811 matches
-
concepe clasificarea metodelor de interacțiune în următoarea structură pe trei categorii distincte: - metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme (incluzând categoriile - metode de analiză, metode centrate pe producerea ideilor și metode centrate pe rezolvarea problemelor); - metode centrate pe reflecție, observare și acțiune (unde regăsim metode de reflecție, metode de observare și metode ce pun accentul pe acțiunea reală și simulată a partenerilor în procesul de formare); - metode bazate pe utilizarea și dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului (pornind de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să le recomande în alte categorii. Ne reamintim că am vizat în clasificarea noastră obiectivul principal urmărit și am pornit de la ideea unui continuum, astfel încât clasificarea este dinamică și adaptabilă schimbărilor care vor apărea în metodologia didactică. 13.1. Metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de problemetc " 13.1. Metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme" Această categorie de metode poate părea la o primă vedere extrem de largă; mai mult decât atât, se poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
noastră obiectivul principal urmărit și am pornit de la ideea unui continuum, astfel încât clasificarea este dinamică și adaptabilă schimbărilor care vor apărea în metodologia didactică. 13.1. Metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de problemetc " 13.1. Metode centrate pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme" Această categorie de metode poate părea la o primă vedere extrem de largă; mai mult decât atât, se poate observa că, în fapt, cele trei subcategorii propuse prin titlu (analiza, producerea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai de profunzime a fenomenului pe care îl avem în studiu ne poate conduce la găsirea unor soluții la care nici nu ne-am fi gândit inițial - datorită faptului că priveam problema doar din unghiul respectiv). 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor tc " 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisiretc " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire" În procesul de învățare, fiecare dintre noi operează cu diverse „scheme”; categorisirea este văzută
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în studiu ne poate conduce la găsirea unor soluții la care nici nu ne-am fi gândit inițial - datorită faptului că priveam problema doar din unghiul respectiv). 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor tc " 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisiretc " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire" În procesul de învățare, fiecare dintre noi operează cu diverse „scheme”; categorisirea este văzută astfel drept „tendința indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de gen nu se evidențiază dacă înaintea votării are loc sau nu o discuție referitoare la problemele propuse spre dezbatere. Personal, optăm pentru o astfel de discuție, care oferă un mod superior de a înțelege fenomenul. 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor tc "13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor " 13.1.3.1. Problematizareatc "13.1.3.1. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
loc sau nu o discuție referitoare la problemele propuse spre dezbatere. Personal, optăm pentru o astfel de discuție, care oferă un mod superior de a înțelege fenomenul. 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor tc "13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor " 13.1.3.1. Problematizareatc "13.1.3.1. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să fim puși mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferind pentru soluții toți banii primiți, fie mizând pe una singură, fie împărțind banii între soluții. La final, formatorul însumează banii pariați pe fiecare soluție și o declară câștigătoare pe cea care a strâns cel mai mult. 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiunetc "13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiune" Credincioși perspectivei procesuale în care gândim câmpul de cercetare al metodologiei didactice, am inclus aici aria metodelor bazate pe reflecția asupra fenomenului, observarea acestuia și acțiunea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
una singură, fie împărțind banii între soluții. La final, formatorul însumează banii pariați pe fiecare soluție și o declară câștigătoare pe cea care a strâns cel mai mult. 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiunetc "13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiune" Credincioși perspectivei procesuale în care gândim câmpul de cercetare al metodologiei didactice, am inclus aici aria metodelor bazate pe reflecția asupra fenomenului, observarea acestuia și acțiunea (reală și simulată) în vederea găsirii căilor celor mai bune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elemente. Totuși, și în acest caz se poate evidenția o sursă principală, o focalizare pe unul dintre obiective. Avem din nou de a face cu un continuum pe care plasăm acest areal de metode și tehnici. 13.2.1. Metode centrate pe reflexietc "13.2.1. Metode centrate pe reflexie" 13.2.1.1. Reflecția personalătc "13.2.1.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate evidenția o sursă principală, o focalizare pe unul dintre obiective. Avem din nou de a face cu un continuum pe care plasăm acest areal de metode și tehnici. 13.2.1. Metode centrate pe reflexietc "13.2.1. Metode centrate pe reflexie" 13.2.1.1. Reflecția personalătc "13.2.1.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a confirmat și ce nu din proiecția realizată inițial asupra temei supuse atenției. Avantajul metodei SINELG constă în faptul că eficiența și implicarea cursanților în procesul de învățare cresc simțitor în comparație cu o metodă tradițională de învățare. 13.2.2. Metode centrate pe observațietc "13.2.2. Metode centrate pe observație" Întotdeauna motivația pe care se fundamentează nevoia de a ști (curiozitatea) a fost una dintre cele mai importante pentru procesul de învățare și a stat la baza acțiunii didactice. Astfel că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
realizată inițial asupra temei supuse atenției. Avantajul metodei SINELG constă în faptul că eficiența și implicarea cursanților în procesul de învățare cresc simțitor în comparație cu o metodă tradițională de învățare. 13.2.2. Metode centrate pe observațietc "13.2.2. Metode centrate pe observație" Întotdeauna motivația pe care se fundamentează nevoia de a ști (curiozitatea) a fost una dintre cele mai importante pentru procesul de învățare și a stat la baza acțiunii didactice. Astfel că este simplu de înțeles de ce oferim un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
