2,002 matches
-
și vânturi crap' de fală și lepră și noroi spurcat-au naos o zi de bezne iar și-a pus coroană cetatea nu-i decât un spârc de haos sfărmate-s - sus - coloană cu coloană bocind în zdrențe - marginile lumii cerșesc o notă de la Sfântul Clopot dar bidiviii negri vin în tropot strivind nădejdi și patima arvunii ...e greu din țăndări s-aduci mântuirea ...toamnă spre iarnă: unde-i lecuirea? --------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - TOAMNA
TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377303_a_378632]
-
să te întorci. Lăsându-mi visul cam apatic Iar sufletul să facă terci. Rămâne-n urmă doar o cruce Din tot ce-ai fost și existat. Pe care singuri ne-o vom duce Chiar de ar fi și un păcat. Cerșesc acum o sărutare Din nostalgiile avute. Și îmi doresc eu foarte tare Să nu fii ... amintiri trecute. P.S. În amintirea mamei mele ! Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: AMINTIRI TRECUTE / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul
AMINTIRI TRECUTE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382134_a_383463]
-
Articolele Autorului Crezut-ai tu că timpul ne mai iartă Iar truda noastră fi-va implinire? Adânc s-a strecurat o amăgire Și nemiloasă vrea să ne despartă. Dezlănțuie în larg o amintire, Doar raze de azur să mai împartă, Cerșește îndurare de la soartă, Târziul nostru lacrimă-n iubire. Se-aprinde o lumină în tăcere Când tremură un vis neîntinat, Izvorul tău de patimi și durere În palma unei nopți a înghețat, O ultimă speranță ne mai cere Dar ne-amăgim
SONETUL AMĂGIRILOR de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382179_a_383508]
-
Cânt și văd amarul cum își stinge jarul și scapă de streche. Cânt cu pasiune, cu lacrimi pe față, despre-această viață care-i și minune și deșertăciune. Cânt ca o paiață, mâzgălit pe față cu ruj și cărbune. Nu cerșesc. Pomană nu primesc vreodată chiar de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
până-n zare. Zâmbește cu durere Cu chin și suferință, Și liniștea-i ascunde Tristețe și căință. E plină de suspine Ce gem fără odihnă Din suflete-nghițite De mare și n-au tihnă. Se-aud de prin adâncuri Reci șoapte ce cerșesc Luminii să le poarte În dar un loc ceresc. Dar liniștea deodată Se-ncruntă și vibrează Iar ochii triști din beznă Se văd cum lăcrimează. Dar plânsul se-ntețește Și hohotul din glas Îi tulbură adâncul Și mersul fără pas
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
-ntreagă Căci fierbe din străfunduri Pe rugi fierbinți și grele Din morții treji de gânduri. Căci din coșmaruri negre Căzuți fără de vină Ar vrea cu toții astăzi Un loc mai la lumină. Și bocetul din glasuri Azi a urlat spre cer Cerșind cu disperare Lumină-ntr-un ungher. Și-a plâns în hohot cerul, Țărmul le-a dat morminte, Iar Dumnezeu ungherul Din Rai și daruri sfinte. Referință Bibliografică: ZBUCIUMUL MARII / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
Acasa > Versuri > Visare > GÂND DE PRIMĂVARĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Era pe când livezile încătușate tânjeau să-și scrie promisiunile-n petale, cerșindu-i iernii cu suspine-nlăcrimate să-și vadă mai degrabă de-a sa cale. Complice-atât de lesne visului blând de fluturi, timidul soare a-ndrăznit să îmblânzească gerul, să-mbie chipurile albe de flori, din așternuturi, să iasă la lumină și
GÂND DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382328_a_383657]
-
se scula înaintea răsăritului de soare, pentru a imortaliza primele raze de lumină pogorâte pe un deșert marcat de sondele petrolifere în flăcări, elicopterele militare americane, rafalele izolate de arme automate, autovehiculele italiene, transportoarele blindate - ale militarilor români -, copiii irakienilor cerșind din ochi atenție și primind, de la luptătorii noștri, fructe, ciocolată și apă de băut. Gabriel Cobasnian a fost vârful de lance al Studioului Cinematografic al Armatei, într-o perioadă când acesta era condus, cu tact, har și înțelepciune, de colonelul
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
A oferit protecție socială, nu concedieri în masă. Sub regimul Ceaușescu s-a construit o economie puternică - nu grămada de fiare vechi a primului prim-ministru postdecembrist -, cum n-a avut România înainte de război, pentru ca să fie independentă și să nu cerșească la alții. România „ceaușistă” exporta în peste 150 de țări ale lumii. Au fost și perioade grele, când românii se îmbulzeau la cozi pentru aprovizionarea cu cele necesare traiului. Trebuie să-i fim recunoscători aceluiași cămătar mondial, F.M.I., care a
