249,666 matches
-
prejudecățile "modernității" ne fac demersul nu prea comod. Mai mult, efortul nici măcar nu ar fi prea mare, nu trebuie să descifrăm rafturi întregi de tomuri indigeste, căci, deși într-o margine a lumii ortodoxe, medievalitatea noastră și-a construit propriul centru ordonator, desigur, după modelul ilustru al Bizanțului, dar nu fără "coloare locală", și l-a transpus într-o carte sintetică și esențială, care se numește Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, și pe care, datorită unor cărturari devotați
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
pe Veronica cu ochii minții, În ziua cununiei, timp de patru ani, aproape zi de zi, de câte ori intram sau ieșeam pe poarta școlii ca profesoară, ori când Îmi aruncam privirile pe fereastră. În fața școlii, pe acea străduță foarte strâmtă. În centrul orașului Cluj, se află bisericuța „Bob” pe al cărui gard din zid gros și purtând patina vremii, era o plăcuță comemorativă. Pe ea stă scris că la această biserică, Veronica și Ștefan Micle au fost cununați de preotul Ioan Pamfil
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
București, sclipind oribil ca un dinte din față îmbrăcat în aur. De pildă acel cilindru burtos care îți taie răsuflarea cu înfățișarea lui de rezervor de combustibil, plantat mitocănește printre puținele imobile frumoase pe care le mai are Bucureștiul în centru. Prin cartiere însă se construiește într-un dispreț și mai mare față de acele reguli care fac dintr-un oraș un oraș, nu o strînsură de case. Diverși complexați de locuirea la bloc și invadați de vechi orgolii de nici țărani
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
acătării ridicate în acești ultimi ani. Primarii care n-au ridicat un deget pentru conservarea vechiului București, guvernele care au făcut umbră în Palatul Victoria de 12 ani încoace, mulțumindu-se să promită, poartă răspunderea dacă într-o zi din centrul Capitalei nu vom mai avea decît pozele. Cum de mai au somn Crin Halaicu și Viorel Lis cînd știu că au pierdut 8 ani atît de prețioși? Și cum de nu-și dă seama guralivul Traian Băsescu de această urgență
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
să fi constituit, compensator, o șansă a cristalizării existenței sale în direcția transpunerii suprarealismului într-un "mod de viață", al "umanizării" sale specifice. Singurătatea și "inactualitatea" i-au favorizat adîncirea în sine, marginalizarea i-a îngăduit a-și cultiva propriul "centru" creator și spiritual. De altminteri, Gellu Naum a adresat grele imputări suprarealiștilor autohtoni tocmai pentru că ei n-au priceput nevoia de-a acorda acțiunii lor poetice o dimensiune transcendentă, care să acopere viața: "Pentru moderniștii din România, problema (suprarealismului) a
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
sînt condamnați să scrie doar la cărțile oferite de autori, fiindcă nu-și pot totdeauna permite să cumpere cărțile care apar! * Să încheiem acest tur de orizont cu altă revistă din provincie: Antiteze, 10-11-12/2001, de la Piatra Neamț. Tema provinciei în raport cu centrul este chiar miezul unei anchete din ultimul număr pe anul trecut. Un interviu și un fragment de roman publică dl. Petru Cimpoieșu, una din revelațiile prozei postdecembriste. Cronicarul semnalează și scrisorile inedite, cinci la număr, plus o carte poștală dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro, știința sa despre critica filosofiei iraționaliste moderne de tip lukácsian. De altfel, Georg Lukács, cu antropocentrismul său pozitiv (arta are "menire dezalienantă, dizolvă fetișurile vieții cotidiene, aparența obiectuală a relațiilor umane") și ontologia în centrul căreia se află analiza categoriei fundamentale a muncii, este ironizatul "patron filosofic" al romanului. Patronul poetic-ficțional este Carlos Drummond de Andrade, citat chiar în deschiderea romanului (" Marțianul m-a întâlnit pe stradă și s-a temut de neputința mea umană
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
și de întreaga primă jumătate a cărții, analiză mai aprofundată decât tot ce s-a mai făcut pe această temă și care demarează în forță, cu argumente spectaculoase luate din corespondența lui Proust cu prietenii și cunoscuții săi români. În centrul centrului se află cei doi frați Bibescu, Antoine și Emmanuel, mai cu seamă primul, Antoine: "Vă spun toate acestea pentru a vă arăta că cei doi Bibești (dintre care unul a murit în chip îngrozitor - n. ns.: s-a sinucis
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
