250 matches
-
ăca și când păzitorul Raiului ar fi fost un biet bătrân). ă"Ivan Turbincă"). În "Povestea lui Harap-Alb" fabulosul pare a se ascunde în spatele realității, ieșind la lumină în mod surprinzător.Astfel, în scena întâlnirii dintre mezinul craiului și bătrâna cerșetoare, însușirile supranaturale cu care aceasta se laudă ă"Căci multe au mai văzut ochii mei deatâta amar de veacuri câte port pe umerele acestea") par, a fi niște minciuni, tânărul înțelegând miracolul numai atunci când bătrana dispare în văzduh; tot așa
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cale, eroul este apt să preia răspunderea împărăției unchiului său. A plecat de acasă copil fără experiență de viață, înzestrat doar cu curaj și istețime, ca toți eroii basmelor și ca toți feciorii mezini. Sfânta Duminică, luând chipul unei babe cerșetoare pe care feciorul de împărat o miluiește cu un ban îi dă primele sfaturi de care are nevoie pentru a reuși într-o întreprindere așa de curajoasă. Ca în multe alte basme el cere tatălui său hainele, armele și calul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
îndoiască dacă e în toate mințile. Tot obrazul îi era murdărit de noroi și de apă, rochia îi atârna în zdrențe și părul despletit se umpluse de nisip. În ce gunoaie se tăvălise pentru a ajunge la aspectul acesta de cerșetoare nebună? Emanuel avu o strângere de inimă mai penibilă decât la primirea scrisorii. Și nu era numai atât. Abia când intră în odaie, el zări în mâinile ei obiectele hidoase pe care le aducea cu dânsa, culese desigur de pe vreun
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Aventura în cer a lui Geo Dumitrescu, într-adevăr, amintește tratarea iconoclastă a unor motive romantice arhicunoscute, precum "cerul hemoragic autodidact deasupra/ citindu-ne ca pe niște epifanii" din Naștere vinovată sau scurtă introducere la lecția despre om sau "lună cerșetoare prințesă/ plutindă pe râu/ târfă a poeților romantici" din Zeii ficși. După cum atribuirea unei condiții de paria genial și adresarea la persoana întâia plural amintește inevitabil de Noaptea geniului Dimitrie Stelaru: "te întreb cine suntem noi Daniel Corbu stăpân/ peste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a-și cumpăra articole de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355]: Antonia, La Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje simbol: Amantă, Amantul, Curtezana, Bunica, Cerșetoarea, Virgina, Paris, Regii Magi. Eroii și antieroii trăiesc într-un Paris care este o anti-epopee: agresiv și deschis întâmplărilor. Pariziana romanesca este o istorie variată la infinit pe o temă care ține de spiritul fracez "aussi futile, aussi ingénieux, aussi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai reprezentative ale mișcării simboliste și a acelei stări de spirit universale numite "fin-de-siècle"81. Tot el subliniază succesul extraordinar pe care-l are pictorul în Franța începând cu Expoziția Universală din 1889 unde expune tabloul Regele Cophetua și fecioara cerșetoare (1880-1884). Tabloul declanșează o modă la care pictorii români, și nu numai ei, nu vor fi rămas insensibili și care, cu forța pe care o are moda, impune un stil, o atitudine, care se regăsesc atât în literatura, cât și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exacțiuni care ascund adesea sub masca pietății o notă de sadism. Patrick Bade remarcă fascinația lui Burne-Jones pentru "puterea atracției sexuale", considerând-o una din temele majore ale picturii sale. O altă inspirată paralelă între pictura acestuia, Regele Cophetua și cerșetoarea fecioară, și cea a lui William Holman Hunt, Trezirea conștiinței (1853) privitoare la raportul dintre viață și artă și raporturile dintre sexe relevă nu doar profilul unei sensibilități, ci și configurația esteticii simboliste. Abordarea lui Holman Hunt a problemei femeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Holman Hunt a problemei femeii căzute în păcat este una documentară, istorică, cu înregistrarea fiecărui detaliu care configurează interiorul unui apartament, și cu o dimensiune eticistă parte a ethosului victorian, pe când Burne-Jones extrage cuplul alcătuit din regele Cophetua și fecioara cerșetoare oricărei contigențe, proiectându-l într-o incertă medievalitate fără un cadru de referință precis, încât chiar și armura pe care o poartă regele este rezultatul imaginației pictorului. "Rezultatul este un lucru extraordinar -, un ciudat, organic, proto-art nouveau [...]92. Tabloul lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un singur altar te cheamă să te boteze, poduri de flori îți ilumină noaptea cărarea. Gura ta nevăzută mă ispitește și-n legea nescrisă, ascunsul învinge orice rugăciune ce tremură pe buze. Nu mă lăsa cu mâna întinsă ca o cerșetoare, vreau să fii al meu să-mi mistui setea de viață. Chiar dacă ar fi să dansez ultimul tangou al vieții, născut între cer și pământ, între ochiul soarelui și cel al umbrei, voi săpa adânc în mine să te sădesc