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
al acestei structuri, Federic de Carlo, The Stage and myself - un joc între spațiul scenic, care pare să fi înghițit chipul artistului, care dansează fără ca publicul să-i poată vedea capul acoperit de o glugă și gestica artificială a aceluiași, cerșind aplauze, cu chipul descoperit. După acest preambul, a urmat piesa principală a spectacolului, interpretată de Frédéric Gies, alt membru al structurii, artist francez, care trăiește însă la Berlin, lucrarea sa fiind o suită de partituri de mișcare, cu multe schimbări
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
că știi și îți dăruiește o limpezime adîncă. Ostrovul este un film construit în jurul unui personaj memorabil, Părintele Anatoli (Piotr Mamonov), un călugăr sucit face parte din ceea ce rușii numesc yurodivi, nebuni întru Cristos, în general călugări pelerini care nu cerșesc o clipă și care răspund adesea cu sudalme celor care le dau pomană. La Moscova am văzut un astfel de sfînt fără picioare, tîrșindu-se pe pavele, purtînd o glugă în care credincioșii puneau cu evlavie hîrtii de zece ruble, chinuidu-se
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
făcea ceva similar cu propria conștiință. (Auto)cenzura nu este un fel de (auto)mutilare? Schilodirea literaturii este în comunism un fenomen organic. Ea se petrecea cam așa cum se spune că anumiți etnici rup membrele odraslelor și le silesc să cerșească. Scriitorii lucrau, stimulându-se într-un mod simulant, într-un regim de (auto)cenzură. Toate intențiile actului artistic tindeau să o ia razna ori erau măcar substanțial deturnate: a autorului, a textului, a cititorului. Regimul politic era supra-autor: unul colectiv
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
Hotel de Mulhouse, în orașul vechi. De acolo am mers la bistroul lui Zézé. Nu mai știu ce-am discutat la acel prânz dar știu că astfel m-am eliberat întrucâtva de jenă cumplită, de acel sentiment umilitor de a cerși laude pentru a celebra impostura. Cred că atunci a încolțit în mintea mea ideea de a-mi părăsi țara.
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
mai strânse cu vecinii noștri, care nu ne dau niciodată vreun punct? Și cu ce se deosebește acest vot geopolitic, între țări din aceeași zonă (ex-URSS, Scandinavia, Benelux, ex- Iugoslavia), de votul pe care-l așteptăm (n-am spus, iată, cerșim) de la Republica Moldova sau de la țările unde sunt stabiliți mulți români? Să nu mai invocăm, așadar, “valoarea piesei, a show-ului, a vocii, etc” când de fapt noi sperăm să fim votați numai de către români! Măcar geopoliticul înseamnă simpatie față de artiști
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
se pare că a ajuns din nou în impas. Silviu Prigoană se pare că nu a uitat de relația Adrianei, de la ultima despărțire, cu un bărbat mai tânăr decât ea. Prigoană susține că Adriana face tot acest circ doar ca să cerșească mila, iar el nu este deloc impresionat de niciun gest al partenerei sale de viață. "Adriana joacă un rol în filmul ei, poate să păcălească pe cine vrea, pe mine nu. Pentru ea, fericirea înseamnă bani, nu familie și e
Prigoană, despre Bahmu: "Nu mai avea baterii la vibrator și și-a reglat hormonii cu electricianul" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/77561_a_78886]
-
începe cerșetoria, se sfârșește copilăria” a realizat profilul lor. Informațiile vor fi folosite împreună cu alte studii de cercetare drept suport pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire și combatere a traficului de minori. Principalele cauze/motive pentru care unii copii cerșesc: sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanșator al deciziei de a cerși (85,4%), urmata de influența negativă a familiei acestor copii, fie prin lipsa de supraveghere a acestora (52,1%), fie prin faptul că minorii adoptă un comportament
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
împreună cu alte studii de cercetare drept suport pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire și combatere a traficului de minori. Principalele cauze/motive pentru care unii copii cerșesc: sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanșator al deciziei de a cerși (85,4%), urmata de influența negativă a familiei acestor copii, fie prin lipsa de supraveghere a acestora (52,1%), fie prin faptul că minorii adoptă un comportament arătat de familie sau chiar fac asta la cererea familiei; 28,1% dintre
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