de întreaga primă jumătate a cărții, analiză mai aprofundată decât tot ce s-a mai făcut pe această temă și care demarează în forță, cu argumente spectaculoase luate din corespondența lui Proust cu prietenii și cunoscuții săi români. În centrul centrului se află cei doi frați Bibescu, Antoine și Emmanuel, mai cu seamă primul, Antoine: "Vă spun toate acestea pentru a vă arăta că cei doi Bibești (dintre care unul a murit în chip îngrozitor - n. ns.: s-a sinucis) au
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
în privința Corespondenței proustiene, dar și unei nuvele inedite, Indiferentul, descoperită de același Philip Kolb, cartea se deschide și spre alte zone, îndepărtându-se ușor, în aparență, de tema centrală, dar de fapt construindu-i acesteia un context mereu imprevizibil. În centrul acestuia, și parcă deplasând brusc și centrul de greutate al cărții, al cărei stil devine unul al notației puternic colorată afectiv: vizita autoarei la Martha Bibescu, memorabilă, impresionantă mărturie; vizita autoarei la Illiers-Combray, prin legendare locuri proustiene. Suntem apoi plimbați
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
inedite, Indiferentul, descoperită de același Philip Kolb, cartea se deschide și spre alte zone, îndepărtându-se ușor, în aparență, de tema centrală, dar de fapt construindu-i acesteia un context mereu imprevizibil. În centrul acestuia, și parcă deplasând brusc și centrul de greutate al cărții, al cărei stil devine unul al notației puternic colorată afectiv: vizita autoarei la Martha Bibescu, memorabilă, impresionantă mărturie; vizita autoarei la Illiers-Combray, prin legendare locuri proustiene. Suntem apoi plimbați prin opera lui Proust, în părțile ei
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
multă putere efectivă decît marii lideri ai sindicalismului autohton. Întărîtați și apoi duși cu zăhărelul de politicienii care de peste doisprezece ani nu sînt în stare să facă temeinic nici reformă, nici privatizare, păcăliți și de cei care îi conduc de la centru, sindicaliștii mărunți se lasă duși în fundături de inși ca Iancu Muhu, scoțîndu-l preventiv și pe Ceaușescu în față. Unele dintre aceste mișcări sindicale au început să aibă iz de C.V. Tudor, un Iancu Muhu care ar putea pune toată
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
atît mai mult cu cît copilăria poate fi socotită un analogon al vieții, al candorii fundamentale a tuturor celor ce trăiesc în legea firescului. Copilăria ca o răscumpărătoare metaforă a vieții în genere. Copilul este personajul subiectiv al Ioanei Ieronim, centrul liric al discursului său proiectat într-un trecut menit a-i restitui integral naturalețea trăirii dureroase. Refuzînd tentațiile meditației și analizei, ale evaluării "mature" a lucrurilor, poeta se livrează memoriei precum unei stihii reconstitutive, apte a conserva puritatea existențială ce
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
dinăuntrul unei specialități. Dar n-aș putea să-i atribui lui Gabriel Andreescu o specialitate și o performanță dinăuntrul căreia să judece performanța lui Horia Patapievici. Ironia soartei face că dl. Andreescu a devenit, în epoca noastră, un fel de "centru universitar de partid" redivivus, un cenzor al derapajelor ideologice. Această inadecvare între severitatea tonului și incompetența celui care îl adoptă este un lucru neplăcut. Dar și mai grav, din punctul meu de vedere, este altceva. Am simțit că unul dintre
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
de Gheorghe Grigurcu, Constantin Călin, Ioana Pârvulescu). Și, dincolo de creșterile, descreșterile și modificările de tonalitate ale fiecăruia din acești autori, discursul lui Mircea Dinutz urmărește zig-zagurile geografice ale biografiilor lor: Bacău, Focșani, București, Teleorman, într-o demarcare a periferiei în raport cu centrul (și în privința apartenenței înșelătoare sau parțiale la ironica, ludica generație '80). Mircea Dinutz - Popasuri critice, Editura Psyhelp, Biblioteca Revistei de cultură 13 Plus, Bacău, 2001, 216 p., 65.000 lei Cu volumul de proze al lui Călin Blaga intrăm într-
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
înlocuiesc "profunzimea cîmpului suprafețelor expuse observației (directe) în profitul profunzimii timpului de înregistrare (indirect) al datelor numerice", orașul fiind, nu explorat, ci supraexpus. Limitele nu mai țin de categoriile spațiului, ci, tot mai mult, de cele ale timpului: diferența dintre centru și periferie se face între un timp de lucru și un timp al vacanței. Preferința pentru informația indirectă, mediatizată, în detrimentul observației directe (inclusiv în știință, unde rezultatele experimentelor sînt citite și interpretate de instrumente perfecționate, observația directă fiind din ce în ce mai rară
