481 matches
-
rețelele complexe, putem să o facem la microscară sau macroscară. Din punct de vedere microscopic, interesul se va îndrepta către rolul jucat de vârfuri în contextul general al rețelei. Din această perspectivă, au fost introduse o serie de măsuri ale centralității vârfurilor și ale rolurilor jucate de către acestea. De exemplu, gradul unui vârf corespunde cu numărul de legături care ajung la acesta, iar distanța medie este o măsură a distanței măsurată ca cel mai mic număr de arce necesare pentru a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
vedere (acel punct de vedere despre care Saussure spunea că creează obiectul cunoașterii); în ma-joritatea cazurilor este vorba de structura opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.). Fără să nege existența structurilor determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există decît
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discurs este deci narativ. Narativitatea este din acest moment vidată de conținutul său conceptual" (Greimas, 1983: 17-18). Cincisprezece ani mai tîrziu, nenumăratele sinteze teoretice și analize consacrate parabolelor biblice, spoturilor publicitare, romanelor și benzilor desenate nu fac decît să consolideze centralitatea narațiunii în orizontul de așteptare al publicului contemporan (fascinat de mit și istorie, de fapt divers și ficțiune) și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
într-un fel socializării spațiului, înscrierii spațiului în structurile simbolice prin care el devine nu doar o formă, ci o formă dotată cu sens" (B.Lamizet, 1992:262). Cercetătorii fenomenului teritorialității consideră că instinctul teritorial (esențial la animale) își păstrează centralitatea și în comunicarea umană: "Manifestările sale s-au diversificat și nuanțat pe potriva evoluției raporturilor sociale" (M.Dinu, 1997:216). Relațiile pe care indivizii le întrețin unii cu ceilalți și cu clase determinate de obiecte sînt riguros codificate în interiorul fiecărei culturi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
refigurată de toate istoriile veridice sau fictive pe care subiectul le povestește despre sine. Această refigurare face din viața însăși o țesătură de istorii povestite. Altfel spus, individul sau comunitatea se identifică cu ceea ce se povestește despre el. De aici centralitatea semioticii narațiunii în epistema actuală. Dacă libertatea anticilor se baza pe egalitatea cetățenilor, libertatea modernilor este fundamentată de diversitatea socială și culturală a membrilor societății. "Democrația este astăzi instrumentul politic de salvgardare a acestei diversități, de asociere a indivizilor și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de semnificații țesută de el însuși, cultura fiind această plasă, iar analiza ei o știință interpretativă în căutarea de semnificații. "Construcția socială a realității', "omul ca animal simbolic" (Cassirer), existența ca "identitate narativă" etc. toate acestea ne fac să reafirmăm centralitatea semnului și semnificației în societatea actuală și ipso facto a științei care le investighează-semiotica. Semnul are pentru epistema secolului al XX-lea indubitabil rolul pe care îl juca faptul în epistema secolului al XIX-lea. Între două forme politice opuse
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
volume sculpturale sau forme și culori picturale. Ea nu privilegiază niciuna din vizibilitățile limbajului: nici textul de odinioară, adică vechiul roman victorian al lui Mallock, nici eliminările, raturile sau adaosurile picturale ale lui Phillips. Și pentru că nu acordă statut de centralitate nici uneia dintre ele, scriitura favorizează, într-o anume măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
volume sculpturale sau forme și culori picturale. Ea nu privilegiază niciuna din vizibilitățile limbajului: nici textul de odinioară, adică vechiul roman victorian al lui Mallock, nici eliminările, raturile sau adaosurile picturale ale lui Phillips. Și pentru că nu acordă statut de centralitate nici uneia dintre ele, scriitura favorizează, într-o anume măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
volume sculpturale sau forme și culori picturale. Ea nu privilegiază niciuna din vizibilitățile limbajului: nici textul de odinioară, adică vechiul roman victorian al lui Mallock, nici eliminările, raturile sau adaosurile picturale ale lui Phillips. Și pentru că nu acordă statut de centralitate nici uneia dintre ele, scriitura favorizează, într-o anume măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o deviație simptomatică în raport cu proustianismul, ce relevă caracterul raționalist-artificial ("analitic" în sensul cel mai îngust) al "metodei" lovinesciene. Într-adevăr, autorul lui Bizu mimează autenticitatea pentru a înscena cât mai convingător procesul rememorării, preluând numai unele elemente de tehnică narativă (centralitatea eului, subminarea omniscienței, preeminența unui "subiect" ce-și asumă funcția narativă, ipostaziindu-se deopotrivă și ca "obiect" al investigației psihologice), însă fără a merge mai departe de atât. Raportându-se la imagini (fie că e vorba de percepții, fie de amintiri