acestor copii, fie prin lipsa de supraveghere a acestora (52,1%), fie prin faptul că minorii adoptă un comportament arătat de familie sau chiar fac asta la cererea familiei; 28,1% dintre opinii au fost în favoarea ideii că minorii care cerșesc vor în felul acesta să câștige ușor bani; lipsa de implicare a școlii (14,6%) sau a autorităților locale (18,8%) a mai fost invocata ca factor ce favorizează fenomenul cerșetoriei în rândul minorilor. Beneficiarii câștigurilor obținute de minori din
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
minori din cerșetorie: 51,6% dintre cei chestionați cred că principalii beneficiari ai banilor câștigați în acest fel de copii sunt părinții, iar 38,7% consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori și ii forteaza să cerșească, numai 17,7% apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestații simple pentru a obține niște bani; in acord cu aceste răspunsuri. Mediul din care provin minorii cerșetori: Riscurile percepute de copii din practicarea cerșetoriei: elevii chestionați au admis
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
că minorii aleg singuri să ofere diferite prestații simple pentru a obține niște bani; in acord cu aceste răspunsuri. Mediul din care provin minorii cerșetori: Riscurile percepute de copii din practicarea cerșetoriei: elevii chestionați au admis că unui copil care cerșește i se poate întampla să fie traficat în afara țării și exploatat (62,8%), să fie amenințat și lovit (57,9%), să fie îndepărtat de familia lui (57,3%), să abandoneze școala (56,3%), să fie mutilat fizic (35,8%) Motivele
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
au pe nimeni care să aibă grijă de ei (47,1%), părinții acestor copii sunt divorțați și nu îi mai supraveghează (16,8%), pentru a câștiga bani într-un mod autonom (17%), imită alți copii pe care i-au văzut cerșind (11,7%) Măsurile propuse de autorități pentru contracararea acestui fenomen: 25,3% sprijin acordat familiilor sărace; 22,1% sancționarea părinților care nu se ocupă de copii; 21,1% îmbunătățirea legislației; 12,6% scoaterea copiilor din mediile familiale violențe; 11,6
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
nici o formă să își abandoneze gospodăria. Acum își amintește cu amărăciune de trecutul prosper al localității în care trăiau cândva 500 de oameni: „Erau case, erau școli unde se duceau copiii, erau grajduri, erau de toate pe aici.” Mergem și cerșim" Cei rămași în sat spun că nu au avut unde să se mute: „Când vine căldura mergem la câmp, ne mai ducem și noi, femeile, bărbații se duc la serviciu. Dacă au de muncă, bine, dacă nu, nu. Așa ne
Uitați de lume în Dobrogea. Satul cu patru case și zece oameni by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79939_a_81264]
-
ne mai ducem și noi, femeile, bărbații se duc la serviciu. Dacă au de muncă, bine, dacă nu, nu. Așa ne descurcăm.” Alții vorbesc de greutățile cu care se confruntă. „E foarte greu, nu avem apă de băut, mergem și cerșim prin Osmancea, prin Mereni. Drumul este așa cum este, mai ales când plouă, sau iarna. Ne descurcăm foarte greu, dacă nu am avea cal cu căruță nu am avea cum să ieșim de aici.” Terenurile luate de autoritățile comuniste au fost
Uitați de lume în Dobrogea. Satul cu patru case și zece oameni by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79939_a_81264]
-
toți vor veni în Marea Britanie" avertizează ziarul britanic. Însă Iordan spune că va munci pe unde apucă: la ziare, în construcții sau la spălătorii auto. Ceea ce uită să sublinieze ziarul britanic este că românul de etnie romă nu vrea să cerșească, vrea să muncească pentru a câștiga bani pentru familia lui. Aceasta a fost și observația unui număr mare de comentatori britanici. Ziarul britanic mai scrie că Ferentari este un cartier în care nu este recomandat să mergi. Se caracterizează prin
Daily Mail, în Ferentari, despre prostituție, droguri și crimă organizată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80095_a_81420]
-
momentul în care această notă va apărea în România literară, Târgul de Carte Estival de la Mangalia își va fi închis porțile (de pânză multicoloră). Gigi Todor va declara din nou că iese din joc, fiindcă s-a săturat să mai cerșească bani pe la porțile a tot felul de instituții și firme. Dar imediat va începe să se gândească pe cine să invite la ediția viitoare. DNA are șanse să rămână în istoria culturii Cronicarul i se asociază cetățeanului responsabil din Timișoara
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]