710 matches
-
sărbători centenarul nașterii, printr-un gest de omagiu, pe cât de frumos, pe atât de greu de gustat în tihnă: un fel de portret alcătuit minuțios din documentele puse la dispoziție de CNSAS și cercetate cu acribie și dăruire de tânăra cercetătoare Cristina Anisescu. Dacă aserțiunea despre programul regimului comunist de distrugere a elitelor intelectuale risca, prin repetare, să devină o abstracție, acest portret o ilustrează în toată concretețea și intolerabila ei grozăvie. Nicolae Mărgineanu este unul dintre marii psihologi români și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ale procesului (soldat cu o condamnare la douăzeci și cinci de ani muncă silnică), diverse documente marcând trecerea prin închisori (care a durat efectiv șaisprezece ani 1948-1964) și cele de urmărire informativă, care nu s-a încheiat decât în anul morții (1980). Cercetătoarea a confruntat și coroborat aceste documente cu informațiile obținute din arhiva familiei și cu cele puse la dispoziție de fiul și fiica lui Nicolae Mărgineanu. Ea a reușit să stăpânească tot acest imens material dispunându-l într-o construcție laborioasă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ani în momentul regăsirii. Fiecare secvență, împărțită în capitole cu nume inspirate, se încheie cu substanțiale capitole de documente facsimilate și numai cine s-a aflat în față cu mormanele de dosare poate aprecia cât de bine a știut tânăra cercetătoare să aleagă din aceste mormane pe cele mai expresive și mai impresionante. Întregul este de asemenea încadrat de o substanțială prefață a psihologului Adrian Neculau și de un set de fotografii ca și de un foarte util indice de nume
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mai alese, Ion Pillat are și șansa postuma de a fi unul dintre prea rarii noștri clasici ce se bucură de editarea integrală a operei sale. Șase volume, îngrijite cu o perfectă acribie de Cornelia Pillat, nora să și eminenta cercetătoare științifică, își primesc acum încheierea prin apariția tomului de corespondență (Scrisori - 1898-1944), cuprinzând, în două volete de inegala mărime, epistolele expediate de scriitor familiei, apropiaților, confraților, personalități cunoscute și chiar celebre, cât și unor alți destinatari, poate nu mai puțin
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
bărbații. Cu toate acestea, acelea din participante care urmaseră cursuri de meditație au fost mai rapide în ceea ce privește înregistrarea reacțiilor emoționale. “Femeile care s-au excitat mai greu erau și cele care se judecau mai aspru. Efectul este corelat”, a declarat cercetătoarea. “Cea mai bună parte a acestui studiu este că validează ipoteza potrivit căreia sexualitatea feminină depinde de aspectul emoțional și de cel mintal. Vaginul este cea mai neimportanta parte a anatomiei sexuale a femeii. Este clar că sexul este diferit
Cum să ai orgasm cu ajutorul meditației () [Corola-journal/Journalistic/68249_a_69574]
-
Dintr-o astfel de iritare, de enervare au ieșit și aceste studii. Ilina Gregori nu a stat cuminte în bibliotecă doar ca să aducă mici și utile contribuții în exegeza eminesciană. Isteria �eminescoidă" declanșată de anul jubiliar a adus-o pe cercetătoare la capătul răbdărilor: Deși, logic vorbind, nu puteam respinge ideea că, favorizat de circumstanțe, cultul lui Eminescu amenința să se manifeste exacerbat în anul jubiliar și să îmbrace forme dintre cele mai grotești, inhibiția pe care prognoza o producea în
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
și partea inferioară a piciorului, denumită "revărsare" sau "scurgere". "A fost interesant să observăm că indiferent de vârstă, sex sau tip de cancer diagnosticat, bolnavii au avut parte de o ameliorare semnificativă a efectelor negative ale tratamentului dur", a declarat cercetătoarea Jennifer Bradley, o practicantă a studiului Jin Shin Jyutsu la Universitatea Kentucky Markey Cancer Center. Tot ea a mai declarat că "este încurajator faptul că studiul a avut efecte benefice în această zonă a bolilor fără a mai adăuga la
Terapia prin simțul tactil poate ameliora durerile provocate de cancer by Proboteanu Madalina () [Corola-journal/Journalistic/66436_a_67761]
-
a nu le invoca înseamnă a le îneca în curgerea uitării. Dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din sorbul amneziei, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Sunt cel puțin trei filozofi cărora cercetătoarea noastră le-a scos numele din neant: Vasile Băncilă, Simion Mehedinți și Dumitru Cristian Amzăr. Dar marele ei merit e legat de Nae Ionescu. E îndeajuns să ne amintim de monografia pe care i-a dedicat-o profesorului, un document
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