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca ins, fermecător în sensul originar al termenului, punând în desenul liric tentacule vibratorii, pretimpuriu dispărutul, la doar cincizeci de ani (decembrie 1983), imprima realului și oniricului o grație ingenuă. Melancoliile poetului ridicându-se la metafizică, reacțiile lui ținând de centralitatea Eului intim, liniile în acvaforte și stările evanescente, toate acestea îi punctează mitologia subiectivă, profilul de veșnic personaj unduitor. Singurătatea interioară a acestuia e o succesiune de miraje, de neliniști și suspensii, o alergare fără odihnă între centru și margine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
porțile pentru evrei, liberi de acum să-și practice aici religia, și și-a trimis armatele să-i umilească pe asupritorii lor. Europa era slăbită și de spasmele interne. Creștinătatea era sfâșiată de războaie între diferitele tabere religioase. De asemenea, centralitatea Europei era pusă la încercare de descoperirea unor noi continente, bogate și pline de posibilități. Toate acestea întăreau intuiția lui Usque în ce privește iminența venirii lui Mesia. Poporul lui Israel, din cauza păcatelor lui, avea de traversat marea suferințelor. Dar Mesia nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
caz unic, iar împrumuturile din el nu dau întotdeauna aceleași rezultate. Este adevărat că suferința evreiască pare o paradigmă imposibil de depășit. Istoria ei de durată și instalarea ei în memoria evreiască îi conferă această etichetă de autenticitate. De asemenea, centralitatea ei în imaginarul internațional o consolidează. În sfârșit, locul preponderent, chiar prea important după unii, pe care-l ocupă pe scenele naționale le trimite potențialilor imitatori o imagine de eficacitate și reușită, aceștia presupunând că statutul de victimă la care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o societate sănătoasă? Sunt teme pentru o dezbatere foarte serioasă, la care ne invită și Robert J. Shiller (2014), laureat al Nobelului pentru economie în 2013. a) Cultura Wall Street-ului Una dintre problemele pe care le sesizez rapid este centralitatea inovațiilor financiare, de la piața bursieră la creditele ipotecare. Aceasta susține globalizarea. Alta privește moralitatea și substanța sistemului financiar. De aceasta se leagă rolurile și responsabilitățile actorilor. Alta vizează dinamicitatea, evoluțiile extreme, pe toate planu rile. Am observat apoi că, în pofida
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
consumeristă? Dacă răspunsul la această întrebare nu ne este la îndemână, nu e mai puțin adevărat că există niște semne care, oricât de disperate ar fi, indică niște dorințe de orientare inedite, căutări ale unui „altfel” în raport cu mirajele și cu centralitatea consumului. Să nu fim atât de naivi încât să credem că aceste „disidențe” vor fi suficiente pentru schimbarea orientării: ele semnalează doar că înmulțirea și reînnoirea perpetuă a bunurilor de piață nu pot fi considerate unica sau principala vocație a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care, inevitabil, va avea repercusiuni asupra sistemelor de educație și de formare, asupra modurilor de a gândi și a pregăti viitorul, asupra conceptului de viață bună. Homo consomator nu va fi dispărut: el își va fi pierdut imaginarul luxuriant și centralitatea triumfalistă. Antropologii unui viitor îndepărtat se vor putea apleca atunci plini de curiozitate asupra acelei civilizații luminate în care homo sapiens se închina unui zeu pe cât de derizoriu, pe atât de fascinant: efemera marfă. Eclectismul fericiriitc "Eclectismul fericirii" Sunt numeroase
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și prin referirea la două repere fundamentale ale trecutului occidental, tragedia greacă și teatrul lui Shakespeare, dar s-au sprijinit și pe experiența Orientului. Ce exemplu ar putea fi, în acest sens, mai grăitor și ar putea ilustra mai bine centralitatea fantomei în spațiul teatral oriental decât teatrul no, atât de total și de explicit întemeiat pe o estetică a apariției și pentru care întoarcerea celui plecat dintre pământeni este deopotrivă matrice și model? Borne sau jaloane ce marchează, începând cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