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ea pare a nu fi dat nimărui nimica. A o desbrăca * 175 de averile pe care ea [h]arnică * și mlădioasî le-au adunat m veci de mai bine de o mie de ani, însemnează a face din împ[ărăteasă] cerșetoare. Dar metal[ul] aur ea l-au tipărit în tipariul ei propriu și e azi al ei pentru * că toate poartă efigia ei neschimbată, neschimbabilă chiar. {EminescuOpXV 1074} {EminescuOpXV 1077} VOLUMUL X DIN "TIMPUL" ÎN CESTIUNEA BASARABIEI (p. 71) Primul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
extraconjugală a lui Stamate, sub aparența absurdului din ritualul posesiunii, alegoria actului sexual ascunde asemenea întunericului nopții și rușinoasa pățanie a diavolului din povestirea Calul dracului, al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care-l vlăguiește pe Prichindel. Sub învelișul incontestabil de onorabil al fantasticului de tip folcloric, textul caragialian dezvăluie o surprinzătoare scenă erotică 82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne, echivalenta mult mai subtilă a acrobațiilor din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se opun abundenței și diversității de "lucruri tot ușoare"89 consumate "frumos"90 la serate literare 91, amalgamului de sortimente comandate zile în șir prin berării sau în mod nesățios de către "voluptoase"92 coane Lucsițe la Moși. Până și bătrâna cerșetoare din povestirea Calul dracului poate să-i încropească un adevărat festin oaspetelui nocturn din "o costiță de purcel, niște colaci și turtă dulce și mere" la care adaugă știutoare "un clondiraș cu rachiu de izmă"93. Ca și baba din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
meu vitreg și o taie în Mee-hii-co. Mă gândesc la o deghizare și cumpăr o rochias ieftina. Angajez un detectiv să-l găsească și-mi fac un plan. Mă duc deghizată la Ensenada, mă îmbrac în rochias ieftina, fac pe cerșetoarea și bat la ușa lui. „Gringo, gringo, am nevoie de bani“! El se întoarce cu spatele, eu apuc securea și-l hăcuiesc. Apoi iau banii pe care i-a furat de la tăticu’. Mă întorc acasa cu șapte și unu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
furie: — Nu mai putem îndura! N-or să cruțe pe nimeni. Cum a murit? — Ca un animal, răspunse curierul. Aruncă o privire în jur și continuă în șoaptă, mânios: — La Rhegium au omorât-o și pe Julia, ca pe-o cerșetoare. De pe haina udă se prelingeau picături care cădeau pe pardoseală. Ofițerul se uită la rândul lui în spate și, pe când îl conducea pe curier spre ieșire, îl întrebă furios: — Și cei de la Roma ce spun? — Nimic, răspunse scurt curierul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
auzeau bătăile ritmice ale făurarilor pe lamele înroșite. Se strecură în fierăria încălzită de foc, trăgând cu urechea la discuțiile oamenilor; astfel putu să audă - și viața lui fu scuturată de un cutremur - că acea Julia care murise „ca o cerșetoare“ în îndepărtatul Rhegium și din cauza căreia mama lui fusese atât de disperată „ar fi meritat onoruri imperiale“. Aceasta o spuse glasul mânios al lui Caius Silius, tribunus militaris aflat în acele zile la comanda legiunii sale, care, așezat lângă maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mișcările neliniștitoare ale militarilor pe Cardo. — Maștera, mama vitregă, pentru că și Augustus avea o fiică, Julia... Și, fără să-și dea seama, preciză: — ...Singura din sângele lui... Iar băiatul întrebă imediat: — Cea abandonată la Rhegium, care a murit ca o cerșetoare? Exasperat de interogatoriul acela, preceptorul cedă: — Da, ea, mama mamei tale. Și, ca să-i mai îndulcească amărăciunea, adăugă: — Dar n-a stat întotdeauna acolo. Mai întâi a locuit în Pandataria. Alarmat de menționarea acelui nume nemaiauzit, copilul întrebă ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu dexteritate două țigări din pachet și închise la fel de grijuliu portiera, îndepărtându-se fără grabă de mașina pe care luceau câteva boabe de rouă, ca niște urme de transpirație incitată, și aruncând țigările un minut mai târziu în poala unei cerșetoare negri cioase așezată pe treptele de la intrarea unui bloc anost. Plecă fluierând, cu mâinile în buzunar, și se întoarse acasă con tinuând să fluiere. Știa ce are de făcut ca să scape de amintirea chipurilor ironice care îl urmăreau nevăzute de pe