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se remarca Sociology of the Stalinist Social Order), a devenit un critic dur al sistemului. Cu o formație de sociolog, în care calitate a fost profesor universitar, a lucrat în Televiziunea Română, la Centrul Independent de Studii Sociale și ca director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Pavel Câmpeanu reușește să îmbine în Ceaușescu: anii numărătorii inverse propriile amintiri și experiențe cu atitudinea de cercetător în domeniu, ceea ce face din
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
Preocupați de propriile valori dar și de acelea internaționale, animați de dorința de a le fi în preajmă și de a descoperi ceva din misterul energiilor unor personalități, cei de la Alekton au decis să o aibă, de data asta, în centrul atenției lor pe Maia Morgenstern. Alegerea a fost Astă seară Lola Blau de Georg Kreisler, în regia lui Alexandru Dabija la Teatrul evreiesc de stat, rol pentru care a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
este umanizat fără să i se știrbească nimic din aură și autoritate. De aici a plecat, mai departe, ideea fundației Alekton (ceea ce nu se poate spune; "între small și big este Alekton", conchide Karteias). Pe o străduță îngustă, foarte aproape de centrul Atenei există un spațiu care poartă acest nume. Un club, un teatru mic, o galerie pentru expoziții. Așa cum se plimbă lichidul prin vasele comunicante, tot așa un iubitor de artă poate vizita o expoziție sau poate vedea un spectacol pentru ca
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
este direct implicată ambasada noastră la UNESCO, dovedește, limpede, una din două: ori că Dan Hăulică este atît de maculat încît și atingerea corespondenței sale implică riscuri majore, ori că vivacea bîtă, aceea care a speriat scrumierele și bibliorafturile de la Centrul Cultural Român, circulă încă, liberă și nestingherită, prin inima Parisului. Tertium non datur!
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
delegații de scriitori și mai ales să încurajăm realizarea cât mai multor traduceri care constituie - nu spun o noutate - mijlocul cel mai eficient pentru cunoașterea reciprocă a popoarelor. Ele vor contribui neîndoielnic și la extinderea relațiilor tradiționale care există între centrul cultural al Salonicului și spațiul spiritual românesc, cvasivecine geografic. De ce, la zece ani de la căderea cortinei de fier, literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) continuă să rămână atât de puțin cunoscute în lumea culturală elenă? Nu
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
de cunoaștere culturală reciprocă a devenit tot mai pronunțată, legăturile noastre spirituale vor fi tot mai strânse. Sunteți membru al Academiei din Atena. Ce ne-ați putea spune despre activitatea celui mai important for cultural al Greciei ? Prin cele 13 centre de cercetare, care se implică energic în spațiul literelor, al artelor frumoase, al științelor umaniste și teoretice, Academia din Atena, care la 18 martie a.c. va împlini 76 de ani de existență, contribuie, prin opera de cercetare, ca și prin
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
crezul lor chiar în miezul luptei politice, în fruntariile ei. Erau și unii, ca mine, pentru care dreptul artei la independență era doar un pretext, unul din punctele de dezacord, și prezența noastră se explica prin faptul că aici era centrul pasiunilor politice. Erau și altfel de oameni, asemenea autorului unor versuri pe care le-am reținut încă din acea vreme: Nu, pistoalele nu le vom descărca noi În plin, în coloane verzi ce mărșăluiesc! Suntem mult prea poeți, oameni cu
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
lacrimi. Și cad și mă ridic, zbor în semivis, în seminălucire... Și simt cum înflorește omenescul în mine." Cu adevărat, acesta era un manifest al omului, iar nu un mărginit manifest politic. Imaginați-vă că toate acestea erau rostite în centrul Moscovei, sub cerul liber, în chiar acea Moscovă unde, cu șapte-opt ani în urmă, pentru asemenea cuvinte, spuse numai în șoaptă, primeai, fără nici o discuție, zece ani de pușcărie. Neavând permisiunea de odinioară de a acționa, autoritățile își ieșeau și
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
nefiindu-le clar cine anume cu cine se bate, iar unii săreau la bătaie numai din distracție. Cât ai clipi din ochi, piața a devenit un focar: unii se băteau, alții se împingeau cu coatele, să ajungă cât mai aproape de centrul încăierării. Agenții operativi au încasat-o bine, dar au reușit, totuși, să-i bage într-o mașină a miliției pe Șciukin și pe Osipov. Miliția și așa nu se bucura de popularitate în oraș, iar acum apariția ei pentru restabilirea
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]