listare a elementelor negative ne poate evidenția faptul că multe dintre acestea reprezintă deja o practică pentru echipa respectivă, conștientizarea lor ducând nu doar la găsirea unor soluții dar și, concomitent, la diminuarea acestor elemente negative. 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)tc "13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)" 13.2.3.1. Experimentultc "13.2.3.1. Experimentul" Câteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului este insuficientă. Un demers profund formator îl
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestea reprezintă deja o practică pentru echipa respectivă, conștientizarea lor ducând nu doar la găsirea unor soluții dar și, concomitent, la diminuarea acestor elemente negative. 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)tc "13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)" 13.2.3.1. Experimentultc "13.2.3.1. Experimentul" Câteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului este insuficientă. Un demers profund formator îl are implicarea acestuia din urmă în propria activitate de învățare. Un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
minuțios al pelerinajului său medical. Honigberger amintește, printre cele 29 de orașe În care și-a făcut cunoscută opera și În ale căror „case de sănătate” a recomandat utilizarea rezultatelor sale medicale, și „Timișoara, În Banat”, toate celelalte fiind orașe centrate politic la acea dată de Viena 7. La Viena chiar, autorul era reprezentat În două puncte: În Leopoldstadt și pe Landstraße, alte orașe importante unde lucrarea sa a fost difuzată fiind Graz, Pressburg (Bratislava), Prossnitz și Praga, cum indică Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dirijezi eficace un grup de discuții sau să organizezi exerciții de simulare. Prin utilizarea TIC elevul are acces la medii noi de învățare, care încorporează noi strategii: Medii de învățare tradiționale Medii noi de învățare Instruire centrată pe profesor Instruire centrată pe elev Stimularea unui singur simț Stimulare multisenzorială Progres pe un singur parcurs Progres pe parcursuri multiple Un singur mijloc de comunicare Multimedia Muncă izolată Muncă de colaborare Livrare de informații Schimb de informații Învățare pasivă Învățare activă, explorare, investigare
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
paragraf obișnuit. Allow row to break across pages - se marchează dacă se admite ca linia să se rupă între pagini. Alignment - specifică tipul de aliniere al întregii linii între marginile laterale ale foii de hârtie. Left - aliniere stânga, Center - aliniere centrată, Right - aliniere dreapta. Linia de tabel se comportă ca un paragraf, deci poate fi aliniată independent de celelalte linii ale tabelului. Previous Row, Next Row - butoane de navigație între linii pentru a le formata în moduri diferite. Fișa Column are
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
de vedere fizic, intelectual, moral și estetic. La alegerea școlii de către părinți contează tipul de școală, tradiția școlii, dotarea materială a școlii, conținutul învățământului, dar nu în ultimul rând calitatea cadrelor didactice. Copilul reprezintă elementul central în educați. Educația trebuie centrată pe elev, iar finalitatea ei să fie formarea capacității elevului de a se adapta la realitatea socială. Școala alături de familie influențează prin condițiile concrete în care se desfășoară procesul de învățământ, personalitatea copilului. Educarea elevului se situează în egală măsură
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
Mondial. Elementele sale definitorii, cu precădere aspectele privind strategia de securitate construită după 1883 pe colaborarea cu Imperiile Centrale, au fost În permanență apreciate negativ și descrise prin prisma realităților postbelice, și asta În condițiile În care obiectivele acestei politici - centrate pe ideea de securitate a spațiului românesc - au fost sensibil altele decât acelea ale politicii promovate de decidenții ce i-au succedat primului Rege al României moderne. Prezentul material se rezumă la o serie de observații ce Încercă să se
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
să sprijine succesul tuturor elevilor și dezvoltarea profesională a întregului personal. Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătățirea experiențelor de învățare ale elevilor, spre implicarea lor activă în procesul de învățare, prin promovarea unei metodologii de predare - învățare centrată pe elev. Principii Principiile care staul la baza învățării eficiente centrate pe elev sunt: Accentul activității de învățare trebuie să fie pe persoană care învață și nu pe profesor. Recunoașterea faptului că procesul de predare în sensul tradițional al cuvântului
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
traduce o personalitate de tip senzitiv, hiperemotivitate, imaginație crescută și hiperproductivă, o mare sugestibilitate, toate la un loc dominate de preocuparea egocentrică excesivă, centrată pe propriul corp. Am putea afirma că ne aflăm în fața unei categorii particulare de „suferințe psihogene”, centrate tematic pe propriu corp. O patologie în care „imaginea corporală” este permanent amenințată de „pericole” reale, dar mai ales imaginate de persoana respectivă. Aceste „pericole” invocate și prelucrate într-o manieră obsedantă de bolnav, veritabile „fobii latente”, se vor constitui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Organizarea curriculumului modern 215 12.8.1. ABC-ul organizării curriculare moderne 215 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern 218 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne 221 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare 224
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
215 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern 218 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne 221 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare 224 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modern 218 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne 221 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare 224 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară 226 12.11. Produsele curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]