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
zbaterea înspăimântată a unei bâzdâganii, care protestă drăcuind împotriva celor ce-i deranjau hodina și dreptul primului ocupant. Lui Vladimir nici nu-i trecu prin cap că în culcușul de frunze, sub zăpada dindărătul zidului de piatră, nimerise peste Mesalina, cerșetoarea cea mai amărâtă, dintre cei mai săraci cu duhul boschetari ai orașului, pe care noaptea viscolită și cravașa crivățului înverșunat o mânaseră din urmă, până aici, așa cum stihiile Istoriei îi zburătăciseră, din Cadrilater și până în Moldova, segmentele sorții ei amarnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mă uit, îi vedeam chipul pătat de culori roșii-galbene și vineții, buzele ușor întredeschise, șiragul dinților, ochii mari, străini parcă de ea, de inocența întregului ei chip: adorabilă creatură! Apoi tare, scoțîndu-și mantila: Nici vorbă că nu ești o mică cerșetoare franciscană. Sauf le bourdonnement fatal..." "Quel bourdonnement?!" se miră ea senină, după care, cu aceeași seninătate, se desbrăcă de tot, alunecă sub pled și își trase cearceaful peste cap... O luai în brațe, dar nu se destinse, rămase întoarsă cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
feciori pentru a și Încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic, care se dovedește milostiv cu o babă, de fapt, Împărăteasa (mare fermecătoare strigoaie, Îngheța apa În blid În postul Sf. Petru) care, În chip de cerșetoare, a Încercat firea copiilor. După ce-și alege calul cel mai rău și armele cel mai puțin strălucitoare, băiatul primește trei daruri strălucitoare ca soarele de la mama sa: un inel, un ceas (dacă stătea deschis pe masă, cânta mai frumos
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
feciori pentru a-și încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic, care se dovedește milostiv cu o babă, de fapt, împărăteasa (mare fermecătoare strigoaie, îngheța apa în blid în postul Sf. Petru) care, în chip de cerșetoare, a încercat "firea copiilor". După ce-și alege calul cel mai rău și armele cel mai puțin strălucitoare, băiatul primește trei daruri strălucitoare ca soarele de la mama sa: un inel, un ceas (dacă stătea deschis pe masă, cânta mai frumos
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
exercițiu” de sadism verbal pe care nu puține femei frumoase, sigure de sine, flatate de omagiile atâtor bărbați care le confortează În splendida lor opinie despre sine, Îl fac cu sau În prezența unor „victime ușoare”, aș spune chiar... victime „cerșetoare”!... Acest termen nu doar m-a umilit și speriat - În măsura În care Îmi „Încuraja” accesele nu rare de scepticism profund față de capacitatea mea de a-mi afirma „concordanța” cu timpul și secolul! -, dar, mai târziu, revenind la acest „diagnostic” brutal după mulți
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Supuru de Jos punct hidrologic, Cotele apelor rîurilor în copilăria radio, 11,57, după Cotele apelor Dunării, înaintea mesei de prînz, Crasna regularizări de maluri, lan de case vechi cu țiglă, locuitorii contururi ermetice, stropi, straturi grele, țărancele încearcă ușa, cerșetoarea țiganca deschide, mă! flutură prin vagon spre capătul celălalt, nemișcată în geam, țin fata de mînă și îmi urmez drumul, dacă trenul se urnește din șosea într-o varietate fizionomică a Sălajului, față rotundă, omega melancolic, bluza lucrată în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
facă în aer liber, într-o piață care-i poartă numele: Piața Maubert (de la Magister Albertus).De-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIII-lea, maeștrii seculari de la Universitatea din Paris se opun vehement dominației ordinelor cerșetoare asupra învățămîntului univesitar. Ei le reproșează cu precădere faptul că se dezinteresează de problemele materiale care se ridică înaintea magistraților și că se comportă în mod voit ca niște spărgători de grevă. Va fi nevoie de intervenția regelui Franței, Ludovic
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de Conciliul de la Sens, este primit de Petru Venerabilul în abația sa de la Cluny, unde va și muri în 1142. În secolul al XIII-lea, scolastica se instalează în centrul gîndirii teologice și aceasta sub influența magistrilor proveniți din ordinele cerșetoare. Alexandru de Hales (l 190-1245), călugăr franciscan englez care a predat la Paris filosofia și teologia, a fost unul dintre primii care folosește traducerile arabe din Aristotel, fără a se putea prea mult desprinde de gîndirea augustiniană. Albert cel Mare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]