ca putere de cuprindere a informației, ca să ne facem o idee despre anvergura Dorei Mezdrea. Numai că, scotocind în arhive publice sau private, în vrafuri de corespondență și în ziare de epocă, doamna Mezdrea a ales să fie genul de cercetătoare prin excelență invizibilă. N-o veți vedea luînd cuvîntul la mese rotunde, la lansări de carte sau la întruniri mondene, și asta nu pentru că și-ar fi făcut din modestia ostentativă un paravan al orgoliului ascuns, ci fiindcă are altă
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
o anumită parte, pentru a crea un astru-animal doar al lor. Partizanii sunt distruși de reacția organismului în fața agresiunii la care este supus, singurii supraviețuitori fiind Mikofsky, Liza și Goot, care-și continua drumul până la zona controlată de Își Jasmin. Cercetătoarea de culoare a descoperit că animalul se sinucide pentru a scăpa de infestările paraziților - oamenii care îl populează și îi distrug trupul - iar mutațiile induse de carnea să nu pot fi contracarate. Pentru a evita să devină un mutant că
Febra (roman) () [Corola-website/Science/328763_a_330092]
-
său este important deoarece include anexe cu planurile si releveul acestei biserici. În cartea sa Arta veche a Maramureșului I. D. Ștefănescu nu insistă asupra prezentării arhitecturii bisericii din Desești ci face referiri iconografice și redă inscripțiile care însoțesc unele imagini. Cercetătoarea Anca Pop Bratu în articolul Precizări în legătură cu activitatea unor zugravi de tradiție postbizantină în Maramureșul istoric prezintă o comparație între iconostasele realizate de pictorul Alexandru Ponehalschi printre care și cel din Desești, încercând să urmărească evoluția stilistică a picturii acestuia
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
unde a fost folosită timp de un secol. Ioana Cristache-Panait a surprins de asemenea tradiția mutării bisericii în Vălari din Poienița Tomii, însă, în lipsa unor însemnări de mutare și datorită existenței anterioare a unei biserici asemănătoare în satul vecin Toplița, cercetătoarea a înclinat să susțină ridicarea bisericii de lemn de la bun început de către vălăreni. O datare exactă se va putea face prin metoda dendrocronologică. Până atunci reținem anul 1733 scrijelit pe peretele vestic, în tinda femeilor, care antedatează construcția. Anul 1736
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">pare că lipsește interesul</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> instituțiilor de a face posibilă expunerea lucrărilor, de a facilita accesul </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">cercetătoarelor și cercetătorilor</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> la ele prin mai bună organizare și digitalizarea arhivei, de a crea condițiile pentru datarea acestora de către istoricele de artă. Chiar și accesul la resurse de gradul al doilea
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
în lucrarea <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>O sociopsihanaliză a realismului socialist</i></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, apărută în 2009 și prefațata de Nicolae Manolescu și prezentată ca fiind ”dedicată traumei totalitare”, cercetătoarea Alice Popescu folosește de asemenea o serie de termeni puternic încarcați afectiv. </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">În discuția despre reprezent</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">arile</spân></spân><spân style="font-size
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
1989, </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> primul concentrându-se pe retincența acestui discurs față de valorile de stânga, iar al doilea pe identificarea efectelor sociale ale discursului elitelor,</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> cercetătoarele </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Isabela</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Preoteasa<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote2sym" name="sdfootnote2anc"><sup>2</sup></a> și </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
Iorgulescu este un polemist de factură cu totul specială, din fața căruia este mai bine să fugi. Modul imperial în care este executată (fără drept de recurs) cartea Alexandrei Laignel-Lavastine este pe deplin edificator în acest sens. Metoda de lucru a cercetătoarei franceze este deconspirată cu seninătate și umor difuz de criticul român: "Ea (Alexandra Laignel-Lavastine - n.m.) compilează alert, compilează chiar într-o manieră susceptibilă de plagiat, dar indică sursele originare de parcă le-ar fi consultat ea însăși, nu prin intermediul cercetărilor altora
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
într-un moment în care nici unul dintre ei nu se mai poate apăra. Autoarea este criticată pentru metodele neortodoxe utilizate la scrierea acestei cărți și pentru excesul ei de zel demolator care lasă să se înțeleagă faptul că în mintea "cercetătoarei" la început au fost concluziile și doar apoi a început căutarea (inventarea?) probelor capabile să le susțină. Pe de altă parte însă recenzentul discută cu onestitate și aspectele mai mult sau mai puțin controversate din biografia celor trei scriitori. El
