2,571 matches
-
nu voise să deschidă, pe urmă uitîndu-se prin ochiul magic, văzuse că eram eu și că atunci nu avusese ce face, și-mi deschisese. Nu de alta, mai adăugase el, dar cu puțin înainte de tine (de mine, n.n.) sunase un cerșetor... Brusc, m-am zbîrlit. Aducîndu-mi aminte că, înainte cu o săptămînă, trecînd amîndoi prin dreptul unui chioșc de pe bulevard și întrebîndu-mă de ce nu mai fumez, că de cînd ne întîlniserăm în ziua aceea nu mă văzuse aprinzînd nici o țigare, - și
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
metalică/ de acolo ochiul fixat privește întotdeauna/ pupila care se mișcă" (miercuri mijlocul vieții). Ori e înlocuit cu cel al vitraliului dintr-o catedrală: "dar despre lumina/ dinăuntrul catedralei/ nimeni nu spune nimic// nici preotul/ din spatele grilajului de spovedanie// nici cerșetorul de pe trepte/ nici crabul de tinichea/ odată cu amurgul/ încet strecurîndu-se afară/ dintre oasele craniului" (vitraliu). Ființelor le sînt preferate obiectele (e de asemenea un mod de autoprotejare, de supraviețuire pragmatică): "trei baghete de lemn/ așezate oblic pe o hîrtie albă
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
mila - gîndindu-te că niște români cu simțul demnității extirpat, pentru nu se știe cîte generații, în loc să-și facă harakiri, ca Vatel, cerșesc la Paris? Supărare pe o realitate? (doi festivaliști parizieni mi-au confirmat că "la Paris e plin de cerșetori români", și că "la Paris românii sînt mai săraci ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un film mișcător despre un cerșetor londonez; se poate face, la fel de bine, un film despre o cerșetoare româncă la Paris
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
o realitate? (doi festivaliști parizieni mi-au confirmat că "la Paris e plin de cerșetori români", și că "la Paris românii sînt mai săraci ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un film mișcător despre un cerșetor londonez; se poate face, la fel de bine, un film despre o cerșetoare româncă la Paris. Ceea ce supără este faptul că filmul lui Haneke e conceput ca "o panoplie de personaje simbolice"... Iar în această panoplie de personaje simbolice, România furnizează cerșetorii
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
cerșetor londonez; se poate face, la fel de bine, un film despre o cerșetoare româncă la Paris. Ceea ce supără este faptul că filmul lui Haneke e conceput ca "o panoplie de personaje simbolice"... Iar în această panoplie de personaje simbolice, România furnizează cerșetorii Europei! Din această Românie nu mai pot veni, să zicem, un intelectual sofisticat, un pictor extraordinar, un poet genial, un milionar adevărat - pentru că ar fi priviți ca niște girafe, și pentru că această Românie trebuie să corespundă, neapărat, unui "dicționar al
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
era ciudat, era că Nichita elogia arta de a povesti, socotind-o un teritoriu mai greu de stăpânit. Nici un alt poet, din câți am cunoscut, nu se apleca înaintea roabei umile, Proza, să-i spele picioarele, ca Mântuitorul pe ale cerșetorilor.
