda2003-18-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280974_a_282303]
-
față Numărul 1 din acest an al revistei RAMURI ne întâmpină cu o înfățișare grafică schimbată în bine, textele și imaginile sunt elegant și pregnant puse în pagină. Și conținutul revistei aduce noutăți remarcabile. Gabriel Coșoveanu, redactorul-șef al revistei centenare din Craiova, în editorial, pune corect accentul, vorbind despre Ramuri ca despre adevărata avere a orașului: „Practic această seriozitate, tradusă în dorința de a responsabiliza fiecare semnatar, constituie averea pomenită anterior. Ceea ce transgresează epocile, unele plătitoare de greu tribut ideologic
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
Sculpturile turnate în bronz ale plasticianei Slavenca Petre se evidențiază prin sobrietatea formelor și prin reliefarea rafinată a suprafețelor. În statuile ei, Linda Saskia Menczel surprinde ipostazele zborului, a înălțării fizice și sufletești. I. S. Concurs l De creație literară Centenarul nașterii scriitorului Virgil Birou (autorul romanului „Lume fără cer“) e întâmpinat de Societatea „Sorin Titel“ (și) printr-un concurs de creație literar-artistică, adresat cu predilecție autorilor tineri, care nu au debutat editorial, din județele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Arad și Mehedinți
Agenda2003-5-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280640_a_281969]
-
creat o lojă la Iași, denumită „Moldova”. În Transilvania, mișcarea masonică s-a creat pe filieră austriacă, între cei mai cunoscuți masoni aflându-se baronul Samuel Bruckenthal. În ce privește Timișoara, aici cea mai veche lojă este „Pax”, care și-a celebrat centenarul în 1999. Cărțile despre masoneria românească plasează în galeria personalităților nume foarte cunoscute: Tudor Vladimirescu, Horea, Mihai Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Costache Negri, Alecu Russo, Cezar Bolliac, pictorul D. Rosenthal, chiar și patriarhul Miron Cristea. „L-am întrebat pe
Agenda2003-9-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280756_a_282085]