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
că informațiile „din auzite” au venit de la August Krogh (laureat al Premiului Nobel din 1920), iar că acesta din urmă a formulat recomandările după vizita sa la Toronto. Nu s-a menționat că soția lui Krogh, și ea tot o cercetătoare, era diabetică și beneficiase de sprijinul generos al lui MacLeod în obținerea insulinei și a acordului acestuia ca insulina să poată fi produsă și în Danemarca. Ceea ce s-a întâmplat în același an, 1923, în paralel cu producerea insulinei la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
fiind scris și miniat de un cărturar grec, cronicar, miniaturist și egumen al mănăstirii Dealul, Matei al Mirelor. Miniaturile și ornamentele de pe acest hrisov au fost atribuite lui Matei al Mirelor de cercetătorul american Gary Kent Vikan și întărite de cercetătoarea Olga Gratziou 12. Ștefan Andreescu este cel care a făcut legătura dintre hrisovul miniat în scriptoriul de la Dealul și „cartea“ miniată la Iași, la 9 decembrie 162713. Moda, cuvântul îi aparține lui Ștefan Andreescu, a fost adusă dincoace de Milcov
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vara și toamna anului 1919, în toamna lui 1920, la sfârșitul lui 1921 și ulterior 6. Însă, probabil nu întâmplător, singurul studiu, după cunoștința noastră, dedicat în exclusivitate acestei teme nu aparține vreunui istoric din România sau Ungaria, ci unei cercetătoare din Germania 7. Din păcate, deși textul respectiv este mai izbutit decât altele în privința trasării unei evoluții a problematicii legate de planurile de uniune româno-maghiară, există două handicapuri ce s-au dovedit insurmontabile pentru autoare. În primul rând, utilizează doar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legăturilor de comunicare se corela pozitiv cu nivelul satisfacției în muncă, al angajamentului și al performanței. Morrison (2002) a analizat relația dintre structura rețelelor sociale și socializarea noilor angajați din trei filiale ale unei companii internaționale de contabilitate. În urma studiului, cercetătoarea a descoperit existența unei relații între, pe de o parte, rețeaua de prietenie a nou-veniților în cadrul companiei și, pe de altă parte, integrarea socială a acestora și angajamentul față de organizație. Într-un studiu realizat asupra celor peste 100 de angajați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
făcea un titlu de glorie din măestria lui gastronomică. Mai elocvent este cazul lui Leonardo da Vinci, care, întreaga viață, a fost convins că cercetările și lucrările sale științifice sunt net superioare capodoperelor plastice pe care le-a oferit posterității. Cercetătoarea franceză propune, ca ipoteză euristică, un soi de stratagemă la care recurg acești artiști, neurmărind altceva decât să își înșele Supraeul, oferindu-i, în compensație, o creație secundară, cu un evident rol de "alibi". Un număr mare de pictori nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ură, idei fixe, urmărind rezultatele imediate, preocupați exclusiv de scopul propus, în dispreț față de argumente. Rolul lor nociv e cu atât mai mare cu cât au posibilitatea, în numele aureolei lor, să influențeze lumea. De la exemplul lui Benda a pornit o cercetătoare a literaturii, Ana Selejan, pentru a radiografia demisiile morale ale unor directori de conștiințe din cultura română, imediat după instaurarea noii puteri în această țară. Acțiunile de „epurare” (din universități, presă, Societatea Scriitorilor Români), începute cu o grabă febrilă și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
răuvoitoare, violentă chiar, lipsită de orice respect al normelor de (bună-)cuviință sau conviețuire, mărginiți și, în definitiv, mitocani, fără bruma de respect pentru mama mea (pildă de tăcută „icoană”), necum pentru statutul nostru cultural, social, de universitar și de cercetătoare. Se sculau, firește, tot la cinci și, spre deosebire de primii «colocatari», puneau radioul să urle - literalmente (de altfel, tot așa urla și în restul timpului când erau acasă, nu numai dimineața până plecau: „studiindu-i”, remarcasem că aveau „nervii tari”, erau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1991, 2000). Practicile informale, reunite în jurul conceptului de economie secundară, au fost tratate pe larg în multe lucrări de antropologie despre Europa de Est. Pe lângă literatura produsă de sociologii maghiari și antropologii occidentali despre economia secundară, un alt concept important, produs de cercetătoarea britanică Caroline Humphrey, este cel de resurse manipulabile și se referă la surplusul față de plan, neluat în evidență oficial și distribuit în mod informal. Aceste resurse manipulabile constituiau baza economică a „traficanților” și „speculanților” (Humphrey, 1998, p. 9). În timp ce această
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]