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
netrebnic!". E citat, în septembrie 1948, la Comisia pentru revizuirea pensiilor. Și i se suspendă pensia: "Asfel, începînd de astăzi, perioada de mizerie este deschisă pentru mine. Dacă tradiția europeană nu va triumfa contra nebuniei comuniste voi sfîrși ca un cerșetor". Așa a și sfîrșit-o, adăpostit, din milă, de d-na Aslan, la Institutul de Geriatrie, unde îl mai vizitau foștii lui studenți și, apoi, colegi, M. Ralea și T. Vianu, care îi lăsau, la plecare, și bani. Ralea voise să
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
datate după 1912, pe care le socotea un adevărat început și o efectivă pregătire a activității sale de la Dada încoace. Să desprind de acolo un scurt poem intitulat Vacanță în provincie: "Trece pe stradă domnul în negru cu fetița! Bucuria cerșetorilor la înserare/ Dar am acasă un Blichinella cu clopoței/ Să-mi distreze întristarea cînd mă-nșeli/ Sufletul e un zidar care se întoarce de la lucru/ Amintire cu miros de farmacie curată/ Spune-mi, servitoare bătrînă, ce era odată ca niciodată
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
vicepreședinte al PNȚCD care consideră că raportul lui Ticu Dumitrescu vine într-un moment nefavorabil pentru partidul său. Nefavorabil e puțin zis, dar Cronicarul are serioase îndoieli că Raportul lui Ticu Dumitrescu se vrea o lovitură împotriva PNȚCD. * Săptămîna trecută cerșetorii și aurolacii care se adăpostesc la metrou au fost ridicați, conduși la poliție și amendați cu sume cuprinse între 80.000 și 400.000 de mii de lei. Rezultatul e prezentat sintetic într-un titlu din EVENIMENTUL ZILEI: După razia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
aurolacii care se adăpostesc la metrou au fost ridicați, conduși la poliție și amendați cu sume cuprinse între 80.000 și 400.000 de mii de lei. Rezultatul e prezentat sintetic într-un titlu din EVENIMENTUL ZILEI: După razia poliței, cerșetorii s-au întors în subteran. Evident că nefericiții n-au avut cu ce plăti amenzile. Dar, se întreabă Cronicarul, ce vor să dovedească asemenea razii făcute în miez de iarnă? Grija față de imaginea metroului? Dar grija față de soarta aproapelui nostru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
vor să dovedească asemenea razii făcute în miez de iarnă? Grija față de imaginea metroului? Dar grija față de soarta aproapelui nostru lipsit de adăpost în miezul iernii chiar nu contează? Unul dintre polițiștii care au primit ordinul "să curețe" metroul de cerșetori a declarat unui post de televiziune că acești oameni ar trebui ajutați, nu vînați. Să sperăm că inimosul polițist nu se va alege cu vreo mustrare sau cine știe ce altă măsură punitivă pentru că și-a permis să comenteze inițiativa șefilor săi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
atinge pe români la demnitate. Mai curînd motivele pentru care s-a recurs la această măsură, a introducerii vizelor, ar fi trebuit să zgîndărească sentimentul demnității naționale. Iertat să fiu, dar, cu ori fără viză, toată pegra societății românești - bandiți, cerșetori, prostituate, pești, hoți de buzunare și ucigași neprinși - a călătorit în Occident din 1990 încoace. S-au speriat bieții vestici de românii care le cădeau pe cap. Pînă n-a început Ministerul de Interne să cearnă mai cu băgare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
mari. Din păcate, atunci cînd contabilizează infracțiunile, Poliția are grijă să precizeze numai etnia anumitor infractori - țiganii, încît astfel s-a creat impresia că tot ce e răufăcător în România aparține acestei etnii. Astfel că hoții din România sînt țigani, cerșetorii sînt țigani, bandiții sînt tot țigani etc. Chiar așa?!!! Prima întrebare provocată de această confuzie e cine a dat ordin sau a "sugerat" Poliției să facă astfel de precizări etnice? Din cîte am observat, aceste precizări au fost întrebuințate de
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
a-și considera partenerul social drept o ființă rudimentară și ostilă, dacă nu chiar un infractor latent. Este adevărat că nici partea cealaltă nu îl privea pe artist ca pe un eșec al existenței reale și nici ca pe un cerșetor bine camuflat în spatele unor misterioase crize de iluminare. Că lucrurile încep acum să se reașeze și că ele se îndreaptă sigur, chiar dacă destul de lent, către o stare cît de cît normală o demonstrează cazul deja binecunoscutului om de afaceri din
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
România, problema evenimentelor din decembrie '89-ianuarie '90...Filmul Manipularea. De ce acest lucru? Pentru că popoarele se comportă și ele ca un singur om. Dacă ai un scuipat sau chiar o pată de sânge pe obraz și nu ești un decăzut, un cerșetor, gata să suporți orice, te duci la oglindă, te uiți în ea, ca să știi ce faci și cum faci, și ți-o ștergi singur, scârbindu-te pe tine de gestul pe care ești nevoit să îl faci ca să redevii curat
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