integritatea organică a organismului: „O proteză, privită din interiorul sistemului natural al corpului este «dislocată» și chiar pare să contamineze corpul ca întreg” (Wilson, 1995, p. 249Ă. Această perspectivă aduce o evaluare negativă a protezei, din poziția unității și a centralității organismului uman: proteza dezasamblează și reasamblează tehnologic corpul, dezechilibrând ordinea interioară a unui sistem închis și suficient sieși. În cadrul discursului cyborgic însă, corpul uman devine o colecție de părți, iar organul un obiect de înlocuit. O definiție neutră a protezei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rezolvarea integrată a problemelor, dar și accesul cetățenilor la servicii și interacțiunea lor cu administrația. Cooperarea și parteneriatele de tip public-privat transcend granițele odinioară rigide dintre sectorul public și cel privat, vizând soluționarea problemelor cetățenilor. Încrederea în instituții, dar și centralitatea unor valori precum transparența și corectitudinea devin fundamentale în exercitarea guvernării. Lipsa lor se măsoară în implicarea scăzută a cetățenilor, deturnarea obiectivelor de la agenda reală a societății și, în cele din urmă, scăderea eficienței și a eficacității serviciului public, care
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
20061 pe un lot de 106 subiecți, din șase localități ale județului Ilfov și din fiecare sector al municipiului București. Pentru identificarea reprezentării sociale au fost folosite două metode: metoda asocierii și metoda structurilor cognitive de bază. Pentru testul de centralitate s-a folosit metoda textului inductor cu scenariu ambiguu, care pornește de la ipoteza instituției respectabile ce servește interesele comunității. Textul utilizat a fost următorul: De mai multă vreme, INSTITUȚIA reunește mai multe persoane de competențe și interese diverse. Fiecare dintre
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de la matematică la religie, de la artă la societate, de la geografie la istorie constituie veritabile modele, surse de inspirație pentru toate școlile din România. De o deosebită importanță este subcapitolul "Măștile transcendenței", care plasează întregul experiment sub semnul afectivității și a centralității experienței trăite. Ceea ce este fascinant și instructiv în aceste scenarii este fluiditatea lor, rezultate din permanenta interacție între transdisciplinaritate și discipline, între textele propuse și implicarea interioară a elevilor și profesorilor. Cititorul resimte astfel transdisciplinaritatea în mișcare, vede concret evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în diversitate Ierarhie Anarhie Heterarhie și sisteme haordice Cultură Multicultură Transcultural și transreligios Național Postnațional Transnațional prin dezvoltarea națiunilor Economie industrială Economie postindustrială Economie centrată pe uman Global Local Global prin local, local prin global Public Privat Public / Privat / Spiritualitate Centralitate Fragmentare Rețea de rețele Sex Erotism Agapé Masculin Feminin Hierogamos Efort Hedonism Politica în serviciul evoluției individuale Progres (Viitor) Reactualizarea trecutului (Trecut) Evoluție (Prezentul ca terț inclus al trecutului și viitorului) Spirit Corp Noua naștere a ființei umane " În analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și impunerii în cadrul acestora a propriilor interese. De remarcat faptul că cele trei state menționate cumulează statutul de supraputeri militare cu cel de state-putere din punct de vedere geopolitic (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice), detașându-se în mod clar de celelalte state ale mapamondului politic. Chiar și între ele, se evidențiază detașarea netă a S.U.A. față de celelalte două supraputeri, factorul de putere nord-american deținând supremația mondială la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
constituie unul din parametrii de evaluare a potențialului geopolitic al statelor, deși nu se află printre cei mai “grei” indicatori în acest sens, fiind un element static-cantitativ de caracterizare (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state putere, statepivot și state periferice). Fără pretenția unei relevanțe exhaustive în privința conturării unei imagini de ansamblu asupra teritorialității statale și fără a exprima trăsături calitative de fond, criteriul dimensional dă măsura locului pe care îl ocupă fiecare stat în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
în aria nucleului central din interiorul Arabiei Saudite. Poziția capitalei în cadrul teritoriului statal este diferită de la un stat la altul, funcție de elementele socioistorice și politico economice care au fundamentat acest lucru. Astfel, doar două capitale arabe au o poziție de centralitate în cadrul teritoriului național, respectiv Riyad în Arabia Saudită și Bagdad în Irak, restul situându-se într-o zonă periferică a țării, fie în regiunile litorale, fie într-o regiune frontalieră de contact ce oferă racordarea facilă la fluxurile comerciale transfrontaliere. Totodată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]