la oglindă, te uiți în ea, ca să știi ce faci și cum faci, și ți-o ștergi singur, scârbindu-te pe tine de gestul pe care ești nevoit să îl faci ca să redevii curat. Asta dacă ești OM, și nu cerșetor. Dacă ești cerșetor, îți lași acolo, scuipatul, sau pata de sânge, pe obraz, și te faci în continuare că nu o vezi deși ea sare în ochii tuturor. Cerșitul conține în el o conotație de lipsă de demnitate morală: "Privește
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
uiți în ea, ca să știi ce faci și cum faci, și ți-o ștergi singur, scârbindu-te pe tine de gestul pe care ești nevoit să îl faci ca să redevii curat. Asta dacă ești OM, și nu cerșetor. Dacă ești cerșetor, îți lași acolo, scuipatul, sau pata de sânge, pe obraz, și te faci în continuare că nu o vezi deși ea sare în ochii tuturor. Cerșitul conține în el o conotație de lipsă de demnitate morală: "Privește-mă, sunt în
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
sunt în noroi, și mă și tăvălesc în el ca să îți trezesc frica să nu ajungi și tu așa ca mine". E manipularea prin excitarea perversă a reflexului necondiționat de supraviețuire a animalului din om. De aceea, azi în Franța cerșetorii se îmbracă în haine de duminică, curate și perfect călcate, fără cea mai mică urmă de rosătură. Stau drepți ca la paradă și întind mâna la doar câțiva centimetri de corp, ca și cum ar vrea să îți dea "Bună ziua", de la aceeași
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
reflex necondiționat, ci prin catharsis, adică prin creier, și deși mi-e neomenește de greu, disperarea nu m-a făcut să decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară, în fața porților Imperiului European, da. Săraci, da. Desculți, da. Dar nu cerșetori. Cu capul sus și cu căciula noastră țărănească bine înfundată pe cap, printre ordinatoare. La noi, la români, bărbații nu își țin căciula în mână decât când
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
de greu, disperarea nu m-a făcut să decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară, în fața porților Imperiului European, da. Săraci, da. Desculți, da. Dar nu cerșetori. Cu capul sus și cu căciula noastră țărănească bine înfundată pe cap, printre ordinatoare. La noi, la români, bărbații nu își țin căciula în mână decât când se află în biserică. Noi nu întindem mâna. Nici material. Și nici moral
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
povestirea intitulată O lungă dâră de fericire, protagonista, "Munteanu Ana, corector principal și mătușă" (remarcăm utilizarea ironică a clișeelor din gândirea comună), este o asemenea ființă superioară condiției ei sociale. Ea îndură tot felul de umilințe, ca prințul travestit în cerșetor al lui Mark Twain: " Greul începea la sfârșitul zilei de muncă. În punga ei se nimereau roșiile cele mai stricate și fructele necoapte, capătul plin de coji și sfori al salamului, ouăle crăpate - "și astea trebuie vândute, nu? ce să
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
bucăți literare, cum e Momentul dictat de spiritul lui Caragiale pe litoral în 1966, scenă grotescă despre serviciile publice în România anilor '60, sau evocarea nostalgică a unor scene din copilărie (Portorico Cuba, titlul se referă la porecla dată unui cerșetor, nu vă gîndiți la ținuturi exotice), sau a unui motan și a existenței lui pisicești (Feline domestice). Prin urmare o carte plăcută, despre lucruri dragi, în general, fără anvergură, care ne arată "bucuriile mărunte": "poate că e nevoie de imaginație
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
îi puneau altele, și mai mari. În cele din urmă au fost nevoiți să recunoască faptul că schimbarea era autentică, dar între timp își pierduseră respectul față de Rusia ca superputere. Au început să-i trateze pe ruși ca pe niște cerșetori." Prin Fundația pentru o societate deschisă, George Soros e dispus să-și continue eforturile de sprijinire a societății civile, atîta timp cît i se va permite să o facă: " Aspirația către o societate deschisă este o flacără pe care nici măcar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
marea, apoi cu calipso-n brațe petrecut-am șapte ani, naufragiat, sărmanul, fără hrană, fără bani, până când o muritoare, nausica cea isteață, m-a găsit zăcând pe maluri, muribund, schimbat la față, în ithaka mea ajuns-am ca un vașnic cerșetor, și-am găsit la mine-acasă pețitor pe pețitor, voiau mâna penelopei, harnicei mele neveste, luând-o pe nepusă masa, făr-acordu-i, fără veste. cănd s-au întânlit iubiții a fost sărbătoare mare, mese-ntinse, bucurie, jertfe puse pe altare, cu dyonis
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
Eugenia Vodă A fost odată ca niciodată un oraș, "Bucureștiul meu iubit", în care populația se împărțea în prinți și-n cerșetori, iar cîinii vagabonzi formau clasa de mijloc! A fost odată ca niciodată, aici, în mileniul trei, un profesor de română, căruia leafa nu-i ajungea nici pentru o singură seară de ieșit în lume, ca lumea! Profesorul a scris o
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]